Satelitul. Artemis

Artemis, sora lui Apolo, este ambiţiosul program al NASA prin care se încearcă atât întoarcerea pe Lună, cât şi stabilirea unei prezenţe umane acolo. Planurile includ şi o staţie spaţială orbitală, numită Gateway, un soi de punct intermediar în zborurile către Lună. Şi nu numai ar zice optimiştii cu ochii aţintiţi către Marte şi alte planete ale sistemului nostru solar.

Se vorbeşte din ce în ce mai mult de un buget mărit iar programul pare să aibă sprijinul preşedintelui Trump. Şanse de realizare ar fi, realegerea lui Trump (foarte probabilă în opinia mea) urmând să ne asigure că programul va fi dus şi la bun sfârşit. Măcar reîntoarcerea oamenilor pe Lună.

„Cincinalul dublu” sau planul Artemis 2021 – 2030 conform unui infografic NASA:

programul artemis

Sursa: NASA

Şi încă o versiune, la fel de ilizibilă din păcate:

programul Artemis

Sursa: Ars Technica

Planificarea Artemis:

  1. Într-o notă pesimistă, „cincinalul dublu” american începe cu o amânare, primul zbor al SLS fiind deja mutat din 2020 în 2021. Este vorba despre Artemis 1, primul zbor al SLS, un zbor de test, fără echipaj.
  2. Artemis 2 va însemna o nouă lansare a SLS, de data aceasta cu echipaj la bord şi va avea loc în 2022. Nu va ateriza, doar va da o „tură” până la Lună şi înapoi.
  3. Aterizarea pe Lună ar trebui să aibă loc în cadrul misiunii Artemis 3, în 2024. SLS şi Orion vor participa la această misiune. Dar nu Orion va ateriza pe Lună. Până în 2024, Gateway ar trebui să fie în stare să suporte echipaj uman la bord. SLS şi Orion vor decola de pe planetă, Orion va zbura până la Lună şi se va cupla cu Gateway de unde vor lua un modul special ce va fi folosit pentru aterizarea pe Lună şi întoarcerea la Gateway de unde se vor sui înapoi în Orion şi se vor întoarce pe Pământ.
  4. 2028. Artemis „X”. Prima bază lunară, primul avanpost uman pe o altă planetă, fie ea şi Luna.
programul Artemis

Sursa: NASA

Câteva gânduri

Deşi sună optimist, sunt doar 4 ani până atunci şi multe ar putea să meargă prost. Inclusiv o modificare a priorităţilor clasei politice care ar putea genera o reducere de fonduri. În condiţiile în care o lansare SLS pare să coste circa 2 miliarde USD, vulnerabilitatea în faţa reducerilor bugetare este imensă. Iar o nouă criză economică ar putea închide complet programul.

Presiunea pe bugetul NASA va fi uriaşă. Avem un superb infografic care nu ne prezintă exact cel mai important aspect al acestei întreprinderi: bugetul. De exemplu, Jim Bridenstine a cerut pentru 2020 o suplimentare a bugetului NASA cu 1,6 miliarde USD pentru a începe dezvoltarea modulului lunar, unde Boeing şi Blue Origin au venit cu proiecte. Conform Ars Technica, întregul program va costa mult, foarte mult:

But all of the missions in this chart would cost much, much more. Sources continue to tell Ars that the internal projected cost is $6 billion to $8 billion per year on top of NASA’s existing budget of about $20 billion.

În plus, nu există niciun semn că SUA ar dori parteneri internaţionali în această întreprindere. Ceea ce poate fi foarte greşit, pentru că va fi un program extrem de costisitor.

Alte vulnerabilităţi, de data aceasta de ordin tehnologic sunt: SLS, Gateway, modulul ce urmează să aselenizeze. Practic, singura chestie funcţională din tot puzzle-ul asta este Orion şi modulul său, construit de ESA. Iar „cincinalul dublu” are în vedere 37 de lansări ale unor vehicule NASA sau private şi o bază pe Lună începând cu 2028.

SLS este o nebunie aberant de scumpă şi probabil cea mai mică grijă a Boeing în acest moment. Unul dintre cei mai mari contributori la bunăstarea economiei americane trece prin schimbări şi a avut mai multe probleme, cu 737 MAX în frunte.

Pentru un astfel de program lipsit, cel puţin pentru moment, de orice beneficii economice, costurile sunt de fapt cheia succesului. NASA nu pare să înţeleagă faptul că agenţia are nevoie de o rachetă reutilizabilă şi de un cost scăzut pentru a ridica materiale şi oameni pe orbită. Nu e ceva anormal, e ceva specific bugetarilor din lumea întreagă.

De asemenea, mi se pare important ca NASA să dispună de un sistem de lansare de rezervă. Programul presupune termene de lansare foarte strânse pentru SLS iar întârzierile Boeing în construcţia SLS înseamnă că este posibil ca gigantul american să nu fie pur şi simplu în stare să construiască suficiente rachete conform programului. Şi atunci termenele vor fi schimbate din nou, generând insatisfacţia factorului politic, adică exact cel care vine cu banii. În plus, Luna nu este Staţia Spaţială Internaţională iar NASA ar trebui să aibă soluţii de rezervă pentru situaţia în care ceva merge prost.

Pe scurt, eu îmi doresc să vad din nou oameni pe Lună în 2024 şi o bază lunară începând cu 2028, însă până acum nu prea am motive să fiu optimist.

În încheiere aş vrea să vă recomand o carte. Întâmplător se numeşte Artemis, este despre Lună şi este scrisă de Andy Weir, cunoscut şi pentru Marţianul. Mie mi-a plăcut.

Nicolae

 

P.S. După ce-am terminat de scris articolul, am citit o știre despre planurile lui Musk cu Starship. Ceea ce a fost cu adevărat interesant în acea știre se referă la costurile estimate aferente Starship: costul de dezvoltare al proiectului între 2 și 3 miliarde USD (cât un zbor SLS), prețul de listă al unui Starship este estimat la aproximativ 220 milioane USD (cam cât un Boeing 767), iar o lansare ar putea costa undeva la 2 000 000 USD. Asta în condițiile în care Starship va putea ridica pe orbita joasă a Terrei 100 tone, este complet reutilizabilă și, susține Musk, ar putea zbura de trei ori pe zi…

În noiembrie 2019, cu ocazia unui eveniment al forțelor aeriene SUA, Elon Musk i-a spus generalului-locotenent John Thompson, comandantul Space and Missile Systems Center, în timp ce vorbeau despre Starship și costurile sale de lansare:

„If you consider operational costs, maybe it’ll be like $2 million,” a spus Musk generalului.

Dacă vrea o bază lunară sustenabilă, NASA ar trebui să se uite în primul rând la costurile de transport și la dezvoltarea unei piețe libere, concurențiale, de furnizare a acestor servicii. În paralel, asemeni poveștii din cartea recomandată mai sus, pe măsură ce explorarea Lunii ar putea lua amploare, dezvoltarea unor activități generatoare de profit, adevăratul mobil al tuturor pionierilor, din toate epocile. Pe scurt, dezvoltarea unei economii private lunare și a unor relații comerciale cu Pământul.

Totodată, Gateway și baza lunară ar putea fi folosite ca punct de plecare pentru misiuni mai lungi și mai îndepărtate, economisindu-se combustibilul care este necesar desprinderii de Pământ. Capacitatea Starship de a se realimenta de la o navă soră ar putea ajuta, cel puțin până la dezvoltarea unei infrastructuri corespunzătoare pe baza lunară.

 

Surse:

https://www.fool.com/investing/2020/02/16/are-elon-musks-spacex-promises-even-possible.aspx

https://www.space.com/nasa-artemis-moon-landing-timeline-2021-budget.html?utm_source=Selligent&utm_medium=email&utm_campaign=9155&utm_content=SDC_Newsletter+&utm_term=3231811&m_i=B6iZHBV6xRqNkT3w2KbaXoD03DcgYX8lidIaR_WLf0yU4QLdQq6iQKOiz5mDtIYQZ1eZ%2BNdwBmB92c16Fksa1RMf%2B1r2vscQfGqqO5SBBe

https://arstechnica.com/science/2019/05/nasas-full-artemis-plan-revealed-37-launches-and-a-lunar-outpost/

23 de comentarii:

  1. Ai pus punctul pe rană, principala vulnerabilitate a proiectului este dependenta de Boeing. Deocamdată nu se va atinge nimeni de finanțarea Boeing, care și așa nu se simte prea bine, iar anularea întregului program Max e din ce in ce mai probabilă. Deci vor fi in continuare menajați și se va pompa bani in curul lor
    Dar nu pot remarca că SpaceX ar putea face treabă cu jumătate din suma în jumătate din timp.

  2. Strategia NASA penduleaza foarte periculos intre doua tinte principale:
    1 – prezenta sustenabila a oamenilor pe Luna – „to stay”. Asta inseamna baze permanente, explorarea detalita, si are avantajul eficientei pentru ca implica multe companii private care dezvolta platforme performante dar mai ales eficiente (deci costuri digerabile/corecte). Mai mult, o parte din tehnologie exista iar privatii sunt dispusi sa finanteze o buna parte din dezvoltare si sa puna umarul serios la aceste misiuni, In plus exista miza exploatarii resurselor Lunii, o dezvoltare viitoare credibila care sa includa aspecte comerciale, si stabilirea unui prim pas pentru dezvoltarea exporarii comerciale a spatiului (ceea ce inseamna in opinia mea premisa dezvoltarii ulterioare) si concurenta cu alte state (China) care pot da o lovitura daca le iau fata americanilor. Sufera la capitolul interes si capital politic pentru ca omul pe luna nu e ceva nou sau senzational. In plus eficienta privatilor are efecte negative pentru ca inseamna fonduri reduse pentru anumite state caregazduiesc companiile vechi,
    2 -Marte – aici este vorba de un plus de imagine si prestigiu dar e nevoie de multi bani, toti ai statului, privatii nu au interes de cofinantare si nu e cunoscut un interes comercial imediat. Pana si cercetarea stiintifica vrea misiuni spre Marte dar nu tine neaparat sa fie si oameni prezenti, In forma actuala are sanse sa fie o misiune punctuala, care odata realizata nu va avea vreo continuare previzibila. Dar are sustinere politica. Desi costurile sunt mari (se vor toca bani fara retinere), ele se indreapta spre companiile mari (si vechi), care au o politica buna de distribuire intre diverse state ceea ce faciliteaza sprijinul decizional.
    Nasa tot incearca as le impace pe amandoua (to Moon and beyond, Moon to Mars)
    Bugetul NASA depinde atat de presidentie cat si de legislativ, si orice program major care va prinde o schimbare de administratie sau Congres are de fapt nevoie de sprijin bipartid, ceea ce in ziua de azi nu pare prea usor. Bugetul (si programele) sunt propuse de presidentie in februarie catre legislativ, discutate in comisii in ambele camere, si apoi aprobate in octombrie de Congres. Bugetul NASA 2020 are clar sprijin puternic din partea presidentiei. In COngres nu prea se inteleg, unii vor Marte, altii vor bani in statul de provenienta,altii pur si simplu alte misiuni sau prioritati.
    Cat despre NASA vs Space X in ceea ce priveste rachetele, putem spune multe, dar cand ajungem la bani situatia e clara: un dezastru pentru „guvernamentali”. Falcon Heavy zboara acum, e performant si ieftin (dar pentru misiuni „max” nu e recuperabil). SLS nu e inca. Cand va fi va cara un pic mai mult ca Falcon Heavy (+20%?), va fi de doua ori mai puternic si va costa de 5 ori mai mult per lansare ca FH („max” adica nereutilizabil). Pentru misiunile spre SSI si Luna, un SLS va costa cat 10 lansari cu FH. Aberant! Daca il comparam cu Starship (presupunand ca acesta va zbura cu succes) SLS va fi o mizerie, de doua ori mai scumpa (fara sa luam in calcul refolosirea Starship!), mai slaba si care va cara putin. Si pe turnanta vine Blue Origin despre care stim putine dar asteptarile sunt mari.
    Jim a tot incercat sa scada utilizarea SLS dar si-a furat-o de fiecare data.

    3
    • Mersi pt informatii! Da, Boening e out, insa Space X e inn. Om trai si om vedea, insa ma indoiesc de capacitatile chinezilor, oricat ar fi ei de organizati, sunt mult in urma cu inovarea, gandirea creativa, critical pt ca Mao, Xi, ” Stalin si poporul rus, libertate ne-au adus, ne-au eliberat de tot, pula bani si pula tot „! Traiasca partidul comunist! Asa cum voi a-ti avut parte de generatia voastra care va facut sa visati, si sa ajungeti pe Luna, in anii 60′, 70′, asa si noi speram pe Marte si o noua statie spatiala internationala + proiectele nationale ( ESA, Roscosmos, NASA, etc ) + James Webb 2024!

      1
      • Octavian invata si sa gandesti cu capu propriu.

        Stiu, stiu ca acum 20 de ani era la moda sa zici „chinezilor sunt mult in urma cu inovarea, gandirea creativa” ba chiar se zicea ca cultura chineza impuedica inovarea ..

        Insa azi ai putea sa observi ca principalul ofertant ptr tehnologia 5G este Huawey..
        Deci generalizarea aia ca chinezii nu pot sa inoveze sa… e pe undeva nitel gresita!

        Si mai alfa ca omu pe Marte nu e chiar visul generatiei voastre … ci visul generatiilor nascute in anii 30-50! Daca ai avea acces la colectii vechi de Stiinta si Tehnica – nu zic vechile reviste apusene!- ai ramen surprins …. cf acelor vise de atunci azi ar fi trebuit sa avem statii spatiale, turism spatial , statii selenare , curse regulate spatiale si … ar fi treuit sa iabe loc a 2a amartizare!~!!

        Da n=a fost sa fie. Hai sa repet o cestie usor amuzanta. Am avut o matusa care a apusct sa traisca 94 de ani (n 1908). Studii superioare . Bisericoasa , deci nu agrea prea mult fantezii din astea SF . Si .. la un moment dat ma intreaba „auzi da nu trebuia deja sa fi ajuns pe Marte?” Ultima persoana pe care sa o banuiesc de asa interese si totrusi era nitel nemultumita ca trebuia sa se „multumeasca” doar cu aselenizarea!!(Ma rog fusese „convertita” de misiunile Apollo)

        1
        • Ghita, iti urmaresc de mult timp comentariile tale cu atentie, am observat ca ai un nivel de inteligenta si intelegere a lumii din jur, peste medie. Eu, sunt tanar, acum 5 zile, am implinit 30 ani si sincer, sa port o discutie cu cei din generatia mea, ma dezgusta pe scurt… Stii ca doar putini dintre noi inovam, aducem ” ceva nou „, marea majoritate, chiar daca avem titluri si functii, doar am preluat prin educatie, ideile altora. Da, am citit Stiinta si Tehnica, din anii 60, 80, Nature, etc. Dar acum, nu mai sunt doar idei, SF, acum e o realitate potentiala, chiar in formare. Si sincer, cunosc foarte bine asiaticii, lucrez cu chinezi, vietnamezi si mongolezi. Din cauza barierelor lingvistice, comunicam greu, pt ca e un mediu proletar, cu oameni needucati, insa, am avut sansa sa cunosc si n chinezi cu educatie si statut, ca si turisti in Praga, sau studenti si din cauza mentalitatii lor, nu sunt deloc ” inteligenti „, in sensul clasic al definitiei culturii europene. In primul rand, au o mentalitate” extraterestra „, raportat la cultura europeana, doi la mana, ei muncesc si nu gandesc! Sunt foarte buni la lucruri manuale, repetative, inclusiv la studiat, doar tocesc, insa cretivitate zero! Cand i-am spus sa imi zica ce a inteles din text, 0 barat, desi la invatat pe de rost! Si nu din cauza conducerii comuniste, care e represiva, ci din cauza istoriei lor milenare represive! La ei, nu e ca la noi, ca TU iti gasesti locul in societate, principiul scarii sociale, ci societatea iti gaseste un loc, esti doar o rotita intr-un sistem si nu te poti opune. La ei, se pune accentul pe supravietuire, nu pe succes, evolutie, din cauze istorice, populatie, etc. Sunt un fin psiholog, stiu ce vorbesc. Si imi place foarte mult si istoria, geopolitica. Da, Huawei e lider in 5 G, la fel cum au avut multe ” reusite ” in ultimii ani. Uita-te la politica ” Made in China 2025 „, a 4 revolutie industriala. Tot ce au reusit e prin spionaj industrial, chinezii stiu ca americanii stiu, americanii la fel, i-ar tarile care se risca sa lucreze cu ei, v-or avea scurgeri prea mari, dar se v-or lamuri in timp. De fapt, Huawei e o corporatie militara – comunisto chineza si tot ce au obtinut a fost prin furt intelectual! La da Trump exact ce merita si bine face ca restul se pun pres ca in fata Rusiei, pana va fi prea tarziu.

          1
          • „iar” si „vor” – nu are rost sa le desparti cu cratima pentru ca sunt cuvinte de sine statatoare = „din nou” si particula de sine statatoare „vor”
            ar fi avut sens despartirea in cazul „i-am” dus = „pe ei am” dus
            sau
            „v-am” luat = „voua am” luat

    • oala ! Ce performati privatii astia!!!

      Asa intre noi fie vorba – cine ii impiedica pe privati sa mearga pe Luna si sa puna baza acolo?!

      Dincate stiu autorizatia de zbor nu indica si inaltimea …. adica „interiz aborul pete 20.000 metri” . Asa ca daca ai scula si p-ersiul de decolare … piti liistit sa te inalti la 1000 km .. si nici dracu nu te mai intreaba ce indicativ ai si de ce incurci spatiul …

  3. Woow, nici nu am avut habar ca se pregateste asa ceva. Felicitari pentru articol.
    BR

  4. Pionieratul…o posibilitate cu ramificati vaste. Aduce aminte de
    …fur trade! Unde ne-a adus asta? Oricum…succes temerarilor!

  5. Declararea programului de lansare pe luna are o doza propagandistica. Practic numai americanii si rusii detin tehnologia (si specialistii) construirii de rachete puternice (care functioneaza la limita exploziei, mai bine zis explozie controlata). Chinezii au primit tehnologie ruseasca si au mai furat de la americani in privinta rachetelor, dar au surprins prin misiunea pe partea nevazuta a lunii (care presupune solutii tehnice dificile). Deci la ce stim acuma americanii daca se organizeaza pot construi o baza pe luna si asta ar avea un impact enorm. Uneori este nevoie de o provocare grandioasa sa mobilizezi forte pe care nu orice natiune le are. Merita de gindit…

    1
  6. E … sa nu exageram cu „teoria”. Addica a sustine ca „NASA nu pare să înţeleagă faptul că agenţia are nevoie de o rachetă reutilizabilă şi de un cost scăzut pentru a ridica materiale şi oameni pe orbită este a basni despre …. ? Ciclul Inelor la intersectie cu Harry Potter .
    NASA este perfect constienta de necesitatea unui vehicul reutilizabil … Si nu ieri de azi . Pai de ce credeti ca a construit Space Shutle? Primul zbor in 1981..
    Da.. erea perfecyt constienta ca .. acel varf de tehnologie numit Saturn V era, dpv al eficientei energetice, in acelasi timp si cel mai stupid agregat cinstruit vrodata ! Da STUPID la maxim!~ 3000 de tone , pentrio masa utila de … ? ccteav sute de kile!!!@
    A nu! nu va reprziti nici ruseasca Energia nu are cum sa fie mai putin stupida …..

    Cestia este ca am ramas la propusoarele chimice .. alea atomice sunt „pe vine” din 1950 incoace!!

    Si zau asa … Munsk ? Da? Parca tesla era sa dea faliment de cateva ori .. sila dracu tesla e tehnologie banala! Daca aio o baterie „corespunzatoare” cu un minim de chletuaial poti reconverti un Logan pe electric sau si mai amuzant un Trabant!

    Si ce zice Munsk ?! Ca costul de dezvoltare al proiectului Strashuo ar fi între 2 și 3 miliarde USD?! Misschreaux de mishtok …. ieftin braga !
    Dar ma niste dubii .. nu der lata dar prin 1990 dezvolarea unui automobil de clasa medie in Europa de vest depasea 500 milioane $ si per tiotal ca sa intre in productei .. urca la cca 800 milioane $!
    Ori in 90 automobilul era un fleac pe klanga aerospatiale …. si dolarul era mai .. DOLAR .

    Si Musk zice ca ca ce? Scuati asta ori minte ori s-a tampit de atata „virtualitate”. Eu pariez pe prima ipoteza …

    A da. Si sa stiti ca la o adicas nu ai o lista prwea mare de denumiri clasice ptr luna.. Ar fi Selene, Artemis si Diana. Astea sa le stie tot prostu’. Ca Coyolxauhqui (nume aztec) cam iese din lista scurta iar bedis risca sa fie scufundata cu … Bendix

    1
    • Niste unii care au luat Tesla si au demontat-o bucata cu bucata zic ca ar fi muuult in fata competitorilor clasici (adica Toyota, VW, GM and such). Unii de prin Japonia zic chiar de vreo 5-6 ani in fata concurentei. Dar poate aia nu stiu ce zic si e o tehnologie banala totusi.
      Pe partea de lansari spatiale vad ca taie in carne vie cu partea de reutilizare. Poate are idee totusi ce zice/face…(adica aia de lucreaza concret la proiectele alea i-or fi soptit cam ce se poate face si cu ce bani)

      1
    • Ghita, ma chinui sa iti raspund de citeva zile: un Oltcit electric e diferit de o Tesla. Parol! Din afara multe sint simple.

      1
  7. Dincolo de problemele tehnice, financiare si politice ar cam fi cazul sa ridicam ochii in sus din nou. Tehnologia exista dorinta sa fie si poate ca de aceasta data NASA ar trebui sa fie mai atenta cu sectorul privat fiindca de acolo au inceput sa vina lucruri serioase.

    3
  8. Nu am nimic cu programul „Artemis” dar LOP-G e o gluma. E ineficient sa construiesti o statie pe orbita Lunii. Daca vrei sa mergi pe Luna…mergi pe Luna. Iti trebuie la fel de mult delta-V ca sa ajungi de pe LEO pe Luna cum iti trebuie ca sa ajungi pe Marte:
    https://66.media.tumblr.com/d4e0cdb7a4fc49390e53b1c2129d7959/tumblr_mxmj6yyA6W1rdy7odo1_1280.png
    Statia nu poate sa produca combustibil din nimic, deci pica ca si depou (si nici nu-ti trebuie mult combustibil ca sa ajungi de pe Luna pe Marte sau Pamant; ambele permit aerobraking). Nu reanteaza sa lansezi combustibil de pe Luna pt o nava care merge pe Marte (dupa cum am spus, delta-vul e acelasi, deci nava pleaca de pe LEO cu toata masa de reactie necesara ca sa ajunga pe Marte; nu e necesara o oprire nicaieri).
    Nu are sistem centrifugal, si e mica si f costisitoare de realimentat.
    E doar ca sa tina SLS-ui in viata.
    Efectiv nu ma pot gandi decat ca e gandita ca o borna pt chestii lansate de pe Luna si nimic mai mult.

    • Heliu-3 tati, heliu-3!

      • Sper ca glumesti.
        1) Nu ai ce face cu el momentan si probabil pt inca 50 de ani minim. Daca nu poti face fuziune D-T (parametru Lawson 1) cum naiba iti inchipui ca poti face fuziune D-He3 (parametru Lawson 16!) ?
        2) Concentratia de He-3 din stratul de suprafata (atentie! Numai primii centrimetrii din suprafata contin He-3) e minuscula. Undeva pe la 3 ppb. Efectiv, ai avea mai mult succes extragand uraniul din apa oceanelor (tot cam 3 ppb, dar e mai usor sa procesezi un lichid decat sa spargi roca).
        3) In continuare nu ai nevoie de o statie spatiala pe orbita Lunii 🙂 .

        1
  9. parerea mea ca NASA si Congresul se joaca cu focul. Cat de curand Elon nu va mai avea nevoie de fondurile date cu zgarcenie, impartite cu Boeing invers proportiune cu rezultatele. Cat de curand Stalink va intra in functiune, iar Elon va deveni cel mai bogat om de pe planeta, iar Spacex va putea sa refuze finantarile guvernamentale, pt ca va primi cereri de finantare de peste to.

  10. NASA-buget 22 miliarde insa 0.46 din PIB
    Unde e NASA aia care punea steagu pe Luna? (Stiu,scena filmata cica intr-un studiou samd)
    Sa facem un show race to Mars,poate ii motivam

    1
    • Stii ce ma enerveaza pe mine la teoria filmarilor? Se iau doar de prima misiune, Apollo 11, ca flutura steagul fara aer ca umbre ca porcarii, demontate. Insa ghici ce, misiunile Apollo pe Luna au fost pana la 17 (minus 13 care a avut ghinion). Inclusiv filmari color. Toate-s fabricate? Sau doar prima pe sistem „fake it till you make it”?

      Imi pare rau ca explorarea spatiului nu s-a dovedit noua America, daca era ceva pretios, relativ usor de adus inapoi etc etc, ar fi fost mai usor dezvoltata calatoria spatiala.

      1
    • Ai dreptate, m-am documentat mai bine. 50 ani, + -. Insa restul resurselor, turism spatial. Chiar un spital de glumeti pt alde Putin, Xi, Tradiceanu, Prosta?!? Naa?

  11. Eu vad lucrurile cam asa:

    – iti trebuie energie pentru supravietuire – asta s-ar rezolva cu panouri dispuse ca un fagure, orientate direct catre soare. In spatele panourilor ar trebui sa fie, un cerc – sau mai multe – pe care sa fie dispuse si interconectate MODULE. De ce cerc ? Trebuie sa se roteasca in jurul axei centrale pentru gravitatie (sau ceva asemanator)

    – poti sa folosesti acest ansamblu ca punct de plecare/revenire a navelor, doc de reparatii, etc. Astonautii care revin au nevoie de ceva timp pentru reacomodare cu atmosfera si gravitatia terestra – mai ales din zboruri lungi, care poate necesita criogenie de un anumit tip.

    – posibilitatea de a construi un fel de arca, care se va deplasa prin spatiu, inter-planete, se poate realiza daca ai un astfel de doc, unde sa asamblezi ceeace vine de pe pamint. Nu poti ridica chestii f. mari deocamdata.

    – deplasare prin spatiu trebuie sa se faca cu un alt tip de motor – ioni, vele solare, fisiune, etc … Ceeace avem acum nu ne ajuta deloc. Trebuie dezvoltat alt motor si car sa aiba posibilitatea sa gaseasca resurse pe diferite tipuri de planete … sa poti sa cobori si sa extragi/recoltezi cantitatea necesara de materie prima.

    – microclimatul biologic trebuie sa existe si sa se dezvolte pe aceasta statie/doc – multiple functiuni – schimb oxigen-dioxid de carbon, studiere dezvoltare plante in conditii de semi-gravitatie, dezvoltarea de culturi necesare sustinerii vietii, producere de apa prin alternare cicluri zi-noapte / cald-rece – producere condens, etc

    Toate acestea ar presupune o colaborare internationala, ceeace e greu de crezut.
    In caz de super-meteorit, aia a fost. Daca nu ai sistem de auto-sustinere viata pe statie, degeaba mai traiesc aia 6-12 luni, cind e mort tot pe pamint, vegetatie, animale, plante, etc …

    Competitia e buna, stimuleaza cresterea si promovariea ideilor noi, dar firmele care capuseaza statul – Boeing in cazul de fata – ar trebui sa-si dea seama ca fara privatii care risca in cercetare, nu poti avea progres.

    Ce ar fi ca Bezos si Gates sa sponsorizeze cu citeva miliarde de $ firma lui Elon M si sa il ajute sa produca citeva Starships sa se apuce de dezvoltat o alta statie, atunci ai vedea cine si cum.

    Vom trai si vom vedea, speram in timpul nostru sa se intimple ceva notabil, ca lucrurile nu evolueaza spre bine ….

    1

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *