Avem un nou nume pentru aceasta serie – Satelitul. Conținutul nu se schimbă.
Două din subiectele articolului trecut se regăsesc și în articulul de astăzi – JAXA/Hayabusa-2 și SpaceIL/Beresheet.
JAXA și Hayabusa-2
Hayabusa-2 a început, cu întârziere, coborârea spre suprafața lui Ryugu; Jaxa a declarat că apasă pedala pentru a recupera întârzierea și că totul e în regulă. A fost deja marcat locul aryuguizării (!) prin lansarea prealabilă de markere – de fapt un saci cu granule (pentru a evita țopăitul pe suprafața asteroidului din cauza gravitației mici) înveliți într-un material care reflectă lumina. Dacă Hayabusa a avut trei markere, Hayabusa-2 are cinci.
Marker Hayabusa-2 (sursa JAXA)
Actualizare: ultimele știri spun că Hayabusa-2 a reușit să colecteze un eșantion. Urmează, în perioada următoare, încă două. Hayabusa-2 a coborât pe suprafața Ryugu, a tras cu un glonț de tantal cu masa de 5 grame în pietrișul de pe suprafața asteroidului și a colectat material care a rezultat în urma impactului dintre glonț și suprafață. Simplu.
Proiectil tantal (sursa JAXA)
Hayabusa-2 – recoltarea probelor
Guest section de Marius B.
לבנה (Luna)
Beresheet ar fi trebuit să fie lansată de o rachetă Falcon 9 pe 22 februarie. Apogeul orbitei (caz particular al apoapsisului) va fi crescut treptat, prin aprinderi ale motoarelor la perigeu (caz particular al periapsisului). În aprilie va fi capturată de gravitația Lunii, intrând pe orbita sa. Va aseleniza după încă 2-4 săptămâni.
Beresheet – orbite (sursa SpaceIL)
Actualizare: ultimele știri spun că lansarea a fost un succes. Ceea ce urmează în perioada următoare poate fi urmărit în filmul de mai jos.
Beresheet
Sonda, așa cum arăta înainte de integrare pe Falcon 9 este în imaginile de mai jos.
Beresheet (sursa 1 – Wired, 2 – Japan Times)
Guest section de Marius B.
Moby Sat sau Space Ahab
Într-un articol anterior – Petrecere la lansarea SSO-A – se discuta despre gunoiul spațial și pericolul care îl reprezintă el. Au fost prezentate fotografii despre cât de devastator este impactul cu particulele din spațiu, fie ele chiar foarte mici. Tot acolo vorbeam era prezentat și dezbătut coșmarul suprem, adică sindromul Kessler.
Mergând de la problemă spre potențiale soluții, discutăm despre curățarea de la sine/naturala (Iulian insinua ca s-ar putea sa nu fie cea mai comodă soluție dat fiind că durează … 1 milion de ani) iar în săptămâna 2018-44 discutam despre soluțiile de curățare actuale, printre care și …
ADR este un satelit al Uniunii Europene, un demonstrator tehnologic. A fost lansat in urma cu o lună de pe ISS (unde a ajuns cu un Șoim, nu cu Ariane). Scopul său este de a testa două metode de captare a deșeurilor: prima – cu ajutorul unei plase (deja testată cu succes) și a doua – cu un harpon.
Ahab și plasa
Acum știrea: ADR-ul anglo-european (pff … iar combinația asta sinistră de cuvinte) Airbus + SSTL a testat cea de-a doua variantă experimentală, respectiv harponul:
Ahab și harponul
Experimentul a fost declarat un success total:
– gunoiul a fost lovit exact în centru, adică în locul țintit;
– harponul a penetrat structura țintei și a rămas fixat;
– harponul are mărimea unui stilou și este construit din titan;
– ținta este construită din aluminiu și se afla la capătul unui braț din fibră de carbon;
– noul sistem de navigație, identificare și ghidare VBN (engl vision-based navigation) a funcționat perfect, acesta fiind critic pentru un viitor hunter-killer care trebuie să studieze comportamentul prăzii (sau altfel spus, trebuie sa analizeze mișcările pe mai multe axe ale țintei).
– experimentul a presupus ca în momentul vânării ADR să acționeze independent, fără poziționări sau comenzi de pe Pământ. Asta legat de o discuție anterioară despre autonomia platformelor.
Harponul testat pe Pământ (sursa Airbus)
Urmează a doua parte a misiunii – Ahab va ridica pânzele și va scoate de pe orbită satelitul de curățare a spațiului.
Guest section de Marius B.
Luna
Locul aselenizării Chang’e 4 poartă acum numele Statio Tianhe – Stația Tianhe. Se află în apropierea Craterului Von Karman, Tianhe fiind numele Căii Lactee într-o poveste chinezească. Evident, și zonele explorate de Yutu 2 au primit nume, acestea fiind un munte (Mons Tai) și trei cratere (Zhinyu, Hegu și Tianjin). În acest moment Chang’e 4 și Yutu 2 sunt în hibernare.
Chang’e 4 (sursa CNSA)
NASA a anunțat că va publica într-o lună prima solicitare din CLPS (emgl Commercial Lunar Payload Services). Thomas Zurbuchen, administrator asociat al Science Mission Directorate a declarat că For us, if we had any wish, I would like to fly this calendar year. We care about speed. We want to start taking shots on goal. Evident, și riscul este luat în calcul – We do not expect that every one of those launches, or every one of those landings, will be successful. Misiunile ar trebui să conțină instrumente științifice, echipament de prospectare, echipament de prelucrare a materialelor, demonstratoare tehnologice – totul în vederea următoarelor zboruri cu echipaj. Evident, scopul principal este procesarea apei. Companiile selectate în noiembrie sunt: Astrobotic, Deep Space Systems, Draper, Firefly Aerospace, Intuitive Machines, Lockheed Martin Space, Masten Space Systems, Moon Express și Orbit Beyond. Aceste livrări sunt văzute de NASA în contextul începerii construcției LOP-G în 2022, prima excursie cu echipaj pe Lună fiind prevăzută pentru 2028. Evident, ținta pare a fi Marte – administratorul NASA Jim Bridenstine a declarat This time when we go to the moon, we’re actually going to stay. So, we’re not going back to the moon to leave flags and footprints and then not go back for another 50 years. We’re going to go sustainably. To stay. With landers and robots and rovers — and humans. It’s also important to build as many capabilities into the system as possible that can replicated for an eventual [crewed] mission to Mars.
Luna v2.0 (sursa NASA)
Însă Astrobotic – constructorul landerului Peregrine – estimează că acesta nu va fi gata mai devreme de 2021.
Astrobotic Peregrine (sursa Astrobotic)
Orbex
Briții scoțienii nu stau nici ei degeaba. Orbex a început ca un grup de amatori entuziaști sau un hobby, însă s-a transformat într-un start-up în domeniul rachetelor. Au primit finanțare publică și privată de ~30 mil GBP, inclusiv din partea ESA. Racheta lor poartă numele de Prime și este destinată lansării … sateliților mici. Nici o surpriză din acest punct de vedere. La începutul lunii februarie a fost prezentată public prima parte a ei – un prototip al treaptei a doua – realizată din materiale compozite și aluminiu, motorul fiind – conform Orbex – cel mai mare motor rachetă rezultat prin utilizarea unui procedeu de fabricare aditivă (printare 3D). Prime este o rachetă care folosește propan (combustibil) și oxigen (oxidant); CEO Orbex a declarat că este cu 30% mai ușoară și are o eficiență cu 20% mai mare față de propulsia obișnuită (probabil cea bazată pe kerosen și oxigen lichid). Se estimează că ar putea lansa 150-200 de kilograme la o altitudine de 1250 kilometri.
Orbex Prime (sursa 1 – Financial Times; 2 – Sky News; 3, 4 – Orbex)
Primul zbor va avea o încărcătură dezvoltată de SSTL (evident, tot o companie britanică, parte a grupului Airbus) și este prevăzut pentru finalul lui 2021.
Evident, la prezentare nu a fost uitat încă un cuvânt cheie – refolosirea. Conform Chris Larmour (CEO) A large part of the stage 1 will be reusable. Certainly the engine pack of the stage 1 is a huge part of the cost of the vehicle. If we can get that back, that’s a significant saving. Captain Obvious.
Orbex Prime (sursa Elecnor-Deimos)
SpaceX
Elon Musk a anunțat la începutul lunii februarie testul motorului Raptor și a publicat un film. A ciripit First firing of Starship Raptor flight engine! So proud of great work by @SpaceX team!!. Apoi a mai ciripit și că Raptor just achieved power level needed for Starship & Super Heavy.
Motorul Raptor (sursa SpaceX)
Motorul Raptor
Au fost apoi publicate imagini cu turnarea unei componente a motorului Raptor, ciripind SpaceX foundry casting Raptor engine manifold out of Inconel.
Turnare inconel (sursa SpaceX)
Turnare inconel (sursa SpaceX)
Crew Dragon – misiunea demonstrativă – este gata de lansare. Lansarea a fost inițial prevăzută pentru noiembrie 2018.
Crew Dragon (sursa SpaceX)
SLS
Ușor-ușor, SLS prinde contur. Au fost publicate imagini cu asamblarea corpului SLS. Primul zbor este programat pentru 2020. Probabil.
SLS (sursa NASA)
SLS (sursa NASA)
ISS
Configurația ISS actuală este cea din imaginile de mai jos, neschimbată față de săptămâna trecută.
Configurație ISS – 8 februarie 2019 (sursa 1 – NASA; 2 – Orbital Velocity)
Aglomerație la limita spațiului
După primul zbor din decembrie 2018 al Space Ship Two, Virgin Galactic a planificat pentru 20 februarie 2019 al doilea zbor. Condițiile meteo au determinat amânarea lui până pe 22 februarie.
Virgin Galactic
De partea cealaltă, Jeff Bezos scoate în evidență avantajul New Shepard față de Space Ship Two din punct de vedere al altitudinii – One of the issues that Virgin Galactic will have to address, eventually, is that they are not flying above the Karman Line, not yet. I think one of the things they will have to figure out [is] how to get above the Karman Line. We’ve always had as our mission that we wanted to fly above the Karman Line, because we didn’t want there to be any asterisks next to your name about whether you’re an astronaut or not. That’s something they’re going to have to address, in my opinion.
Referitor la momentul în care vor începe zborurile comerciale Jeff Bezos a declarat This is the first time that I’ve ever been saying ‘this year’. For a few years I’ve been saying ‘next year’.
Pentru Blue Origin New Shepard este extrem de important deoarece tehnologiile dezvoltate pentru acest serviciu sunt utilizate și pentru treapta a doua a New Glenn – All of those systems will get a tremendous amount of practice with that suborbital mission and will be carried over directly to the upper stage. The lessons learned on things like landings and operability and reusability, all those things from the New Shepard program — those also get incorporated into the New Glenn booster.
ARCA și RoSA
În celelalte știri, la ARCA și la RoSA, nimic. Chiar dacă ar fi fost, nu merită prea multă atenție în acest moment. Părerea mea.
Totuși, să ne amintim un aspect: ARCA a participat – alături de SpaceIL – la competiția XPrize. Anul acesta SpaceIL aselenizează.
ARCA la XPrize (sursa ARCA)
Mărunțiș
- Devine mișto sa fii geek. NatGeo și Mattel vor lansa o nouă Barbie – Astrophysicist Barbie. Și o Astronaut Barbie.
- Pe 19 februarie Donald Trump a semnat directiva SPD-4 (engl Space Policy Directive-4) prin care a ordonat Pentagonului înființarea US
Science FictionSpace Force, o nouă armă alături de Army, Navy, Air Force, Marines și Coast Guard. - Vorbind despre SPD, SPD-1 a trasat pentru NASA direcția din perioada următoare – cosmonauți pe Lună.
- Geocorona (un nor de hidrogen aflat în jurul Pământului) ajunge până la 630000 kilometri în spațiu (Luna fiind la doar 384000 kilometri). SOHO (engl Solar and Heliospheric Observatory) este o sondă lansată în 1995. Datele culese de unul din instrumente – SWAN (engl Solar Wind Anisotropies) – care observă radiația ultravioletă neabsorbită de atmosfera terestră au fost analizate și a fost calculat că pe partea însorită la 60 de kilometri altitudine densitatea este de 70 de atomi de hidrogen pe centimetru cub și 0.2 atomi pe centimetru cub la altitudinea la care se află Luna. Dovada existenței geocoronei există din anul 1972, de la zborul Apollo 16.
Barbie în 2019 (sursa Mattel)
Geocorona (sursa 1 – ESA, 2 – NASA)
Evenimente și lansări
Evenimentele din perioada următoare sunt:
- 1 martie: Luna ocultează Saturn
- 6 martie: lună nouă
- 20 martie: lună plină
- 29 martie: Luna ocultează Saturn (din nou)
- 30-31 martie: trecerea la ora de vară
Lansările din perioada următoare sunt:
- martie: lansare SpaceX Crew Dragon
- 26 februarie: lansare Arianespace Soyuz
- 28 februarie: lansare echipaj către ISS
Lansările din ultima perioadă: Ariane – Saudi Geostationary Satellite 1/Hellas Sat 4 & GSAT-31 , Falcon 9 – Nusantara Satu & Beresheet și Soyuz-2-1b/Fregat – EgyptSat-A.
Ariane
Falcon
Soyuz (doar ultimele 5 minute)
Fotografia săptămânii
Alan Shepard a jucat golf în 1971 pe Lună. Două mingi: una a ajuns într-un crater, a doua – a spus el – a zburat câteva mile.
Golf cu Alan Shepard (sursa NASA)
Atât.
Iulian
(medie: 5,00 din 5)
Încarc...
Surse:
1. Site European Space Agency – ESA ( http://www.esa.int/ESA )
2. Site German Space Agency – DLR ( https://www.dlr.de/ )
3. Site Centre National d’Etudes Spatiales – CNES ( https://cnes.fr/en )
4. Site Agenzia Spaziale Italiana – ASI ( https://www.asi.it/en )
5. Site Canadian Space Agency – CSA ( http://www.asc-csa.gc.ca )
6. Site UK Space Agency – UKSA ( https://www.gov.uk/government/organisations/uk-space-agency )
7. Site Romanian Space Agency – RoSA ( http://www.rosa.ro/ )
8. Site NASA ( https://www.nasa.gov/ )
9. Site Kennedy Space Center ( https://www.kennedyspacecenter.com/launches-and-events )
10. Site Indian Space Research Organisation – ISRO ( https://www.isro.gov.in/ )
11. Site Roscosmos ( http://en.roscosmos.ru/ )
12. Site JAXA ( http://global.jaxa.jp/ )
13. Mohammed bin Rashid Space Centre ( https://mbrsc.ae/en )
14. Site SpaceX ( http://www.spacex.com/ )
15. Site Ariane Space ( http://www.arianespace.com/ )
16. Site ULA ( https://www.ulalaunch.com )
17. Progress Rocket Space Centre ( http://samspace.ru/ )
18. Site RocketLab ( https://www.rocketlabusa.com/ )
19. Site Stratolaunch ( https://www.stratolaunch.com/ )
20. Site Virgin Orbit ( https://virginorbit.com/ )
21. Site Virgin Galactic ( https://www.virgingalactic.com/ )
22. Site Blue Origin ( https://www.blueorigin.com/ )
23. Site Northrop Grumman ( http://www.northropgrumman.com/MediaResources/MediaKits/Space/Home.aspx )
24. Site Spaceflight Industries ( http://spaceflight.com/ )
25. Pagina Facebook ARCA ( https://www.facebook.com/pg/arcaspace )
26. Site ARCA ( http://arcaspace.com/ )
27. Site Astrobotic Technology ( https://www.astrobotic.com/ )
28. Site Deep Space Systems ( http://www.deepspacesystems.com/ )
29. Site Draper Labs ( https://www.draper.com/ )
30. Site Firefly Aerospace ( https://fireflyspace.com/ )
31. Site Intuitive Machines ( https://www.intuitivemachines.com/ )
32. Site Lockheed Martin Space ( https://www.lockheedmartin.com/en-us/capabilities/space.html )
33. Site Masten Space Systems ( https://www.masten.aero/ )
34. Site Moon Express ( http://www.moonexpress.com/ )
35. Site Orbit Beyond ( https://www.orbitbeyond.com/ )
36. Site Orbit Fab ( https://www.orbitfab.space/ )
37. Site Sierra Nevada Corporation ( https://www.sncorp.com/ )
38. Site Space IL ( http://www.spaceil.com/ )
39. Site Orbex ( https://orbex.space/ )
–
40. Recalculating Route: The plan of spacecraft’s trajectory has been completed ( http://www.spaceil.com/general/%D7%9E%D7%97%D7%A9%D7%91%D7%AA-%D7%9E%D7%A1%D7%9C%D7%95%D7%9C-%D7%9E%D7%97%D7%93%D7%A9-%D7%94%D7%95%D7%A9%D7%9C%D7%9E%D7%94-%D7%AA%D7%9B%D7%A0%D7%99%D7%AA-%D7%91%D7%A0%D7%99%D7%99%D7%AA-%D7%94%D7%9E/ , accesat la 2019-02-22)
41. Overview of Hayabusa2 major onboard instruments ( http://global.jaxa.jp/projects/sat/hayabusa2/instruments.html , accesat la 2019-02-22)
cu exceptia japonezilor, o saptamana linistita. Hai odata cu Dragonul ala
e un soare cu mult alb afara (de la ninsoarea de aseara), o sambata care incepe cu satelit & cafea nu poate fi decat o sambata buna
Palpitant articol…
Ma bucur ca ti-a placut! Daca am reusi sa-l incoltim pe Iulian cu intrebari sau pareri ar fi si mai bine, mai ales ca pare a fi intr-o dispozitie…arm…inimoasa.
Am eu intrebari de pusa da ma tem si sunt sigur ca nici aia de la Rosa nau raspunsuri la ele…
Dimineata perfecta!
Am vazut recent „Mars. Inside Spacx”. Mi-a placut. M-a impresionat un discurs al lui Elon despre „fereastra” de timp, de fapt intervalul limitat, fragil , in care sunt posibile misiunile catre Marte sau Luna. E nevoie de o perioadaca atat de lunga de bunastare, acalmie politica, interes public, lipsa crizelor majore samd pentru ca o asatfel de misiune sa fie dorita, planificata, bugetata si apoi realizata. Practic mie imi pare ca el spune ca la cum evolueaza acum lucrurile si uitandu-ne la ce ne poate aduce viitorul apropiat, este posibil sa fei acum sau nicioadata. Parca mi-a strecurat asa un pic de anxietate care a ramas la ceva vreme dupa vizionarea interviulu. Pentru mine e clar: ochii de SLS, S-X, Ariane 6, Statia lunata chineza etc
Inca o data spun ca p[entru mine S-X sunt extraordinari: chiar si dupa atata vreme reusesc cumva sa mentina interes public. sa comunice realizari constante si consecvente ale proiectelor, sa arata mereu destinatia/tinta finala.
Oh, si deja avem text si poze cu ARCA. Care bear mood? Data viitoare fac pariu ca si Rosa isi va gasi un loc sub reflector! 🙂
Care bear mood?
Nope, pure evil. 🙂
Personalitate multipla – aceeasi persoana, good cop-bad cop.
Si troll feeder (cu imaginea cu hidroavionul supersonic).
Hidroavion? Eu am crezut ca F23 deviant art…sau Black widow cu butelie gpl.
Asta cu butelie gpl ma spart rad in continu
Cand or sa aselenizeze americanii a doua oara pe Luna, vor gasi un chinatown acolo, daca nu-si misca fundurile mai repede…
Senzationala realizarea start-up-ului israelian, mai ales daca le si iese planul pana la capat.
ARCA ar fi putut fi Orbex, nu e cazul, si e „dacat” vina lor.
#mergesifaracafia
și ce?!
luna nu imi pare a fi un obiectiv important pentru nasai chiar overrated…been there ,done that.
Conditiile ‘climatice’ de pe Luna permit o evaluare foarte buna a tehnologiilor.
Am ajuns intr-adevar acolo. Problema e ca a urmat o regresie indelungata, si uite ca acum de fapt (fie ca ne place, fie ca nu) suntem in situatia de a o lua de la capat, pentru ca dupa o pauza asa de lunga nu cred ca mai vorbim de continuitate.
Poate de data asta vedem si ceva peren. Abia astept!
The moon is a harsh mistress!
O fi a harsh mistress, dar e accesibila, poate singura accesibila acum.
Este avanpostul perfect pentru a invata sa traim in spatiu. Si asa cum zice si Iulian, ca sa dezvoltam tehnologiile necesare.
Este aproape si ar putea fi baza perfecta pentru a pleca mai departe. Pe termen lung, Luna mi se pare extrem de importanta.
Nu e nici un dubiu. Primul pas pentru noi ca fiinta spatiala e Luna. E aici, aproape, ne e cunoscuta, poate fi baza de plecare spre alte locuri.
Nu mi-e foarte clar in ce masura ar putea castiga un oarecare grad de autonomie, pentru ca daca o baza selenara va ajunge sa depinda complet de Terra nu stiu daca va fi pastrata, si va fi foarte sensibila la evenimentele de pe Pamant (practic orice problema pe Terra care se va trasforma in lipsa unei resurse, echipament etc, va risca sa inchida baza.
Poate merita sa despicam firul asta pe viitor: ce isi poate asigura o baza ? Energia? Mancarea? Oxigenul? Apa? Constructia de piesesau echipamente? Pot trai oamenii o perioada indelungata acolo? Samd
cred ca ar trebui sa-si poata asigura energia, apa (daca ai apa ai si oxigen) si o parte din mancare pe cont propriu, dupa 1-2 ani. apoi daca reuseste sa livreze ceva pe orbita terestra, ceva care sa fie util acolo, ar putea sa-si asigure o parte din necesar (financiar vorbind). de exemplu consumabile pt ISS si/sau viitoare statie orbitala de tranzit care va inlocui ISS. ce rost are sa aduci apa si materii prime (fabrica orbitala) de pe pamant, cand de pe luna e mai ieftin. Impulsul necesar e mic, si nu ai o atmosfera care vrea mereu sa te prajeasca
Tot ce e nevoie e un POTUS cu mandat dublu, care sa aloce macar cativa ani 10-20 mrd USD prin care sa finanteze costurile de dezvoltare pt companiile private cu NASA ca distribuitor si controlor. in plus fata de ce dau aum
Ideea e ca nu trebuie sa ai oameni in permanenta acolo, poate fi robotizata/automatizata. Insa trebuie sa poata sustine viata intr-o masura cat mai mare ca daca tre’ sa faci drumuri permanente ca pe ISS, n-ai facut mare lucru.
pai asta e tot chichirezul, sa ai oameni permanent acolo, sa poata sustine viata si sa fie utila. daca functioneaza va urma o avalansa si in 20 de ani vom avea zeci de asezari si fabrici automate pe luna
Nu neaparat, cel putin nu de la inceput. Mie asa mi se pare… 🙂
Insa ca punct de plecare pentru explorarea spatiului cu echipaj la bord, ar fi excelenta.
Been there but not stayed there for anything other than a few pretty pictures….vezi diferenta, chitrosule 😛 .
Luna contine muuulte chesti importante pt o infrastructura orbitala dezvoltata: siliciu (muuuult siliciu, util pentru structuri amorfe, AKA sticle de diferite tipuri, panouri solare, electronice, si altele), oxigen (util pt chestii marunte cum ar fi respiratul), aluminiu (structuri metalice aerospatiale), titan (si nu chiar putin; util pentru aplicatii spatiale si el), fier (nu crek treb sa zic la ce foloseste si asta…), nichel, crom, etc Tot ce ai nevoie pt o industrie spatiala (inclusiv energie multa si buna de la soare).
De asemenea, e usor sa exporti de pe luna. Un lansator electromagnetic (mass driver in engleza) care sa atinga o viteza de 2.4 km/sec e tot ce ai nevoie. Si nici nu te doare de cine stie ce structura aerodinamica, pot sa lansezi un patrat mare si lat fara probleme…. In genere, in spatiu energia e multa si ieftina, si materia pretioasa. Daca facem o infrastructura orbitala ca lumea, cu tethere, statii si altele, majoritatea vor fi fabricate pe Luna.
Ce lipseste Lunii? Hidrogen (nu stim EXACT daca nu se gaseste; pe langa depozitele de apa polare, exista si posibilitatea existentei unor hidrati; mai trebuie cercetari facute la fata locului) si carbon (aici suntem destul de siguri ca nu exista).
Nu sunt de acord cu folosirea ghetii polare pe post de combustibil de racheta. Apa aia e fosila, si e finita. Sa iroseste tone pt o lansare care o poti face fara nici un cost material e o prostie. Foloseste-o si recicleaz-o in bucle ecologice inchise.
Daca chiar vrei o racheta pe luna, foloseste propulsoare aluminiu-oxigen. Impuls specific de peste 250 secunde (maximum teoretic de 275 parca). Partea faina? Combustibilul e IN TARANA. Literalmente.
Interesant! Optimismul tau e molipsitor si chiar mi-ar placea sa vedem in cursul vietii noastre tot ce spui.
Editat! Gunoiul asta este in spam de ani de zile, nu stiu cine i-a dat drumul, dar n-o mai faceti! Asta-i comentariu la care sa raspunzi, asta-i libera exprimare?!
Cine o fi gms? Poate e vorba despre George? Daca da, atunci e o veste buna (cred eu): am vazut ca lansarea israeliana a aparut la stiri, si presupun ca unii (printre care si fiintele precum ovidel) au dat un search sa afle mai multe; ma gandesc ca nu e rau daca RM apare in cautari. E doar un scenariu dar nu vad cum altfel ar fi ajuns astfel de exemplare aici.
Asa ca tineti minte: ati auzit pentru prima data de Beresheet pe Romania Military ! 🙂
Ovidiu!!! I-ti pun o pila la Sapoca?
Da-i pace si saluta-l cu Mazel Tov! 🙂
pe puncte:
1. despre ARCA si ROSA
eu nu le-as mai pune impreuna. e o diferenta fundamentala. In cel mai rau caz, ARCA e o inselatorie (o masinarie de scam) totala. Dar e o entitate PRIVATA! e treaba lor pe cine pacalesc sa le dea bani. Ca i-au pacalit pe inteligentii de la Ministerul Apararii sa le puna la dispozitie insfrastructura la Capu Midia, barcute etc., eu as taia in carne vie in magnificii de prin Armata. ROSA – in schimb – ne ia bani tuturor, in fiecare luna – ceea ce e muult mai crunt. Caci nu ne putem opune.
2. intre altele, concurenti pentru Google X Prize au fost si Astrobotic Team, Moon Express, pe langa SpaceIL 😉 nume pe care le-ati intalnit si voi si sunt mentionate inclusiv in articolul de mai sus.
3. Gunoi spatial si solutii – fantastic Ahab si tin pumnii in continuare demersurilor din capitolul asta – mi se par prea putin marcate ca importante 5vedeti starea actuala a gunoaielor din oceane la capitolul „unde se ajunge daca nu se ocupa nimeni de asta”
4.Multumesc pentru recomandarile pentru serialele Mars, respectiv The First
5.Credeti ca e posibila dezvactivarea/ incapacitarea sistemelor de sateliti GPS de catre rusi? Sau Glonass de catre nordamericani?
* nu va mai transmit felicitari, senzationali Marius B si Iulian!
1. RoSA. Situatia e foarte incurcata acolo si … miroase sulfuros. ARCA, prin tepe, face rau imaginii, ideii de aerospatial in Romania.
2. Da, dar primii din acel grup care ajung pe Luna sint SpaceIL.
3. Situatia e la fel de trista si in spatiu.
4. 🙂
5. Sint mai multe metode de atac al GNSS: bruiat semnalul la destinatie, deturnati satelitii prin obtinerea controlului asupra lor (compromiterea statiilor terestre de control), atacul fizic al satelitilor (folosind rachete, alti sateliti sau arme bazate pe energie).
O poza noua de la Jaxa:
http://www.hayabusa2.jaxa.jp/en/topics/20190225e_TD1_W1image/img/Pub_40900_20190222000441_58216A36_NAV.jpg
Poza e facuta dupa decolarea/desprinderea de pe suprafata lui Ryugu si arata umbra lui Busa, urmele/petele pe sol de la sistemul de propulsie sau datorate glontului de tantal (nu e clar inca) si marcatorul (unul dintre punctele albe).
Poza e dovada ca totul merge conform planului, aratand ca Busa a asolizat, a decolat si foarte probabil a dislocat materie din scoarta (intr-un fel sau altul) pentru a fi analizata.
Cei de la Virgin Galactic au efectuat zborul de test planificat, si anuntat aici de Iulian in articol. Totul a decurs conform planului; asadar vesti bune.
https://www.virgin.com/richard-branson/virgin-galactics-second-spaceflight-and-first-scot-space
Avionul purtator WhiteKnightTwo a decolat din Desertul Mojave si a lansat nava spatiala Unity care a ajuns la 90 km altitudine urcand cu Mach 3. Este al 5-lea test cu nava spatiala si primul test cu pasager (adica al 3-lea membru al echipajului). Cei trei vor fi astfel brevetati drept cosmonauti de USFAA.
De aici si disputa : Unity e in spatiu sau nu? 90 km altitudine ? Adica Unity este avion cu motor racheta sau nava spatiala ? Eu as zice ca e nava spatiala. Dupa cum amintea Iulian, Karman spunea ca e avion. Daca va intrebati, americanul de origine maghiara Karman a calculat limita de altitudine (100km) la care atmosfera e atat de rarefiata incat zborul nu mai e posibil. Eu zic ca nici la 90 km Unity nu se bazeaza prea mult pe portanta aripilor.
DECI? VOI CE CREDETI? La 90 km altitudine avem o nava spatiala si cosmonaut sau avion cu pilot?
Eu as vrea sa se dea dispensa pentru ARCA. Sa fie luata in calcul limita superioara si pentru grafica pe calculator. Si pentru RoSA. Sa fie luate in calcul simpozioanele.
Asa vor avea si ei realizari.
poti pune ceva pe orbita la altitudinea aia? daca sta fara sa aiba nevoie de suportul motoarelor racheta as zice ca e deja o nava, daca nu e doar avion spatial sau semi-spatial. Legal de la 100 km incepe spatiul 🙂
Poti pune la orice altitudine ceva pe orbita, dar la 100 de km e nevoie de boost constant, altfel intra in atmosfera destul de repede.
da, se deterioreaza in zile orbita la altitudinea aia. daca ai boost constant aia nu mai e orbita, e mai mult zbor. parerea mea
Hmmm!
Unity a urcat pana la 90 km cu motor racheta si apoi s-a oprit si a planat pana la sol. Nu s-a mentinut la 90 km. Nu stim daca ascensiunea in ultima portiune a fost datorita portantei sau orientarii/vectorului rachetei. Asadar oricevarianta e admisa :)))
De fapt totul e relativ. Si la altitudini mai mari ai nevoie de propulsie daca nu vrei sa ai degradare orbitala (prabusire), dar asta nu inseamna ca nu e in spatiu.
Nu stiam prea multe despre limita Karman pana sa aminteasca Iulian despre ea; m-am uitat un pic sa vad ce inseamna. Intelegerea mea e ca Karman a spus ca la acea limita aerul e asa de rarefiat incat pentru a avea portanta ai nevoie de o viteza care depaseste viteza orbitala….deci incepi sa evadezi in spatiu (de fapt este transpunerea fortei centrifuge care asigura evadarea – Iulian?).
Si acum partea interesanta : limita propriu zisa e la 86 km. 100 km este o conventie 🙂 Deci 90 e in spatiu sau nu? :)))))
O noua intersectie: spatiul si computerele!
Aperitivul: ce calculatoare avem in spatiu? Cat sunt de speciale?
Stirea : cele doua calculatoare experimentale HP aflate pe ISS vor ramane acolo pe termen nedefinit.
Despre ce e vorba? Pai in 2017, pentru a se pregati pentru misiunile spre Marte, HPE a trimis 2 calculatoare „civile”/standard pe ISS pentru a vedea cum se comporta. Acestea trebuiau sa se intoarca pe Pamant pentru analiza si concluzii acum 3-4 luni, dar o problema cu tehnica spatiala (a se citi racheta) ruseasca din octombrie anul trecut (semnalata prompt de Iulian) a intarziat returnarea, iar acum, din lipsa disponibilitatii de incarcatura pe traseul ISS-Terra s-a cam renuntat la retur.
https://www.hpe.com/us/en/newsroom/blog-post/2017/08/hewlett-packard-enterprise-sends-supercomputer-into-space-to-accelerate-mission-to-mars.html
Ce calculatoare sunt? Pai sub denumirea de Spaceborne Computer avem componente „off the shelf” , si un sistem de operare Linux, dar nu chiar banal, vorbind aici de un calculator de 30 de ori mai puternic decat un laptop (1 teraflop – Iulian pls feel free to jump in).
https://www.nasa.gov/mission_pages/station/research/experiments/2304.html
De unde pana unde Marte? Pai in acest moment pe SSI (cum ar spune RoSA) calculatoare vechi si scumpe.Pe ISS se folosesc inca procesoare 386 (TBC- mi se pare atat de incredibila chestia asta ca mi-am propus sa mai verific inc a o data). Primul meu procesor a fost un 5×86 🙂 Mint de fapt a fost o clona a unui procesor rusesc copiat dupa unul american, cu 64 kB memorie (dar mai avea si memorie ROM 🙂 ). In fine…Ideea e ca orice computere s-ar folos ele se perimeaza moral rapid, si sunt greu de inlocuit in spatiu (si la fel de greu de carat, instalat etc). SSI nu are nevoie de super-computere pentru ca e aici aproape si transmite toate datele pe Pamant repede,unde aceste sunt procesate. Pe Marte nu va mai fi posibil asa ceva (informatia calatoreste vreo 40 de minute) si atunci e nevoie de capacitate de procesare in situ. Si daca pe ISS mai trimiti si cate un ITist, pe Marte nu se site daca poti, de unde si interesul pentru tehnica „comuna”, ordinara.
HP a testat in spatiu propriul computer; principala provocare harware fiind racirea (realizata prin schim de caldura aer-apa, adica aerul din incinta dedicata raceste calculatorul, trece printr-un radiator-itnercooler-schimbator de caldura care este conectat la sistemul de trasnport al apei pe ISS). La capitolul soft s-a testat sistemul de autodiagnosticare si reparare (atat de necesar pentru Marte).
PS: sper sa revin cu felul principal/
PPS: care a fost primul vostru procesor?
Z80
HC sau ceva mai exotic (TIM etc) ?
HC-85 si Cobra. Un prieten a avut Commodore. Altul TIM-S.
HC 90 la mine. Un unchi avea Sinclair.
Mi-a adus mari satisfactii la acel moment. Si mie si celor 2 prieteni impreuna cu care il foloseam (eu aveam si casetofon, unul avea televizor iar celalalt avea camera lui) . In urma cu doar cativa ani am aflat ca probabil a costat in jur de 7000 de lei! Am fost absolut socat. Abia atunci mi-am dar seama de ce sacrificii era nevoie pentru un Basic PC. Cred ca am apreciat efortul mai ,mult decat am facut-o atunci.
Dap, cind am aflat si eu cit costa m-am crucit.
Un prieten mi-a povestit cum a baut, fumat si petrecut in 3 ani de facultate fo’ 100k lei din clone Z80. Inca fo’ 200k a pierdut in primele doua afaceri ale lui in ’90, bani adunati tot din Z80 si alte ‘concepte’ profitabile.
V-am prins vrajitoarelor! 🙂 Mi-am adus aminte. Am cautat reclama la ICE |Felix pe You Tube si Google dar se pare ca nu mai exista nicaieri.
TFLOP e masura capacitatii de a face operati cu numere cu virgula mobila (operatii utilizate in calcule stiintifice). Alta masura a performantei e MIPS (operatii cu intregi).
PlayStation 4 are 1.84 TFLOPS.
Un AMD Ryzen 7 1700 cu AMD Radeon Vega Frontier ajunge la 50 TFLOPS.
In 1984, Cray X-MP/48 care costa 40 mil USD (bani de azi) avea… 0.8 GFLOPS adica 0.0008 TFLOPS.
SpaceX acuza ESA ca da subventii Ariane, viciind astfel concurenta pe piata europeana: https://www.worldcrunch.com/business-finance/exclusive-spacex-accuses-europe39s-ariane-of-unfair-competition
Exact ce ziceam mai demult, acum Romania tre’ sa faca neaparat un satelit ca, vorba ‘ceea, n-are Ariane ce sa mai lanseze si se duce naibii industria europeana? de rapa.
Mai competitivi si inovativi n-ar incerca sa fie…
1. In concluzie, primul procesor? 🙂
2. Cred ca ai abordat subiectul satelitului romanesc la un moment oportun, prin prizma unei potentiale schimbari de atitudine a autorului care pare sa fi ajuns la sentimente mai bune despre agentiile autohtone din domeniu (sau eu asa banuiesc). Chiar vream sa abordez timid subiectul ICE Felix dar mi-ai luat-o inainte.
1. Habar n-am! 🙂 Primul meu laptop a fost un IBM, prin 2002, cred.
2. ICE Felix? E tarziu, ce-mi scapa? 🙂
Se dorea o gluma. Discutam mai sus cu Iulian despre producatorii romani de calculatoare (unul fiind ICE); paralela fiind (in capul meu bineinteles 🙂 ) ca vorbim tot despre varfuri tehnologice romanesti, tehnica de avantgarda dar din epoci diferite. Adica intersectia PC-spatiu de care aminteam astazi mai devreme, In plus atat calculatoarele acelea cat si realizarile spatiale contemporane pot fi evaluate (deloc onorabil as zice) prin compararea cu realizarile altora. Ma asteptam ca Iulian va participa la discutia ta despre satelitii romanesti, desi e posibil ca subiectul sa-l cam amarasca.
Goliat. Cel mai bun satelit construit vreodata.
Aha! 🙂
Ce sa vorbim despre satelitii romanesti? Nu-i nimic de vorbit…
Nu ma amaraste. Nah, ce sa spun despre industria si cercetarea spatiala romana? Despre morti numai de bine.
Intr-o ora va fi lansata o racheta Soyuz cu sateliti OneWeb. Sase bucati a cite 147 kg. Orbita la 1200 km, inclinare de 87 de grade.
Probabil va exista o transmisie live…
Asta era meniul principal la mine :))) La intersectia calculatoare – spatiu 🙂 Intentionasem sa scriu un raspuns cu asta dar am ramas cu intentia. Incerc maine. Dincolo de testul asta cu cativa sateliti, mi se pare interesant ce vor sa obtina pe termen lung. Mie imi par foarte optimisti. Am retinut avantajul legat de acoperire si acces dar nu intelg cum pot evolua pe viitor pe partea de viteza, capacitate de transmitere. Si mai ales nu inteleg in cazul in care au succes cum se pot proteja fata de galaxii similare. O sa-i urmaresc ,
https://youtu.be/PPtr4Eec4Hg
Mersi!
39 ‘ to go…
Spectaculoasa largarea boosterelor! Ma uitam si pe traiectorie: vor acea orbite polare cumva? Sunt un pic nedumerit…
87 de grade. Aproape polara. Probabil satelitii vor fi in acelasi plan orbital. Imi pare mai mult un demonstrator tehnic, pentru moment.
N-au amanat lansarea din cauza problemelor cu Egyptsat sau cum i-o zice?
Ba da, 24 de ore, pina azi.
Intersectia intre spatiu si computer – partea a 2-a (main course).
Asa cum a semnalat Iulian, ieri am vazut (multumim pentru link btw!) lansarea First/OneWeb. Ariane Space a lansat din Guiana Franceza o racheta Soyuz care poarta in spatiu 6 sateliti experimentali ai OneWeb.
https://twitter.com/OneWeb/status/1100845404676149249
https://www.oneweb.world/
OneWeb este o companie anglo-americana care vrea sa ofere internet de mare viteza (>1Tb/”) peste tot, si vrea sa faca asta cu o mega constelatie de sateliti. Acum au lansat primii 6 pentru teste. Initial doreau sa lanseze 720 de sateliti. In acest moment sunt prevazute 2 etape : prima cu sistemul operational presupune 648 de sateliti, urmand sa se ajunga la 2000 in ultima etapa!
De lansari se ocupa Arianespace. Sunt arvunite 20 de lansari cu Soyuz, una cu Ariane 6 (si optiune pentru inca 2) si 39 cu Launcher One al Virgin Galactic – adica exact compania si persoana (Richard Branson) despre care se discuta in ultimele editii ale „In Spatiu/Satelitul”. Ce mica e lumea, nu? 🙂
Satelitii sunt fabricate de Airbus, si sunt ieftini – pentru sateliti de comunicatii (dar tot costa aproximativ 1 million de dolari). Detalii tehnice:
– 150 kg / satelit;
– 40 sateliti produsi / luna;
– 36 sateliti / lansare;
– system functional in 20-20 😉
Asadar, vorbim despre sateliti usori, relative compacti, cu putine component si produsi in serie – de unde si costul scazut.
Dupa cum spunea si Iulian, satelitii vor fi pozitionati la 1200 km; ei vor fi lansati la 450 km (adica deasupra SSI). Au o durata de viata >5 ani. Pentru ca tot vorbeam despre aglomeratia in spatiu, space junk si sindromul Kessler, e clar ca vorbim de o variabila uriasa – 2000 de sateliti noi. SpaceWeb sustine totusi ca ei sunt responsabili si ca au prevazut in design si degradarea orbitala pana la 200 km la sfarsitul duratei de viata.
E clar ca vorbim despre multi bani. Foarte multi bani.
OneWeb a inceput ca start-up American : O3b (other three billion), cu 16 sateliti la 8000 km (orbita ecuatoriala, inclinatie 0), luat de Google, din care s-a desprins un nou start-up britanic (WOrldVu) , care a tot crescut, s-a intors in America , sia- schimbat numele si a ajuns acum sa aiba cheltuieli de 3 miliarde de dolari; la inceputuri (din ce vad in „newsroom”) erau foarte apropiati de E.Musk si S-X, iar acum singra racheta pe care nu o folosesc e F9 (poate si pentru ca S-X dezvolta propria retea de sateliti). Am mai zis-o pe aia cu „ce mica e lumea” ?
De unde banii? Pai in spatele OneWeb (cu titulatura de parteneri) gasim Qualcomm, Virgin, Coca-Cola, Hughes, Softbank.
La cercetare a participat si ESA (prin UKSA, nu prin Rosa). Fir-ar al dacu’ de Brexit!
SpaceWeb spera sa aiba un avantaj pentru ca sunt primii si de aia se grabesc. Concurenta? Pai Starlink de la SPace-X.
Voi incerca sa vad pe unde sunt oamenii lui Elon in privinta asta.
Parlamentarii/congressmen-ii americani discuta despre prelungirea vietii ISS cu 6 ani (adica pana in 2030). Este o discutie foarte serioasa si eu cred ca se va transforma in ralitate.
Doi parlamentari (unul republican si unul democrat) au depus un proiect de prelungire a finantarii. Acesta a trecut de Senat cu brio si apoi s-a blocat in Camera Reprezentantilor, dar asta doar pentru ca s-a incercat trecerea in procedura rapida care cere majoritate de 2/3, iar nemultumirile nu au fost legate de acordarea bugetului ci de reglementari comerciale. Nu e prima discutie; deci interesul nu e unul aparut peste noapte. Sunt multi sustinatori; mi-a atras atentia numele lui Ted Cruz (la un moment dat unul dintre favoritii la postul de presedinte) care are greutate mare, fie si macar ca senator de Texas
https://spacenews.com/senate-bill-seeks-extension-of-the-space-station/
Useless mean vengeful content following (Alert + mea culpa)
PS: Ovidiu : Mazel Tov!
PPS: Ovidiu, presimt ca tu citesti asta. Presimt ca nu poti sa postezi. Stii cine e seful indusrtiei spatiale europene? Ariane Space CEO: Stéphane Israël.
http://www.arianespace.com/contact/stephane-israel-bio/
daca vor sa pastreze ISS, nu mai bine incep sa se gandeasca la inlocuirea modulelor vechi? pt ca daca inlocuiesc modulele ISS poate fi pastrata la infinit. In plus e nevoie de o statie orbitala in drum spre Luna
1. iti aduci aminte primul tau procesor?
2. Interesant ce spui; te-ai uitat un pic mai departe decat am facut-o eu (care recunosc ca m-am bloca in entuziasmul gandului ca ISS va trai mai mult). M-am uiat pe „bill”-ul ala care are la baza Advancing Human Spaceflight Act si (ceva mai vechi) The Mapping a New and Innovative Focus on our Exploration Strategy (MANIFEST) for Human Spaceflight Act.
Cei de la spacenews spun:
The bill doesn’t directly specify what should be intermediate missions prior to going to Mars, including human missions to the surface of the moon, but would require the report to assess such destinations.
Mai exact, ” utility of an expanded human presence in cis-lunar space toward enabling missions to various lunar orbits, the lunar surface, asteroids, Mars, the moons of Mars, and other destinations of interest.”.
Deci se pare ca :
1. au senatori care gandesc;
2. au senatori care gandesc ca tine 🙂
Modulele ISS probabil mai rezista pina in 2024. Daca inginerii care au proiectat ISS au aceleasi gene cu cei care au construit Voyager, ar trebui sa fie ok pentru inca 5 ani. Pericolul cel mai mare vine de la diverse piulite, suruburi, cuie, pietre, nisip, cauciucuri explodate, epave, pet-uri de pe orbita.
Nu prea poate fi folosita ca statie catre Luna.
Inlocuirea modulelor e o solutie, dar trebuie transportate sus cu ceva, ori pina in 2022 nu e nici un camion disponibil.
E nevoie de un punct intermediar, unde se pot stoca provizii, se poate interveni in caz de nevoie (vezi Apollo 13). In caz de avarie parchezi acolo si iei una din navetele parcate acolo.
Modulele nu pot fi inlocuite mai devreme de 2022 pt ca nu au fost inca concepute si produse si probabil nu sunt necesare pana in 2025. Riscul gunoaielor spatiale a existat mereu, sper sa se faca ordine cat de curand.
PS stiam ca eu ca mi-am gresit meseria, senator trebuia sa ma fac
Parcarea de pe orbita e cumva diferit de parcarea de la Rompetrol. 🙂
Chiar si numai prin faptul ca trebuie potrivita orbita calatorului cu a statiei PECO (inclinare si altitudine) si calculate manevrele astfel incit sa se intimple un rendez-vous. La fel si plecarea catre o destinatie, necesita operatii fara de care se ajunge aiurea, nu la destinatie.
Reusitele de pana acum ne dau impresia ca este ca si cum ai parca la Rompetrol. De vazut Beresheet, care nu merge intocmai conform planului de unde rezulta ca e nevoie de experienta si de multe nereusite pana faci sa mearga lucrurile cum trebuie…
Te referi la micul reset? 😉 Nu-i sperie pe ei un bluescreen.
Lasand gluma la o parte eu sper sa le reuseasca misiunea. In acest moment totul pare sa functioneze; inclusiv motorul englezesc.Au si o miniaplicatie care simuleaza traseul urmat si iti arata cam pe unde e nava (cu refresh la 24h).
http://snip.ly/cwm44u#http://live.spaceil.com/
Dap! 🙂 Misto aplicatia! Merci! 🙂
Si eu le tin pumnii!
pt asta exista calculatoare si inteligente artificiale. Imi imaginez ca exista deja programe care fac asta cu succes. Ai nevoie de datele corecte si de suficienta putere de calcul.
Eu altceva voiam sa zic. Imagineaza-ti ca incepe misiunea de a amplasa o statie (semi)permanenta pe luna. cu camioanele existente si cu cele viitoare mai greu un pic cu totul dintr-o bucata. Mai simplu e sa dai contracte la diverse companii sa ti le aduca pe bucati la ISS. Acolo ai tehnicieni care le asambleaza, le ataseaza un motor racheta compact, ca scula englezeasca de pe Beershet si le transporta pe orbita lunara. E mai usor acolo pt ca nu mai ai nevoie de heath shield si alte dracovenii. Pe Luna nu e atmosfera, deci sa le cobori acolo e mult mai usor. Bineinteles ai nevoie de un fel de remorcher sa faca drumul orbita-sol pe Luna. Viteza de evadare e mult mai mica, deci merge ceva in genul Eagle actualizat.
la ISS pot fi si verificate modulele/incarcatura, sa vada daca nu au problema dupa urcusul fierbinte prin atmosfera terestra
Planul NASA este pentru un Gtaeway separat. Inca nu au o solutie pentru traseul Gateway – Luna, nici macar daca vor fi module duale sau pur si simplu separate(Apollo style). . Mai era o si o problema de eficienta pentru ca orice punct intermediar presupune franare ( si deci o irosire a energiei consumate, plus decelerare, plus impuls nou). Nu m-am mai uutat de ceva vreme la nimic legat de subiectul asta desi mai aparea prin stirile spatiale; poate s-au mai schimbat lucrurile.
da, exista franare separata, dar partea plina a paharului este ca poti corecta erori aparute dupa lansare din diverse motive. In plus acceleratia e facila de pe orbita, impulsul necesar e mult mai mic, iar restul tine de mecanica orbitala.
Ma rog, eu asta as vedea ca rost pt mentinerea ISS, pt ca papa foarte multi bani acum, fara sa aduca dividende consistente. De ce sa mai faci inca un gateway, cat timp poti aduce module suplimentare?
ma rog, ei stiu mult mai bine ca mine
pt asta exista calculatoare si inteligente artificiale
Inteligenta artificiala e pentru gasirea de corelatii in mormane de date. Mecanica orbitala este fizica si matematica – nu e nevoie de AI.
Cantitatea de viteza necesara pentru a ajunge undeva e numita in general DeltaV. In cazul nostru (plecare de pe Pamint), este nevoie de:
0. Doar sa plecam undeva
~9500 m/s pentru a ajunge pe LEO (250 km altitudine)
1. De pe LEO mai departe catre alta orbita comuna
~3900 m/s de pe LEO pe orbita geostationara
2. De pe LEO mai departe catre Luna
~3250 m/s de pe LEO pina la interceptia Lunii
~700 m/s de la interceptia Lunii pe orbita lunara joasa
~1750 m/s de pe orbita lunara joasa pentru aselenizare
Totalul de pe LEO la o orbita selenara joasa este de ~3950 m/s.
Totalul de pe LEO la aselenizare este de ~5700 m/s.
3. De pe LEO si mai departe catre Marte
~3200 m/s de pe LEO pina la interceptia Pamintului
~1000 m/s de la interceptia Pamintului la interceptia Marte
~1450 m/s de la interceptia Marte pana pe o orbita joasa in jurul Marte
~3800 m/s de pe orbita joasa in jurul lui Marte pana la amartizare
Totalul de pe LEO la orbita joasa a Marte este de ~5650 m/s.
Totalul de pe LEO la amartizare este de ~9450 m/s.
4. Dar LOP-G nu va fi pe o orbita joasa in jurul Lunii. Deci pentru excursii Luna – orbita lunara e nevoie de ~2000 m/s pentru aselenizare si inca ~2000 m/s pentru intoarcere la statia din jurul lunii.
Asa ca ar fi nevoie de o infrastructura foarte dezvoltata si in cazul Lunii si in cazul Pamintului, doar pentru a urca acolo, sus tot ce ne trebuie pentru caravana. Adica sau camioane de transport Pamint – LEO sau camioane de transport Luna – orbita lunara. La care se adauga camioanele pentru LEO-orbita lunara.
eu ma refeream la calculele pt injectia pe orbita lunara/martiana. Tu vorbesti de DeltaV, adica de impulsul necesar. eu ma refeream la interceptiile si egalizarea vitezele, etc.
Pana la urma traseele si vitezele de orbitare ale Pamantului, Lunii si marte sunt cunoscute. Ai vazut simularea traseului sondei israeliene, presupun
Multumesc pt viteze, chiar voiam sa le caut in weekend 🙂
M-am exprimat eu gresit. Raspunsul mei avea doua parti – prima parte a raspunsului se opunea ideii de AI la calcularea traiectriilor iar a doua parte se referea la infrastructura de transport (mai exact constringerile impuse de fizica).
Probabil am mai postat in trecut imaginea de mai jos – harta Sistemului Solar, varianta DeltaV necesar sa plecam de pe Pamint.
Pentru ca e la moda sa faci selfie: https://www.space.com/israel-moon-lander-earth-selfie.html?utm_source=sdc-newsletter&utm_medium=email&utm_campaign=20190306-sdc
Shalom Nicolae! Shalom Ovidiu!
Faina poza! Nu ma asteptam la chestii noi de la ei o perioada si nu am mai verificat; bine ca ai semnalat-o ca altfel o ratam 🙂
Nu e chiar legenda „un palid punct albastru” al lui Voyager (nici un avea cum, ca dor nu-l au pe Sagan in echipa) dar oricum eu zic ca le-a iesit bine!
Mazel tov!
PS: eu am postat raspunsuri mai noi la „In spatiu” de saptamana asta.