Știați că?
Cuțitul Sica a fost o armă simbolică a dacilor.
Operatorii Forțelor pentru Operații Speciale primesc drept recunoaștere și recompensă, atunci când devin luptători, cuțitul Sica.
Cuțitul are o forma curbată, cu un singur tăiş, aflat pe partea concavă a lamei, cu o putere mare de penetrare dată de vârful ascuţit şi lama prelungă, amplificându-se astfel efectele acţiunii de secţionare sau înjunghiere.
Alături de cuțitul Sica, FOS mai folosesc și un alt simbol al strămoșilor noștri, lupul dacic, dacii reprezentând pentru militarii FOS, un model al războinicului neînfricat.
Îi vezi în formație. Doar 18. După 9 luni de probe grele doar ei au rămas în picioare. Te întrebi cum au reușit? Ce își repetau în minte când aveau moralul la pământ, când corpul le era scurs de puteri, când aveau de dus sarcini grele, când drumul părea imposibil de parcurs mai departe. Încă o sarcină. Încă o zi. Încă o lună. Ceilalți 126 care au crezut la început că pot au renunțat, unul câte unul, mai devreme sau mai târziu. Au plecat cei care nu erau motivați destul, cei care nu puteau fizic dar, mai ales, cei care nu au rezistat psihic.
Deși sunt modești îți vor spune că e unul dintre cele mai grele cursuri din armata noastră. Să îi crezi. Oamenii ăștia au sacrificat multe să ajungă să poarte bereta verde cu însemnele Forțelor pentru Operații Speciale și drumul lor e abia la început. Îi așteaptă misiuni grele și o viață plină de acțiune. Nu ca-n filme, mai rău. Filmele noastre sunt realitatea lor. Respect!
Posted by Forțele pentru Operații Speciale Române on Saturday, July 20, 2019
Dumnezeu sa va binecuvinteze. Patrie si onoare! Traditia sper sa ramina si peste 100 de ani!
Cate comentarii negative a generat articolul similar de pe FB. Ca cica sica asta e pumnal, nicidecum cutit. Ca cica varianta folosita acum nu arata ca „originalul”. Ca teaca e nefinisata. Etc…
Cat simt critic la unii romani !
dacă faci comparații cu ce au chilienii care au tot așa un cuțit curb tradițional (cu mai puțină istorie!) https://www.google.com/search?q=Corvo+curvo&tbm=isch&source=iu&ictx=1&fir=aAp_X54IG_6ToM%253A%252CdoVBKKkXmaAGGM%252C_&vet=1&usg=AI4_-kQ33_23–jTUt8tCirjb2YROhsnEQ&sa=X&ved=2ahUKEwjMtJG9qcXjAhUIblAKHdcuBWQQ9QEwAXoECAcQCQ#imgrc=aAp_X54IG_6ToM:, ”sica” ăla pare mult mai puțin finisat și cu mai puține calități utile
Văd că la chilieni, pe lângă un corvo frumos lucrat, mai primesc și un pistol. O fi Beretta de 9 mm?
Chilienii, ca si alti latino-americani, au preluat ceva din traditiile spaniole, care la randul lor au preluat ceva din cele romane (antice). Si la ei si la italieni de ex asasinilor profesionisti li se mai zice si „sicari – sicario”. Numele (cu origini cel mai probabil traco-dacice) vine de la „sica”, arma traco-dacica ce a devenit arma preferata de asasinii din imperiul roman (care au fost in consecinta numiti „sicari”, dupa numele armei) si arma unui tip de gladiator numit Trax (tracul).
Mai toate cutitele de lupta (din cate stiu pumnalul are doua taisuri, da ma rog, sica e ascutita doar pe partea interioara a lamei) de tip Sica descoperite arheologic (in special la noi dar sunt unele si in Bulgaria si Serbia) au si niste inscriptii pe ele, niste modele ornamentale care se pare ca aveau un scop ritualic si simbolic. Cel putin acelea e posibil sa fi fost purtate de o elita razboinica (desi la geto-daci cel mai probabil cam toti se ocupau si cu razboiul cel putin ca ocupatie part-time cum se zice azi, iar unii sigur full-time).
Romanii au fost puternic impresionati de armele curbate ale dacilor si in mod cert cineva cu o pregatire si un talent in domeniu si inarmat cu o sica (sau varianta mai mare, Falx) era un adversar de temut, ranile provocate de astfel de arme au fost descrise ca „infioratoare” de cronicarii romani (Cornelius Fronto daca imi amintesc bine).
Sigur, acum cutitul are mai mult o valoare simbolica dar ma bucur sa vad ca se reinoada o traditie straveche si sunt sigur ca se leaga si de mentalitate si un mod mai particular de a vedea lucrurile, viata si moartea in general.
In urma primelor confruntari daco-romane, Falxul a determinat schimbarea coifurilor si armurilor armatelor romane. Azi mai folosim cosorul care vine de la sicilicula, coasa avand o denumire apropiata,
Sicilis, din aceeasi familie cu sica.
e mai jos.
Falxul…o adevarata „anti” – Katana/Iatagan:
Apropo, de fiecare cand il vad pe „Count Dooku” (jucat de Christopher Lee) manuind lighsaber-ul sau „curbat” (cel putin la maner) in Star Wars …ma intreb daca nu cumva sursa de inspiratie n-au fost Dacii.
Dooku/”dacul”/Dracula 🙂
Sabiile cu maner curbat cred ca au aparut in Persia. Poate ma insel. Daca cineva este mai in tema cu istoria si evolutia acestor sabii cu maner curbat va rog sa ne deslusiti.
eu tot aștept să o văd propusă la „Forged in Fire” dar acolo mai nou si-au facut un obicei din tot felul de ciudatenii asiatice….am să le trimit un email
La asta ma gandeam si eu. Buna ideea cu mailul ?
nu am vazut episodul.mentiona de daci,traci,laci?
Arma respectiva nu este romphaia, arma tracilor sudici foarte asemanatoare falxului dacic?
aia de doua maini… pe cand aia dacica era mai scurta parca, folosibila cu o singura mana
Si falx-ul dacic era de doua maini dar curbura lamei este diferita din ce am vazut.
în loc să o iei lejer pe arătură cu explicațiile (pseudo ștințifice!) mai bine te interesai de unde vine cuțitul ăla chilian!
cuțitele alea au o descendență mai prozaică, erau cuțitele pe care le foloseau pescarii chilieni la întreținerea năvoadelor (forma servea la desfacerea nodurilor!) și care au fost apoi preluate și în luptă, datorită formei fiind puțin mai speciale!
puțin probabil că există vreo legătură între ele în afară de formă!
Romanii le-au folosit cel mai mult pentru gladiatori (falx-urile)!
In loc sa te ratoiesti in mod prostut asa, mai bine ai fi studiat tu un pic problema si ai fi vazut originea si intelesul cuvantului „sicarius/sicarii” in latina
https://latinlexicon.org/definition.php?p1=2054640
Asa erau numiti asasinii profesionisti in Roma antica, originea fiind de la arma preferata folosita (datorita eficientei ei) si anume Sica, o arma traco-dacica. De la romani s-a pastrat denumirea (sicarii) si in italiana, portugheza si spaniola si de la spanioli s-a transferat si in tarile din America Latina si e un termen folosit si azi.
Gladiatorii nu foloseau Falxuri ci Sica (plus scut si armura), au fost insa imparati romani care foloseau bodyguarzi daci inarmati cu Falxuri (pe post de SPP-isti ai vremii), n-am timp sa caut acum dar e unul sculptat pe Columna lui Marcus Auerelius cred, cu un falx de toata frumusetea sprijint pe umar
Oricum asta are mai putina relevanta pentru subiectul articolului, Sica si conexiunea cu dacii au alte sensuri aici, alta simbolistica si niste intelesuri ceva mai adanci ce tin si de o anumita mentalitate si mod de a vedea lucrurile, nu se refera in mod neaparat doar la luat gatu dusmanului cu Sica aia
ce vrei tu să îmi demonstrezi e că încerci să te scarpini pe după tot spatele pe cap …
dacă nu te duce mintea să cauți-sicarii erau asasini evrei care atacau romanii cu arme de tip sica, romanii le-au numit așa pentru că ei le cunoșteau în primul rând de la populațiile tracă, dacă, iliră, e foarte probabil că arma sicarilor era de tip ”Janbiya” și nu sica! https://en.wikipedia.org/wiki/Janbiya
Ai de capu meu, sa nu zic altfel, vad ca-mi pierd timpu degeaba. Pe langa faptul ca wikipedia e destul de rar ceva viabil si completeaza cine ce vrea acolo, n-ai reusit nici macar sa citesti tot putinul scris acolo.
Vezi ce scrie in linkul ala de l-am pus mai sus si lasa-ma cu evreii care au pus primii coada la cireasa tot timpul cand e vorba de ceva interesant.
O sa vezi acolo inclusiv nume precum Horatiu si Cornelius Sulla si sicarii mentionati de ei sau in legatura cu ei. Verifica apoi cand au trait astia si cand au cucerit romanii Iudeea si Ierusalimul si cand a avut loc apoi rebeliunea aia a iudeilor si vezi daca evreii aia au fost primii numiti asa sau e cum spun eu, sa nu-ti dau chiar totul mura-n gura. Desi ma indoiesc ca intelegi prea bine legatura si ce ti-am spus acum
Radu,lasa-l, bro…
chiar așa!
lasă-mă că m-am lămurit deja ce fel de ”mari gânditori” și ”istorici” există
https://en.wikipedia.org/wiki/Sicarii, https://www.britannica.com/topic/Sicarii
pumnal a fost preluat în română din italianul ”pugnale”, dar asta nu înseamnă că ăia au inventat scula aia!
eu nu am spus că evreii au inventat ”sica”, dar că este foarte probabil ca arme de tipul ăsta să fi existat în mai multe locuri și în perioade diferite de timp (fără a fi neapărat legate!), dar pentru tine e mai ușor să vii cu esplicații luate după ureche, dacă căutai cuțitul corvo chilian (corvo knife-de care nici nu ai auzit până nu l-am menționat eu aici!), vedeai că apare ca o unealtă de lucru în primul rând, fiind folosit după aia în luptele de stradă și ca o armă în războaiele lor din sex XIX, fiind preluat după aia de armată și de trupele lor speciale (care au un antrenament intens pentru lupta cu pumnalul ăsta!)
Da, ai desigur dreptate Vlad, imi dau seama ca n-are rost.
Desi a fost amuzant (si un pic suprarealist) sa aflu ca desi romanii foloseau termenul „sicari” (si evident cunosteau si Sica) dinainte sa cucereasca Iudeea si Ierusalimul totusi numele „sicari” e dat prima data unor evrei razvratiti impotriva ocupatiei romane si care foarte probabil foloseau un cutit arabesc din Yemen care isi are originile in evul mediu.
Editat: nu asa.
Respect si recunostinta pentru ceea ce faceti pentru tarisoara asta!
Respect!
interesant, nu cunoșteam simbolistica dacică a „specialilor”.
draco,dracul,dragon,dracula…..bram stoker știa el ceva?
Am mai pus eu informatia aia pe aici…Sarmizegetusa apare in Dracula lu Bram Stoker sub numele de Scholomance, fiind considerata un fel de „academie de vrajitori/vampiri” (si situata – eronat – langa un lac numit…Hermanstadt) 🙂
Chestia interesanta fiind ca azi Scholomance e mai mult faimoasa in jocuri video, pastrandu-si acea imagine mitologica de „scoala/academie de vrajitorie”. Numele e similar cu „solomonari/sarmani”…adica „preoti/ oameni simpli, care traiesc o viata simpla”.
Salut. Mult respect.
Ma bucur ca cei din FOS sunt legati de stramosi ….
Dar parca sunt legati si de strabunul Trutulescu cu revulutia si tigarelele.Asa o sa fie legati de stramosi si janarmii din 10 august.Au fost la ENTEBE sa-il pupe pe frac-su lui ceasca IDI AMIN si nu stiu eu??
Da, intreaba-l pe Bibi Netanyahu. 🙂
Cuțitele europene: https://www.knifeplanet.net/it/coltelli-tradizionali-europei/
Ucraina?
Așa am gândit și eu. Probabil o mostenire de la masogeti.
cosorul lui moceanu?
https://m.youtube.com/watch?v=_QRTt8j1Qds
proverbialul baston de mareșl,pumnalul SS….simbolistică.
Dumnezeu sa va binecuvinteze si sa va pazeasca.
Cine a stabilit ca FOS sunt urmasele dacilor? Ce aveau dacii așa de ‘special’ in afară de a fi fost stramosii directi ai politricilor ceausisti cu noroaie pe ulițe si veceuri in fundul curtii?
Eu ma simt urmasul legionarilor romani care au construit drumuri, orase si băi peste tot pe unde au ajuns, adică si in Dacia.
Și nu-ți poți exprima părerea altfel decât aruncând cu noroi în alții?
Cât de mic poți fii ca să-i denigrezi pe unii, doar pentru ca, prin comparație, să pari și tu mai mare? Te simți mai bine acum? Ți-a mai crescut o bilă după ce-ai scris inepțiile astea?
Dacii au fost „stramosii directi ai politricilor ceausisti cu noroaie pe ulițe si veceuri in fundul curtii”, în timp ce romanii „au construit drumuri, orase si băi peste tot pe unde au ajuns”…? Îți aduc aminte că printre urmașii direcți ai legionarilor romani se numără și organizația aia pacifistă, culturală și „cilivizatoare”, numită Camorra?
„Eu ma simt urmasul…”
Tu simți exact „Ubi bene ibi patria”. Ce anume cauți aici?
Exista in Corabia Celei de astazi ruinele unei cetati construite cu cateva sute de ani inainte de era noastra de un stravechi trib, probabil traco get, numiti suci. De altfel, si cetatea a purtat numele de Sucidava pana la cucerirea romana si Constantin cel Mare, cand sunt construite si terme si podul peste Dunare al respectivului imparat.
Ce este insa impresionant este ca sucii au construit cetatea cu piatra adusa cu pirogile de peste Dunare, din Muntii Balcani. Eu nu stiu de o constructie similara care sa fi presupus un efort colectiv similar dim partea celor pe care ne place sa ii consideram, la gramada, syramosii daco-geti ai românilor. Nu stiu de ce stramosii nostri daci nu au fost in stare sa construiasca o retea de drumuri, aductiuni.de apa si cetati de piatra. Doar colibe de pamant si ‘cetati’ „de lemn si chirpici.
Bineinteles, cu ei ne mandrim, pentru ca in felul asta era fundamentata ideologia geniului dela Scornicesti. Romanii erau echivalentul imperialistilor americani. Au ramas si astazi in subconstientul ceausist al ‘patriotilor’.
Mai citeste! ?
WOW!
Veniamine, de „murus dacicus” ai auzit vreodata?
parerea mea, hic…
O tehnica de constructie net inferioara celor romane, desi a imprumutat (nu e nicio rusine) tehnici grecesti si romane, asa cum nici Dacia 1300 nu mai era Renault.
Mda…Alta era ideea, dar nu te-ai prins. Mai exerseaza ganditul in limba română.
părerea mea, hîc… 😉
Lasa-l sa para si el destept, Sharky 😀
Tu faci exact ce au facut politrucii ceausisti dar pe invers. Daca respectivii exagerau calitatile daco-getilor si le transformau in munitie ideologica, tu exagerezi niste lucruri care doar fortat pot fi numite defecte si le transformi tot intr-un discurs ideologizat.
Dacii au fost ce au fost si-au inceput relativ tarziu viata statala si au creat o civilizatie cvasiurbana singura din zona deoarece nici celtii nici triburile germanice si nici cele scito-sarmate nu aveau asa ceva. Cat despre buda in fundu’ curtii fii pe pace nici grecii nu aveau toaleta cu apa iar la romani cat la suta dintre ei isi asezau popoul in Cloaca Maxima. Termenul latrina este latin la origine nu? Si nu cred ca inseamna toaleta cu apa curenta.
Ca nu aveau ziduri de piatra, ce sa zic tocmai paseau pe calea asta, asezarea politico-religioasa de la Sarmizegetusa si sistemul de cetati care o protejau aveau ziduri de piatra. Din pacate cucerirea romana nu a lasat ragazul necesar pentru a vedea daca sistemul respectiv de zid cu umplutura s-ar fi generalizat la celelalte asezari. Relativ puerila abordarea , cati ani ai…22-24? Genul asta de abordare superficiala usor fanatizata si sententioasa a subiectului l-am intalnit la persoane sub 30 de ani …sau la cele de peste care inca incercau sa se maturizeze.
Nu ii invinovatesc de nimic pe daci. Aveau si ei, ca orice alt popor, calitati si defecte. Ma enerveaza insa idealizarea si transformarea lor in model de existenta pentru românii de astăzi. Nu pe daci, ci pe romani trebuie sa ii luam drept modele, la o adica. Dacii au fost civilizatia net inferioara celei care a zdrobit – o, adica cea romana.
Din punct de vedere material da erau , nici eu nu sunt de acord cu idealizarea lor insa nici cu extrema cealalta. Relativ la subiectul de fata este o forma simbolica de a pastra legatura cu mostenirea pe linie militara lasata de daci fie numai sub forma unei arme specifice. Atribuirea unei arme simbol nu are legatura cu termele drumurile sau orasele sistematizate.
Mda…pai sa-i luam de modele…Hai sa-ti aduc aminte ca romanii aruncau in Cloaca Maxima copii nedoriti (fie ei si sanatosi) in timp ce alte popoare (dacii, celtii) aveau grija de ei chiar si malformati. Mai urmezi exemplul lor?
@Veniamine
Pierzi din vedere ca românii au avut si vor mai avea de-a face cu mari puteri hraparete, deci vor fi mai mereu in situatia dacilor, nu a romanilor.
Asa ca la nivel ideologic e logic sa se cultive mai mult admiratia fata de rezistenta darza decat admiratia fata de imperii.
In al doilea rand in cazul dacilor il ai pe Decebal, al carui exemplu crred ca e mult mai relevant pentru acesti luptatori. Nu te duci la lupta cu gandul la baile romane!
„Asa ca la nivel ideologic e logic sa se cultive mai mult admiratia fata de rezistenta darza decat admiratia fata de imperii.”
Stii ca rezistenta aia a fost inutila in final, nu-i asa?… Au resitat eroic. Iar astazi ne scarpinam in cap intrebandu-ne ce cuvinte ar putea sa fie dacice…
” in cazul dacilor il ai pe Decebal, al carui exemplu crred ca e mult mai relevant pentru acesti luptatori.”
Decebal conducea un regat in declin. Burebista a avut regatul in deplinatatea puterilor.
@Veniamine „in Corabia celei de astazi” o exprimare chinuita care nu mi se pare proprie unui roman nativ al zilei de astazi! De fapt, limbajul asta gatuit e unul din putinele moduri in care poti depista fara dubiu un vierme K.G.B.-ist! Cred ca mori de ciuda ca in ingamfarea ta ti-a scapat greseala fatala de amatori! Tu si cei ca tine, cum ai aratat-o mai sus, va hraniti cu lipsa de cultura grea a multora, dar si cu lehamitea lor de a cauta adevarul, rezumandu-se la acceptarea informatiilor servite pe tava de tine! Hai sa iti arat eu cum dai o nota autentic romaneasca narativei tale, ba chiar una care se potriveste unui bolsevic ca tine: plimba ursu!
Sigur s-a referit la localitatea Celei de langa Corabia, Celeiul fiind pe locul anticei Sucidava.
Numai in estul Transilvaniei incinte de piatra, munti modificati terasati prin efort colectiv, ansamblul de la Jigodin, Tipia Racosului, Tipia Ormenisului, Cetatea Zanelor Covasna, mai studiaza inainte sa denigrezi.
Tu esti urmasul lui dorel
Cine a spus ca fos ..sunt un grup de zidari ???
Nu legionarii ti-au construit drumuri …ci arhitectii si drumarii , vezi tu societatea romana era destul de complexa
E forum de infrastructura ..daca vrei sa ii impresionezi cu ideile tale ..poti cauta pe net
Legionarii faceau in campanii marsuri zilnice de aproximativ 60 de km de astazi, timp in care se hraneau cu boabe de grau si alte cereale depozitate prin buzinare. La sfarsitul zilei, odata ajunsi la locul de campare, nu se tranteau pe jos ci treceau la amenajarea unei tabere provizorii fortificate. Asta da, performanta militara si organizatorica!
Iar dupa ce ocupau victorioși un nou teritoriu treceau impreuna cu armate de sclavi la constructia de.foruri, temple, apeducte, bai, drumuri… desigur dupa plamurile unor arhitecti si ingineri de geniu.
Ce o tot dam deci la intors? S-au infruntat doua civilizatii, iar cea romana, net superioara din toate punctele de vedere, a invins. Dacii au fost ca si celtii, galii, si atatia altii, luzeri. Cu toate siculele lor.
Ok si ce e rau in adoptarea unor nume si „unelte” dacice in „simbologia” fos
E istoria noastra , identitatea ..si nu discrimineaza
Lupta de gherila e tipica fos …cam modul de lupta al dacilor etc .
Nu sunt jandarmi sa faca tabere cu scuturile
Si apropo , nici o civilizatie de pe continent(europa) ..nu a reusit sa egaleze ceea ce reusise imperiul roman ..cel putin pana pe la 1900
Si eu sunt fascinat de ceea ce au facut (apeductul din segovia ..ca e aproape , de cate ori il vad , e o chestie fascinanta ..nu exista castel sau constructie sa ..egaleze , aici in zona )
Imperiul roman a fost o idee de societate , mai presus de orice , idee ..dificil de coagulat in societati tribale „disperse” ..unite doar de cateva teluri
In ziua de azi as face un simil cu situatia de la „drumuri” si infrastructura ..ori ca vorbim de spitale , ori de educatie
Simbolistica folosita de fortele ptr operatii speciale tine de alte aspecte
Si de ce nu ne mandrim cu originea noastra latina? De unde pana unde trebuie sa ne mandrim cu ‘stramosii daci’?
Pentru ca avem o alta civiliatie….https://m.youtube.com/watch?v=DFKhet2UR-0.
De dragul adevarului intr-o zi legionarii nu marsaluiau 60 km ci undeva pe la jumatate cam 30 km altfel nu mai aveau nici energia nici timpul pentru constructia taberei.
„timp in care se hraneau cu boabe de grau si alte cereale depozitate prin buzinare.”
Mi-i si imaginez pe legionari spargand seminte in timpul marsului. Ai o imaginatie destul de bogata. Esti cat de cat citit doar ca alterezi informatia cu inchipuiri.Unele sunt chiar comice.
Veniamine impacheteaza noroi in staniol si il vinde drept ciocolata. 😉
Asta face de la inceput pe aici. Arunca o idee buna, linga care lipeste o tona de balarii, si deturneaza subiectul discutiei.
parerea mea, hic…
Era clar decând a încercat să-l albească pe Militaru și să-l înfunde pe Gușă. Măcar de ar fi singurul. Sunt alții mult mai abili pe aici.
Greu cu astia ca tine! Dacii sunt corpul, iar romanii sunt vopseaua. Faina vopseaua, dar fara un corp strasnic si viguros se duce si vopseaua. Nu alegi care stamosi iti plac. Esti urmasul amandorura.
Nu, domnule, noi suntem daci. Viteji, drepti, neinfricati. Nu ca romanii imperialisti.
Respect FOS! Iubim Romania!
CRONOLOGIE IZVOARE DOCUMENTE CARTI ISTORICE ANTICE SI MEDIEVALE GETI DACI ROMANI VALAHI ROMANI
IEN
513 IEN -270 EN A.D. XENOPOL VOL 1 –DACIA
513 IEN-SEC XV EN Revansa-Daciei NOI ROMANII, SUNTEM LOCUITORII CEI MAI VECHI AI ACESTUI PAMANT
500 IEN -100 EN-500-100-1500-1900-ORIGIN OF ROMANIAN
480 -430 -IEN HERODOT GETII 1914 history OF The 02
480 -430- IEN HERODOT P 342-381 GETII ZAMOLXE ISTORII IV -L120
480 -430 IEN Herodotus NEAMUL GETILOR
480 IEN-430 -IEN _Herodotus,_The_History, GETII
480-430- IEN HARTA herodotes-histories-opt-GETII DACII
480-430 ien -L120 – Herodotus IV. Books 8-9 GETII
484 IEN – 430- IEN ,_Herodotus,_The_History,_EN GETII
460-395- IEN THUCYDIDES L108 GETII
431 -354 IEN XENOFON GETII
427 – 347 -îen CARMIDE PLATON complete-dialogues P 39 ZAMOLXE
106 IEN – 43 IEN L008N.Cicero – Letters to Atticus II GETII P 226-227
100 – 44 îen-Caesar Caius Iulius- Bellum Gallicum daci dacia p 271
100 – 44 îen-Caesar Caius Iulius-The Gallic Wars daci
100 – 44 îen caesar History–Gallic Wars, 58-51 B.C daci
100 IEN – 300 EN REGATUL DACIE SI GETILOR
82 IEN-44 EN BUREBISTA 2005 Dunarea de jos
82 IEN-44 EN BUREBISTA
82 IEN-44 EN Pre BUREBISTA_lucusiensis_2a_2014
85-106 DECEBAL REGELE DACILOR IN L. ITALIANA
65 IEN -8 IEN DACIA CTRL F HORACE 1862 -1926 Satires, Epistles and Ars poetica
65 IEN -8 IEN Quintus Horatius Flacus Opera_omnia geti daci
63 îen – c.19 en -Strabon despre Burebista Res_Geographica Geneva 1587
63 îen – c.19 en GETII BUREBISTA P 289 L241 Strabo – Geography VII Books 15-16
63 îen – c.19 en-L049 Strabo – Geography I Books 1-2 GETII P 453-493
63 îen – c.19 en-L267 Strabo – Geography VIII Book 17 and General Index GETII DACII
63 IEN -19 EN STRABON geography of strabo PAG 453 483 TARA GETILOR
63 IEN -19 EN getii pa 289 L241 Strabo – Geography VII Books 15-16
63 IEN- 19 EN STRABON GEOGRAFIA CARTEA 16 P 288-289 GETII
63 IEN -19 EN STRABON geographyofstrab 2 DACII GETII
63 IEN-19 EN GETII STRABON GEOGRAFIA DACII GETII
50 – c.15 îen-L018N – Propertius getii cartea IV CAP III SI V
44 IEN -106 EN -THE DACIAN WAR rezumat
43 îen – c.17 en Publii_Ouidii_Nasonis_Fastorum_lib_6_Tristium 5 Del Ponto 4 getii
43 îen – c.17 en Ovidius Publius Naso Tristia Ex Ponto 1939 getii
43 îen – c.17 en P_Ovidii_Nasonis_Tristium_libri_5_cum_ad 1840 getii
43 îen – c.17 en Pub_Ouidii_Nasonis_Fastorum_lib_6_Tristi getii
43 IEN-17 EN Ovidius Publius GETII IN TRISTIA EX PONTUS TOMIS
43 ien-c17,_Ovidius_Naso._Publius,_Tristia,_LT getii
19 IEN- 31 EN VELLEIUS PATERCULUS Res gestae Divi Augusti Augustus GETII DACII
EN
4-70 Columella Lucius Junius Moderatus De re rustica GETII P 232 GETARUMQE
12 EN OVIDIU Danubius IV GETO DACII
15 oct 70 – 21 sept 19 îen Vergilius Publius Maro getii dacii Georgicon
15 oct 70 – 21 sept 19 îen virgil-aeneid-tracii GETII
16-131 PLINY S naturalhistoryof1855 DACII GETII P 33 PDF-265-329-330-335-340
16-131 The_natural_history_of_Pliny_1855
24 – 25 august 79 Plinius Secundus Caius L392 dacii
24 – 25 august 79 Plinius Secundus Caius L330 Naturalis historia dacia
24 – 25 august 79 Plinius Secundus Caius L352 Naturalis historia getii dacia
37 -100 Flavius Josephus L203 dacia
37 -100 josephus dacii
39 AD – 65 AD Marcus Annaeus Lucanus -PHARSALIA L220 GETII DACII P 61-121-469
40 – 103 Frontinus Sextus IuliusLStratagemata174 DACII P XVI -69-125-472-479
45 EN-125 EN,_Plutarch,_Parallel_Lives_Of_Noble_Grecians_And Romans, GETAE
46 – c.120 L101 Plutarch – Lives IX Demetrius and Antony. Pyrrhus and Gaius Marius DICOMES REGELE GETILOR P 281
56 – c.120 -L111 Tacitus – Histories I Books 1-3 DACII GETII
56 -120 CORNELIUS TACITUS SENATOR SI ISTORIC ROMAN vita gricole in imperiul roman dacia
56 -120 EN quomodo SENATOR ROMAN TACITUS Publius (or Gaius) Cornelius history GETII DACII
56- 120 SENATOR SI ISTORIC ROMAN GETII DACII PUBLIUS CORNELIUS TACITUS L249P 222-223
56-120 TACITUS DACII P 222-223
61-113 plinys natural HISTORY DACIA CARTE IV PAG B – CAP XII P 18
61-113-Gaius Plinius Caecilius Secundus-PLINIUS-DACII P 30-31-Natural History I
69-140-DACII GETII suetonius THE LIVES OF THE TWELVE CAESARS
69-140-DACII GETII-suetonius_
69-140-DACI-lives twelve Caesar Suetonius
70 SEC I EN -QUINTUS ClJRTIUS RUFUS Historia_Alexandri_Magni GETII
70 SEC I EN -QUINTUS ClJRTIUS RUFUS Historia_Alexandri_Magni GETII P 699
70 SEC I EN -QUINTUS ClJRTIUS RUFUS.alexandru cel mare GETII P 129
90-168 EN Claudii_Ptolemaei_GeographiaVOL_I DACIA P 177-180 GREACA
90-168 EN PTOLEMEU cosmographia DACIA -150 E.N
90-168 EN PTOLEMEU cosmographia getii dacia
90-168 EN Ptolemy_maps Dacia Collection of Maps from the 1482 Ulm Ptolemy
95- 165 APPIAN S GETII P 429-563-565 ROMAN HISTORY III
95- 165 APPIAN S GETO DACII ROMAN HISTORY II
95 -165 appian s roman history I GETII DACII
95 -175 ARIAN L236 GETII
95-175 Aararian getii L236
100 – 170 Fronto Cornelius Marcus EPISTULAE P 20- 21- 206 -207 etc DACII
100 – 170 Fronto Cornelius Marcus EPISTULAE P-200 DACII
100 -200 EN -PROVINCIA DACIA AUGUSTIA dacii decebal
100 -400 Română Tabula Peutingeriana, sec. I-IV d.C. Facsimil de Conradi Millieri, 18871888 DACIA
100-200- Balbus – Expositio et ratio omnium formarum – DACIA
100-300 DACII GETII 1892-1898 STUDII DETALII IMPERIUL ROMAN -prosopographia SAEC. I-III.
100-300 DACII GETII 1896 STUDII DETALII IMPERIUL ROMAN prosopographia IMPERII ROMANI
100-600 EN The Dacians The Dacians have the dubious honor of serving as one of the last great conquests of Rome by none other than Emperor Trajan BY PAUL LEACH
110-189 SEC II Pausanias GEOGRAF GREC P 45 GETII
113- Columna Traiana a fost inaugurată la 12 mai 113
operă a celebrului arhitect Appolodor din Damasc. În anul 2013, s-au împlinit 1900 de ani de la inaugurarea Columne
113-2013 – DACII 1900 ANI DE LA COLUMNA TRAIAN
113-2013 – DACII 1900 ANI DE LA COLUMNA TRAIAN
120 -130 Florus Lucius Annaeus Epitomae de Tito Livio bellorvm omnivm annorvm DACII P20-33- 52-53-99-100-106-115
120-130 LUCIUS ANNAEUS EPITOME DACII P 178-179-220-221-328-329-334-335-705-707-708-713-722
125 – 180 Auli_Gellii_Noctes_Atticae P 343 SI 712 RAZBOI PRAZI TRAIAN DACIA
125 – 180 Gellius Aulus Noctes Atticae XIII,25,1 BOGATIILE FORUL TRAIAN DACIA
155 – c. 240 CRESTINAREA DACILOR 1819-1893,_Schaff._Philip, 1 Vol 03 Latin Christianity Its Founder._Tertullian, DACII
155 – c.220-Adversus Iudaeos Tertullianus Quintus Septimius Florens .CRESTINAREA DACILOR . PRIMA MENTIUNE –ISTORICUL Tertullianus
155 – c. 240 Dunn, Geoffrey D. – Tertullian Early Church Fathers 2004 DACII CRESTINI
155 – c.236 DACII GETII L177 Dio Cassius – Dio’s Roman History IX Books 71-80
155 – c.236 DACII GETII L176 Dio Cassius – Dio’s Roman History VIII Books 61-70
155 – c.236-DACIA L083 Dio Cassius – Dio’s Roman History VI Books 51-55
155 -236 DIO CASIUS GETII DACII romanhistory BOOK 06
155 -236 GETII DACII L083-Cassius Dio Cocceianus Roman History VOL VI BOOK 51-55
155-235 Cassius Dio 5 DACII 2004
170 constitutia de la troesmis anul 170 Romeo Cirjan
174-382 Guide to the Inhabited World University College London Dionysius of Alexandria’s GETII DACIA
200-300 Ampelius Lucius Liber Memorialis dacii dacia p 21-97-137
200-300 SEC-II-III-Illyrica_antiqua IN VIZIUNEA CROATILOR DACIA
250 – 325 Lucii_Caecilli_Firmiani_Lactantii_Mortibus Persecutorum dacia
253- 339 sf ap andrei la daco romani 1987 Eusebiu de Cezareea – Scrieri I
260-340 sf ANDRE in scitia THEOTIMUS episcop-TOMIS Historia_Ecclesiastica_Eusebii_Pamphili
260-c 340 Council- Nicaea 326 SCITIA SF AP ANDREI history of Eusebius GETA
260 – c.340 GETII DACII
1819-1893,_Schaff._Philip,_3_Vol_01_Eusebius_Pamphilius,_EN
270-1290 A.D XENOPOL VOL 2 NAVALIRILE BARBARE
275-568 CONTINUITATE DACO ROMANA
300-400 ammianus marcellinus DACIA
300-400 HISTORIA AUGUSTA BOOK II L140 DACIA
300-400 Scriptores Historiae Augustae I DACIA
300-400 sec. IV anonim The Scriptores historiae augustae 1921-1932 getii dacii multe pagini
300-400-L263 Scriptores Historiae Augustae III The Two Valerians.
GETII DACII
300-400 sec IV Donariul de la Biertan descoperit 1775-1779 MARTURIE CRESTINA DACO-ROMANA
305 -313 GALERIUS VALERIU Maximinus RELIGIA IMP ROMAN DACIA
313-1254-history of byzantine empire pagini getii dacii
316 – 387 eutrop P 47-48-49-DECEBAL DACIA – GOLIREA DACIEI DE BARBATI -NU DE TOATA POPULATIA!!!!!
316 – 387 eutrop GREACA LATINA -DECEBAL DACIA DECEBAL CAP VIII PAG 136-138-140
-GOLIREA DACIEI DE BARBATI -NU DE TOATA POPULATIA!!!!!
316 – 387 Eutropi Breviarium ab urbe condita ed DACI DACEBAL PAG 48 -49 CAP VIII
-GOLIREA DACIEI DE BARBATI -NU DE TOATA POPULATIA!!!!!
316 – 387 Eutropii Insigne volumen, quo Romana historia universa dacia decebal
320-390 Aurelius Victor Sextus decaesaribus GETII DACUL DECEBAL P 13-15-34
320-390,_Aurelius_Victor._Sextus,_De_Viris_Illustribus_Urbis Romae CAP 79 DACI P 19
320-390,_Aurelius_Victor._Sextus,_Epitome_de_Caesaribus,_ GETI DACI
323-387 Optati_Milevitani_Quondam_Episcopi_Libri DACIA LIBER SECUNDO – PAG. 14
323-387 Adversus_Paganos_historiarum_libri_septe orosius getii pag 5+
324 to A. D. 440 Sozomen history of the church THEOTIMUS EPISCOP DE TOMIS
330- SEC III -IV tabula PEUTINGERIANA harti DACIA
330 SEC III -IV Tabula Peutingeriana a fost descoperită de Conrad Celtis 1459-1508 și a fost predată lui Konrad Peutengir 1465 – 1547 DACIA SEG VI VII VIII
330 SEC III -IV Tabula Peutingeriana-talbert Richard J.A. Talbert: Rome’s World. The Peutinger map recon-sidered.
In association with Tom Elliott, assisted by Nora Harris, Gannon Hubbard, David O’Brien, and Grahan Sheperd. Cambridge: Cambridge University Press 2010. 376 pages, 33 b/w illus.,
330 Tabula Peutingeriana 2000_art7 DACIA
330 sec III Tudor-Tabula-Imperii-Romani-Drobeta-Romula-Sucidava-1965
331 – 26 iunie 363 IMPARAT ROMAN 361-363 Iulianu_Autokrauoros_Kaisares GETII DACII
339-397 E.N _Ambrosius,_Epistulae_Variae,_LT -DACIA
339-397,_Ambrosius,_Epistulae_Variae,_LT DACIA
340 – 397 COMPENDIUM HISTORIAE 1930 DACI ANUL 1255
350 – 399-Constantius II Emperor 340-361 in association with Constans 340-350-GETII DACII
354 – 22 iunie 431 Paulinus Nolensis Meropius Pontius Anicius_Poemata,_LT POEMA XVII GETII DACII
354-431,_Paulinus_Nolanus_Episcopus,_Poemata,_MLT PAG 483-484 POEMA XVII DACIAM –DACORUM- DACOS -488 RAND 248 GETII DACII
363 SEC IV -V Servius Maurus Honoratus Commentarii in Vergilii GETII CAP LXXII SI P 343
365 – 408 Claudianus Claudius VOL I DACII GETII P 48-57-75-117-273-291-309-372-ETC
365 – 408-Claudianus Claudius VOL II GETII DACII P 90-95-99
365- 408 claudianas history dacii-P 43-44-58-158-166-171-172-199
370-421-466 cosmografii AETICUS DONARIS HISTRICUS 2009 EXPLORATOR GETO- DACO- ROMAN- BOOK
375- 420 adversuspaganosh 1857 OROSIUS PAULUS getii dacii
375 CCA 420 adversuspaganosh00ROSIUS PAULIS getii dacii
375-420 Adversus paganos historiarum libri septem getii dacii
390 sec III MARCUS IUSTINUS Trogi_Pompeii_Historiarvm_Philippicarvm TERITORII DACI GETI
390-550 BOOK L331-Ammianus Marcellinus Roman History III_27-31 Excerpta Valesiana DACIA P 516-517-518-519
394 claudian dacia vol 2
395 -420 Notitia Dignitatum 395-420 SITUATIA MILITARA ROMANA DACIA EST VEST
395-420 Notitia_dignitatum_et_administrationum_MULTE PAGINI DACI DACIA
395-420 UNIVERSIDAD MADRID 1939 LA NOTITIA DIGNITATUM DACII DACIA
400-450 pag 273-274 vetranio episcop tomis Ecclesiastical_History Of Sozomen And Philostorgius 1855
400 CLAUDIAN Pag 10 48 60 64 74 100 116 156 196 280 290 308 ETC DACI GETI IN RUFIUM IMPOTRIVA EUTROPIU
401 -450 DACIA Codex_Theodosianus cum_perpetuis_comment
410 sec IV Avienus Rufius Festus Postumius Descriptio_orbis_terrae CAP 23-24 PARAGRAF-440 -TERITORII GETI DACI
417–418 zosimus_NOVA HISTORIA 490-510 _DACII GETII
421 – 500 Cosmographiam_Aethici_Istrici_ab_Hierony cu 1057 ani inainte lui magelan-AETICUS DONARIS-PRIMUL EXPLORATOR
430 – august 489 L296 Sidonius Apollinaris Gaius Sollius Modestus GETII DACII
430 – august 489 L296 Sidonius Apollinaris Gaius Sollius Modestus Poems and letters CARMINA GETII DACII P 31-102-103-124-125-146-148-152-156-160-162-286
430 – august 489 Sidonius Apollinaris Gaius Sollius Modestus GETII DACII
430-435-SEC IV Vegetius Publius Flavius Renatus epitoma rei milit P 88 CAP XXVIII DACOS DACII
430-435-SEC IV Vegetius Publius Flavius Renatus Epitoma rei militaris P 36 CAP XXVIII DACOS DACII Manuscript1473 of 1474
450 Epitoma rei militaris Vegetius Renatus, Flavius
469 la 565 EPOCA 1 TARZIE ROMANA LUPTE NORDUL DUNARII
470-534 Marcellinus Comes – Chronicon dacia getii
470-534,_Marcellinus_Comes,_Chronicon,_LT DACIA
485 – 578- Cassiodorus Flavius Magnus Aurelius Variarum_libri_XII_chronicon_ad_Theoderi getii dacii
485 – 578 Magni_Aurelii_Cassiodori_Senatoris_V_C_V dacii getii
485 – 578 Magni_Aurelii_Cassiodori_Senatoris_V_C_V getii dacii
485 – 578-MATERIAL P 18-302 DIN FAPTELE GETILOR-2010- Cassiodorus Flavius Magnus Aurelius_Variarum Libri XII
500 – c.565 Procopius, CARTEA 6 -7 H.B. Dewing DACI P 439-441-445-447-449-453-475-476-477-480
500 – c.565-L081 Procopius -NATIUNEA GETICA P 11 BOOK II History of the Wars, Books 3-4. (Vandalic War)
500 – c.565-procopius 2004 DACIA
500 – c.565-Procopius Wars Books VII.36-VIII DACIA P 97 -126
500 – c.565-Procopius-Anecdota-The_Secret_History 1927 DACIA
500 -700 DACIA PTOLEMEU SI ANONIM RAVENA SEC VI-VII
500-600- Iordanes – De origine actibusque Getarum – LT GETII
500-600,_Iordanes,_De_Origine_Actibusque_Getarum,_LT GETII
520 biblia wulfila Codex_Argenteus-k_munkhammar DACIA –SCRIERE BIBLICA GETICA
534 Marcellinus Comes Chronicon getii dacii
539 – 27 noiembrie 602 Izvor_1_Kekaumenos GETII DACII
539 – 27 noiembrie 602 Cecaumeni_Strategicon_aparuta _1896 vlahii vechi romani din dacia PAG 5,8 12 scisa in greaca 1075-1078
551 Iordanes De_Getarum_sive_Gothorum_origine_et_rebu GETII DACII
551 Getica Iordanes
551 DESPRE ORIGINEA SI FAPTELE GETILOR – STUDIU INTRODUCTIV ADEVAR
551 IORDANES GETII 2009 CARTE COMPILATIE
551 IORDANES gothic history 1915 ORIGINEA GOTILOR GETILOR
551 iordanis romana DACII GETII 1882 Jordanes, Theodor Mommsen
551 IORDANES GETICA -POPA LISSEANU 1936
551-Getica-Iordanes
551-The_Gothic_History_of_Jordanes_in_English
551 De Getarum sive Gothorum origine et rebus multe pag getii dacii
551 Jordanis De Getaru _sive Gothorum origin getii dacii
560 -636 ISIDORUS Hispalensis PREOT ROMANO CATOLIC GETO DACII
560-636 Isidor de Sevilla in english dacii getii
565 la 626 EPOCA 2 TARZIE ROMANA LUPTE NORDUL DUNARII
587-630 TORNA TORNA FRATRE-EXPRESIE LATINA ROMANA
599 -LUPTE LA NORD DE DUNARE VALAHII SEC VII STRATEGIKO MAURICIUS – Fabian –IZVOR MARTURIE CARE INFIRMA TEORIILE PAMANTULUI PUSTIIT
600-1050 GEOGRAFUL MOISE CHORENATI-TARA BLCHILOR SI GEOGRAFUL GARDIZI PODOABA ISTORIILOR-AZ RUM N-n-d-r DIN IMP. ROMAN FLORIN_SFRENGEU 2010
626 EPOCA 3 TARZIE ROMANA LUPTE NORDUL DUNARII
679 DACII 1860 SEC VIII Ravennatis anonymi cosmographia et Guidonis geographica ORASE DACIA
700-800 Referitor la problemele demografice de la Nordul Dunării-CONTINUITATE GETO-DACO-ROMANA
720 – 13 aprilie 799 Pauli Historia Langobardorum 1878 getii
741 -829 DACII În Annales regni Francorum,EINHARD
758 – 5 aprilie 828 Nicephorus I Blacherniss vlahi multe pag Breviarium historicum de rebus gestis post Mauricii imperium 1729
758- 818 THEOPHANES CONFESSOR Blach Valahi CHRONOGRAPHIA f Corpus_scriptorum_historiae Byzantinae
758-818 Theophanes Chronographia II BLACH VALAH
775 – 14 martie 840 eginhard_grant REFERIRE DACIA CAP XV
775 – 14 martie 840 Vita Karoli Magni Einhard 1905 PAG 82 PDF SI 16 IN CARTE REFERIRE DACIA
810- 893 PHOTIOS I de CONSTANTINOPOL GETII DACII Myriobiblon_sive_Bibliotheca_libr
810 codexaureus ALBA IULIA
810 william_adler_paul_ 2002 tuffin_the_chronography_George Synkellos dacia dacii p 493- 500
810-893 PHOTIOS I de CONSTANTINOPOL Myriobiblon PAG-560-561 GETAE
840 -910,_Asserius_Menevensis,_De_Rebus Gestis Aelfredi L
GETII IN ANGLIA
839-900- OGUZNAME ROMANII ULAKES -VALAHII Histoire_genéalogique_des_Tatars PERIOADA 700-1035
868 DACIA -DIAMANTUL SUTRA cea mai veche mentiune tiparita
896-1541 Romanii din Transilvania in evul mediu
900 ROMÂNII DIN VEACUL AL IX-lea PÂNĂ IN AL XIII-lea_42_1936_1938_2007_2002
900 romanii in OGUZNAME P 45 ULAKES VALAHII Histoire genéalogique desTatars PERIOADA 700-1035
905 – 9 noiembrie, 959 a fost împărat bizantin între 913 și 959 între 920 și 945, CONSTANTIN VII -HISTORIA p 42 dacia
908-909 AssersL GETI IN ANGLIA
913 – 959 Constantini_Porphyrogeniti corpusscriptorum history BYZANTINAE dacia GETII
913-959 Constantine VII De ceremoniis aulae Byzantinae libri duo MULTE PAGINI BLACHE RNIS
969-976 monezi bizantine cu imparatul Ioan Tzimiskes_targovistei
990-1070 VALAHII SEC XI Strategicon-Kekaumenos valahii pag 5,8.12
990-1070 VALAHII SEC X pag. 5,8,12 Cecaumeni_Strategicon_et_incerti_scriptoris_de_officiis_regiis_libellus_1896
1000-CARTE VECHE DACICA Rohonc-Codex
1000-1100 SEC XI Legenda Sancti Gerhardi doua izvoare sec XI 2016
1017-1078,_Michael_Psellos,_Chronographia,_EN -GETII
1044 GETO DACII Geographica Strabon GENEVA 1587
1049-1294-HISTORY_OF_THE_CHRISTIAN_CHURCH_05 pag. 414 dacia -The Middle Ages
1050 romanii in PODOABA ISTORIILOR GARDIZI aurel decei 1971 text tradus in Scanteia 1939
1050 – 12 octombrie c.1083 Adam Bremensis gestahammaburgent pag. 168 DACIA DACI GETI
1050 -1083 Adam Bremensis gestahammaburgent GETI SI DACI
1075-1250 Documente privind istoria României – Transilvania aparuta-1951
1075-1318 perioada The-Seljuks 2012 referire romania
1083-1148 ANA KOMNENE alexiad 15 CARTI REGATUL DACIEI
1100-1200 Copia de la Viena CRONICA NOTARULUI ANONYMUS
1100 – c.1160 DACII DECEBAL Pag. 508-509-510 Annale 1828-1897,_CSHB,_48_Ioannes Zonaras Annales [Pinderi_Editio], GR
1100-1160 Ioannis_Zonarae_Annales_Annales_VII_XII DACII GETII DECEBAL
1100-1160 IONNES ZONNARES DACII GETII DECEBAL Corpus_Scriptorum_Historiae_Byzantinae
1110 – 1198 Eustathii_Commentarii_in_Dionysium_Perie REFERIRI DACI DACIA
1110 – 1198 Eustathius of Thessalonica_Commentarii_in Dionysium_Perie DACII GETII
1145 -1241 Leo the Great, Gregory the Great p 516 dacia 1819-1893,_Schaff._Philip,_3_Vol_12
1172-1196 gesta hungarorum cambridge university romania getii dacii burebista publicat 1996-2001-2003
1172-1196-anonymous-gesta hungarorum- izvor marturie istorica maghiara -dacia transilvania =Romania
1172-1196-Transilvania 2011-teritoriu antic romanesc DACIA
1185- PAGINA 18 PDF BLACHORUM BLACHII P 400-402-403-404-405-410-415 Cronicar bizantin Niketas -vlahii Imperii_Graeci_historia
1185-1258 imperiul vlaho bulgar NOVA_ACTA_ERUDITORUM_ANNO_MDCCLXIII
1185-1258, imperiul valaho bulgar Acta_eruditorum_Lipsiensia_anno_1682
1200-1300 Evangheliar secolul al XIII-lea MANUSCRIS
1204 -Asanestii VALAHII in cronicile franceze_Histoire_de_Geoffroy_de_Villehardouin
1207 -1218 ASANESTII IMPERIUL VLAHO BULGAR pontica-42-pag-307-322
1221 – 4 aprilie 1284 las-estorias-de-alfonso-el-sabio- DACII GETII [ 145-155-199-216
1221 – 4 aprilie 1284 PRIMERA CRONICA REGIONAL DACII DECEBAL DACIA P 144
1247 DIPLOMA IOANITILOR Petru_Demetru_Popescu_-_Basarab_I
1247 Istoria_Romanilor DIPLOMA CAVALERILOR IOANITI
1250- DIADEMA DE LA GORANU PRINCIPI VALAHI
1276-1312, Geography Medieval Cartography Mediæval geography 1873 An essay in illustration of the Hereford Mappa Mundi multe referiri dacia
1290-1457 A.D.XENOPOLVOL 3
1300 M_Simonis_de_Keza_Chronicon_Hungarorum _blackis pastorii romanilor in dacia
1300-1400 MENŢIONAREA DACIEI ÎNTR-UN SCURT TRATAT DE GEOGRAFIE DIN PERIOADA BIZANTINĂ TÂRZIE
1343 PAG 228-229 Ducele Ramunc din Țara Valahilor în Cântecul Nibelungilor, secolul al XIII-lea
1346- 1603 LEGATURA VALAHIA TRANSILVANIA MOLDOVA 534 DOCUMENTE ISTORICE
1400 TIPARUL Spatiul Romanesc Dacic ADEVAR
1400-1485 TIPARUL ÎN SPATIUL ROMÂNESC
1407 anul – pomelnicul-manastirii-bistrita-publicat-de-damian-bogdan-bucuresti-1941
1423 – 1490 Dacia Ardeal GETII CTRL F sec 15 Laonikou_Chalkokondylou_Athenaiou_apodei
1423 – 1490 Laonici_Chalcocondylae_Atheniensis_Histo DACIA – VALACHIA MOLDOVA TRANSILVANI
1423 – 1490 Laonici_Chalcocondylae_Atheniensis_Historia dacia valachia moldova transilvania
1423 – 1490 Laonikou_Chalkokondylou_Athenaiou_apodei DACIA -TRANSILVANIA MOLDOVA VALACHIA
1434-1503 Antonii_Bonfinii_Rervm_Vngaricarvm_decad romanii= dacii
1457-1546 EPOCA LUI TEFAN CEL MARE -A. D.XENOPOL VOL 4
1481 – 3 aprilie 1545 Antonio de Guevara Una_Decada_de_Cesares_es_a_saber_las_Vid dacii decebal p 57- 50 – 65 -67 -70 -75 etc
1481 – 3 aprilie 1545-Guevara-Relox_Principes-carte scrisa 1529 dacii dacia p 11 -47 -129- 311-312-412
1493 Cronica de la Nurenberg p 278-279-280 din manuscris valahia dacia transilvania moldova
1493 CRONICA NUREMBERG GETII DACII VALAHII PAGINA 12
1493 cronica nurenberg valahia
1493 HARTMANN SCHEDEL CRONICA NUREMBERG -VALAHIA GETII DACII PAGINA 270-271
1493 ŢĂRILE ROMÂNE ÎN CHRONICA LUI H. SCHAEDEL (SEC. XV)
1500-1600 Carte 1000 ani codex dacia
1500-1600 Rohonc-Codex 1838
1500-1990 biblioteci_vechi_romanesti
1500 -2000 biblioteci_vechi_romanesti
1510- 1540 DACI TRANSILVANIA MOLDOVA VALAHIA theatrumorbister00orte
1537 NICOLAE OLAHUS VALAHUL1927
1538-1597-1614 Bonaventura Vulcanius getii De literis lingua Getarum sive Gothorum
1542 Map of the world PUBLICATA 1892 Early maps, Geography, Medieval VALAHIA
1552-Commentariorum vrbanorum Raphaelis Volaterrani octo et triginta libri. Item Oeconomicus Xenophontis, Latio donatus GETII DACII P 73-81-142-687-861-1185
1563 Corpus Inscriptionum graecarum dacia
1569 CAROLUS LUNDIUS ZAMOLXE
1580 ANONIM EPITAF DACIA
1585 ATLAS GERARDUS MERCADOR MCRATS DUISBURG DACIA
1587 CAP V PAG 13 CTRL F LIMBA ROMANA DIN LATINA De_la_antigua_lengua_poblaciones_y_comar
63 îen – c.19 en -Strabon despre Burebista Res_Geographica Geneva 1587
1588-1660 DACIA VALAHIA
1590 – d. 1647 Letopisetul Tarii Moldovei De Cand S-au Descalecat Tara- Grigore Ureche
1595 -1601 – MIHAI VITEAZU – A.D. XENOPOL VOL 5
1597 Copie Manuscris De getarum sive Gothorum origine et rebus GETII DACII
1597 De litteris et lingua getarum
1598 dacia valahia ctrl f Analecta_lapidum_vetustorum_et nonnullar
1611 LIMBA ROMANA VALAHII DE GINTA LATINA Thrésor de l’histoire des langues de cest univers
1622 dacia valahia Historiarum_de_rebus_Ungaricis libri XXX
1633-1691 Costin Miron-Letopisetul Tarii Moldovei
1633-1691 -Miron_Costin_-_Letopisețul_Țării_Moldovei dela_Aron_Vodă_încoace 1944
1635, Perugia – d. 7 noiembrie 1700-Chacon-Bartoli Pietro Santi-Colonna-Traiana
1635, Perugia – d. 7 noiembrie 1700-Colonna-Traiana-Bartoli Pietro Santi
1638 Jönköping – 1715 Uppsala Lundius Carl Zamolxis Primus Getarum Legislator
1638 -1715 CAROLUS LUNDIUS -Uppsala-ZAMOLXE eng
1645 rezumat herodot TRADUS DE N IORGA
1652 dacia valahia Marci_Zuerii_Boxhornii_Historia Universa
1652 dacia valahia Marci_Zuerii_Boxhornii_Historia Universa
1668 LIMBA ROMANA GINTA LATINA Etymologicon Linguae Anglicanae
1670 getii De_Anglorum_gentis_origine_disceptatio
1670 De_Anglorum_gentis_origine_disceptatio
1670 getii origini De_anglorum_gentis_origine disceptatio
1670 getii De_Anglorum_gentis_origine_disceptatio
1672–1745- Neculce Ion – Letopisetul Tarii Moldovei
1694- 1703 Condica-vistieriei-tarii-Romanesti-din-perioada-lui-Constantin-Brancoveanu
1717 -Dimitrie_Cantemir_-_Operele_Principelui Demetriu_Cantemiru,_typărite de Societatea_Academică Română. Volumul_8_-_Hronicul vechimei a Romano-Moldo-VLAHILOR
1717 hronicul_vechimei_a_romano_moldo_vlahilor_vol_ CARTE ERUDITA CANTEMIR I
1717 hronicul_vechimei_a_romano_moldo_vlahilor_vol_I
1717 Volumul 8 Hronicul vechimei a Romano-Moldo-Vlahilor
1726 ULAKES VALAHII P 45 manuscrisul lui Abu al-Ghazi Bahadur Han 1603 – 1663 Leyde Histoire genéalogique des Tatars
1728, vol 1 DACIA SI IN SPECIAL DECEBAL Genaue_und_umständliche_Teutsche_Käyse
1732- dacia Grosses_vollständiges_Universal_Lexicon
1734, vol 7 DACI DECEBAL Grosses_vollständiges Universal Lexicon
1750 PARTICOLA HISTORICA IN URBEM SABESUM
1756 vol I getii dacia valahia Scriptores_rerum_Hungaricarum
1756 vol 2 GETII DACII VALAHII Scriptores_rerum_Hungaricarum
1756 VOL 3 DACIA VALAHIA Scriptores_rerum_hungaricarum
1774-2009 Autenticitae denumiri Daco Gete
1777 Histoire de la Moldavie et de la Valachie
1780 -harta tara romaneasca
1780 -Elementa linguae daco-romanae, sive Valachicae- samuil micu klein
1785 -1871 IMMANUELIS BEKKER getii Corpus scriptorum historiae byzantinae
1785 -1871 IMMANUELIS BEKKER getii I
1788 – 1869-Asachi Gheorghe
1791 Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniæ istoria ROMANILOR
1791 Supplex Libellus Valachorum_Micu_Klein_rumeno
1800-1900 Gramatica limbei latine în comparaţie cu limba română
1801-1861 I HELLIADE RADULESCU 1
1801- Dugonics András- despre formare limbii romane si a poporului roman la nord dunare p 153-154
1801 Dugonics András Aʹ_magyaroknak_uradalmaik daco-romanii la nord dunare p 153-154
1810 – 25 February 1881 Laurianu_Istoria_Romaniloru_1 Geografia moderna a Daciei
1810 – 25 February 1881 Laurianu_Istoria_Romaniloru_2 Geografia Bucovina
1810 – 25 February 1881 Laurianu_Istoria_Romaniloru Partea I Cartea I a
1810 – 25 February 1881 Laurianu_Istoria_Romaniloru Partea I Cartea I b
1810 – 25 February 1881 Laurianu_Istoria_Romaniloru Partea I Cartea II
1816 CARTE DESPRE PAMANTUL ROMANESC-N. BANESCU
1817 MONUMENTA LINGUAE DACOROMANORUM aparuta 1688_ dacia
1819- Mémoires_historiques_et_géographiques GETES valahii p 19 -404 -451 dupaistoria armenului sec xiii VARDAN VARDAPET
1819 -Mémoires_historiques_et_géographiques NEAMUL VALAHILOR DIN GETES I P 19-404- 451
1819, Bucureşti – d. 29 noiembrie 1852, Palermo-Balcescu-Nicolae-romanii-supt-mihai-voievod-cartea
1820 DACIA Geographie_der_Griechen_and_Romer
1820- 1840 getii dacia Elements_of_General_History ancient and MODERN
1822 -Basorelief Decebal
1825- Lexicon Valah Latin 1 lexiconul de la buda
1832 DACII GETII Caii Julii Caesaris Opera omnia BY IOANNIS DYMOCK
1833-1886 CATALOGUL ISTORIEI ANTICE GETII DACII BY GUSTAV BECKER
1838 MICA GEOGRAFIE A DACIEI MOLDOVEI SI TARII ROMANESTI-scris slav DE PITARU POPESCU
1840 –Dacia The History of the Decline and Fall of_the ROMAN EMPIRE BY EDWARD GIBSON
1844 Carlo Troya Getii Gotii
1846 – 1911-DACIA PREISTORICA DENSUSIANU
1846 -Dacia Geographie_der_Griechen_and_Romer
1848 -AL PAPIU ILARIAN ROMANII IN DACIA TRANSILVANA
1850 -THEODORYS MOMMSEN CIIRONICA MINORA SAEC. IV. V. VI. VII getii dacia
1852- AL.PAPIU ILARIAN ROMANII IN DACIA SUPERIOR LA 1848
1852 -Alexandru_Papiu-Ilarian_- Istori’a_Romaniloru din Daci’a Superiore. Volumul 1 -_Istori’a Romaniloru din_Dacia Superiore pen’ la a. 1848.
1853 -A TREB LAURIANU ISTORIA ROAMNILOR 2 IN LIMBA SLAVA
1853 De la fundarea Romei pănă la căderea imperiului Romané de la appus
1853- Cosmographiam_Aethici_Istrici_ab_Hierony AETICUS DONARIS GETO DAC PRIMUL CARE A EXPLORAT PAMANTUL
1854- The world in the middle ages an historical geography Køppen Adolph Ludvig, 1804-1873 P 113 LATIN EMPIRE LATIN -ROMANIA P 120 IMPERIUL VLAHO BULGAR
1855- GAVRILA POP ISTORIA DACIEI ANTICE
1856 -The world in the middle ages P 405-409 LATIN EMPIRE OF ROMANIA
1856 – Martiriĭ Cruciĭ din ambele Daciĭ
1861 – A TRB LAURIANU-ISTORIA ROMANILOR DIN CELE MAI VECHI TIMPURI
1861 -De Getarum sive Gothorum origine et rebus
1862 -A.PAPIU ILARIAN TEZAUR MONUMENTE ISTORICE 1
1862 -Tesauru de monumente istorice pentru România Atâtu din vechiu tipărite câtu şi manuscripte cea mai mare parte străine. Volumul 1
1863 – A.TREBONIU LAURIANU-GEOGRAFIA TARILOR ROMANE
1863- AL.PAPIU ILARIAN TEZAUR MONUMENTE 2
1864 Oradea religion valahorum
1864- AL.PAPIU ILARIANU MONUMENTE ISTORICE 3
1866 -A TRB LAURIANU GEOGRAFIA TERITORIULUI ROMAN
1867- DIMITRIE GUSTI-GEOGRAFIA TARILOR ROMANE
1869 – A TREB LAURIAN ISTORIA ROMANILOR DIN DACIA
1869 – DIMITRIE BOLINTINEANU DACIA
1869 – I. HALIADE RADULESCU DACIA SAU ROMANIA
1870- The history of Rome Mommsen Theodor 1817-1903 getii dacii
1871-1940 Istoria poporului românesc volumul 1 NICOLAE IORGA
1872- Alexandru_I._Odobescu_-_Bibliographia Daciei_- indice de scrieri attingetore, directu séu indirectu, de vechii locuitori ai Daciei
1872 – BIBLIOGRAFIA DACIEI
1873 – Mediæval geography DACIA DACII CTRL F Bevan William Latham 1821-1908 Phillott Henry Wright 1816-1895 Haverga , Francis T Francis Tebbs 1829-1890
1874 – B.P. HASDEU -ISTORIA ROMANILOR
1874- B.P.HASDEU ISTORIA ROMANILOR PANA LA 1400
1875 – B.P.HASDEU
1875- Marele Dictionar Geografic BRATIANU SI TOCILESCU
1877- Tocilescu-Dacia-Inainte-de-romani
1878 -Alexandru.D.Xenopol – Istoria_românilor_din_Dacia Traiană. Volumul 2 – Năvălirile barbare – 270-1290
1878 – Alexandru_D._Xenopol_-_Cronologia_rațională_a istoriei universal
1878- GETII DACIA CTRL F Geographi Latini Minores Heilbronn
1878 – N. BALCESCU MIHAI VITEAZUL
1878-1913 Gheorghe_Zbuchea_cadrilater
1880- Dacia ctrl f The History of The Decline and Fall of The Roman Empire
1880-1967 Istoria unirii românilor Lupaş, Ioan
1880-Tocilescu-Dacia-Inainte-de-romani
1881- GETII DACII De_rebus_Geticis
1881-1943 DACII TRADUCERE DE EUGEN LOVINESCU
1882 – DACIA P 558 Geographi Graeci Minores,
1882- DACIA pag 558 Geographi_graeci_minores_E codicibus rec
1882- DOBROGEA ISTORIE GEOGRAFIE-NAZARETTEAN
1882-1927 Contributii crestine daco romane V. Parvan
1883 – PETRU MAIOR INCEPUTURILE –DACIA
1883- The geography of Ptolemy-DACIA
1886- GHE. SINCAI DACO ROMANII ANII 80-1300
1889 – I.SOIMESCU ISTORIA DACO-ROMANILOR
1894 – GEOGRAFIA TARILOR ROMANE SUBJUGATE
1894- Grigore_G._Tocilescu_-_Manual_de_istoria_română_- pentru scólele secundare de ambe-sexe
1894 – E. HURMUZACHI DOCUMENTE ISTORIA ROMANILOR
1894-History of Rome Mommsen Vol 5-GETII DACII P 105- REGATUL DACIEI – Dacia- 540
1895- ANTICHITATEA ROMANA-DACIA
1895 – GEOGRAFIA ROMANILOR BUZOIANU 4
1896 – DOBROGEA SI GURILE DUNARII
1897 – Alexandru_D._Xenopol_-_Curs de istoria românilor pentru_școalele_secundare_întocmit după noul program
1899_transilvania terra dacica valachorum
1900 – ANI DE LA CUCERIREA DACIEI CRONICA EPIGRAFICA A ROMANIEI ANUL- 2006
1900 -ani de la cucerirea Daciei Despre romanizarea Daciei-2006
1900 – RASPUNS A.D.XENOPOL CATRE UNGURI
1902 historye de la dacia
1936 popa lisseanu Izvoarele istoriei românilor Vol 10 Istoria romană prescurtată
cateva marturii,restul se stie………
De ce ai lasat cearceaful asta aici?
Si care e legatura cu FOS?
Boss, fa-ti cont pe Tinder si scrie de-astea acolo, it works
Frumos! Bravo lor!
Cati avem ca numa daca nu e secret de stat, ca rusii oricum Sigur stiu.
De ce nu faceti un articol pe tema asta, cati sunt unde se repartizeaza si ce scoli avem.
Un articol foarte interesant despre „pumnalul” sica (cred ca mai corect ar fi cutit de lupta si cu rol ceremonial/definire a statutului purtatorului)!
http://www.enciclopedia-dacica.ro/imagini-site/sica_01.jpg
http://enciclopedia-dacica.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=709&Itemid=377
Militarii americani din fotografie sunt din Beretele Verzi.
Din punct de vedere al instruirii de lupta cei din Beretele Verzi sunt la fel de buni ca cei din SEAL?
Beretele verzi si SEAL teamurile au in general rolulri diferite.
Stiu.Intrebarea mea era daca acestia sunt la fel de bine instruiti.Daca Seal este superior ca pregatire militara Beretelor Verzi asa cum Infanteria Marina este superioara infanteriei din US Army.
Pregatirea in USSF dureaza mai mult, e mai complexa, Seals sunt pe stil gong-ho
Gung-ho…
Dap, Priam, gung-ho, gong-ho, nu sunt expert in mandarina sau ce dialect o fi ala si presupun ca nici tu. Mai mult decat zelos pe romaneste, pt cei care nu cunosc sensul, e o traducere a traducerii englezo-americane din chineza.Se foloseste si in SWATuri
Da, Vlade, nici eu nu sunt! 🙂
Ar fi faina o discutie „pamwe chete” vs. „Gung-ho”…
Categoric.Asta e deja subtilitate
De dragul adevarului intr-o zi legionarii nu marsaluiau 60 km ci undeva pe la jumatate cam 30 km altfel nu mai aveau nici energia nici timpul pentru constructia taberei.
Discutia a pornit de la faptul ca unor onorabili profesori si creatori de sica li s-a parut ca nu e sica pe gustul lor.
Stiti cum e asta? Inteleptul arata Luna si prostul se uita la deget
Vlad, stai sa vezi cand si de deget uita si te intreaba ce cauta acolo.
Eu ala cu scoala ardeleana, latinitatea si bla-bla zic ca-i o traditie frumoasa, certa d.p.d.v istoric, care ma bucur enorm ca o valorificam. Daca avem o divizie Gemina, putem trai si cu un frumos pumnal dac spre valorificarea ambelor traditii de lupta.
As vrea sa vad mai multe traditii de la cele medievale la cele interbelice. Ca exemplu batalionului 32 infanterie „Mircea”, fost reg. 32 dorobanti „Mircea” nu imi amintesc sa-i fi retras cineva ordinul mihai viteazul, ordin cu care unitatea a fost decorata. Ar fi frumos sa revedem acei eghileti mov-visinii, ultimul ofiter, cavaler al acestui ordin, murind la venerabila varsta de 104 ani in 2018.
Ideea ca ar avea un sica nu e rau. Dimpotriva, mi-i se pare incredibil ca vreunul din conducere ar avea o asemenea capacitate de gandire simbolica. Tine-ma ca pic…
Faza e ca insusi modelul ales e nepotrivit. E f lucios, deci e clar ca rolul e pur ceremonial. Lama pare can subtirica si lunga. Nu prea il vad utilitar. Ceea ce imi indica o gandire de genul „Sefu a zis sica. Da-le o sica in pnm! Orice sica!”. Si astfel iese kitch.
Uite o sica mai ca lumea:
https://youtu.be/VAww2GsVaKA
Lama groasa, discreta, utilitara. FOS ar trebui sa fie de acord.
Arma albă pentru luptă este lama dreaptă cu dublu tăiș
https://en.wikipedia.org/wiki/Fairbairn%E2%80%93Sykes_fighting_knife
Este cunoscut din antichitate ca „pumnal” https://en.wikipedia.org/wiki/Dagger
sau în evul mediu „stilet”. https://en.wikipedia.org/wiki/Stiletto
N-ai vrea nimic altceva într-o luptă reală. Restul sunt bazaconii. Scoți cuțitul și stai să te întrebi în ce parte e curbura? În secunda următoare ești mort, cu tot cu ostatici, camarazi, spectatori, telespectatori, cititori, toți la grămadă.
Plus că în misiune un cuțit se mai și aruncă, la țintă. Aș vrea să văd cum arunci cu sica aia. Probabil de la curbură capată efect de bumerang, când se întoarce îi crestează pe toți.
Sica e doar de pamplezir, astea de mai jos sunt cuțite adevărate, pentru misiuni comando și alte jocuri de societate.
https://www.fairbairnsykesfightingknives.com/post-ww-ii-versions.html
Nu, repet, NU este un cutit care se ia in misiuni, cat de greu e de inteles asta?
Fairbar-Sykes e creat dupa experianta din China, e depasit
Sunt o gramada de cutite sau lame, de la karambit la kukri
In FOS se face si eskrima daca nu stiati, si karambiteala si altele
Ca și armă albă DE LUPTĂ rămâne în top pumnalul-stiletul, folosit în acest sens în vechime, și mai recent în WWII. Acum nu prea mai e cazul, că îți dă în cap cu drona. Acum se poartă cuțitele pliabile cu întrebuințări utilitare, multitools, desfăcător de conserve, și alte prosti. Pe aproape e Ka Bar folosit de USMC, după o descriere a unuia
When it comes to combat knives, next to the classical Fairbairn-Sykes Fighting Knife, few are as iconic as the USMC “KA-BAR”. However, while the Fairbairn-Sykes represents a more elegant design and delicate use, made specifically for surprise attacks, the KA-BAR is also a great utility knife that can be used not just for fighting, but also for a variety of chores when hiking or living outdoors.
https://northernbush.com/review-ka-bar-d2-extreme-fightingutility-knife/
Problema cu stiletul e că arată și este periculos, nu lasă vreo îndoială la ce se folosește și cum se folosește, de aia e mai sănătos pentru sănătatea mentală un Ka Bar, care pare că poți tăia și pâine cu el.
Sica încovoiată din ce știu, cea în mărime normală, era folosită de daci să taie tendonul lui Achile, groaznică lovitură. Sica asta mică e simbolică, dar la nevoie poți ataca cu ea de după colț, elementul surpriză.
Colegu, e de pus in vitrina. Rgulamentul disciplinei militare, ala din 2009 pe care l-am mai prins eu prevede la capitolul recompense „arme cu inscrisuri gravate”. Alea sunt decorative.
Draga @omul,
Hai sa nu mai folosim afirmatii „tari”, de genul: „Arma albă pentru luptă este lama dreaptă cu dublu tăiș”, „Scoți cuțitul și stai să te întrebi în ce parte e curbura?” etc etc…. nu de alta, dar denota o crasa lipsa de informatie.
Spre exemplu, kukri or khukur, e cutitul recurb folosit de niste nepalezi in lupta, cu o lunga si glorioasa istorie in acest sens, Gurka:
https://www.youtube.com/watch?v=LoxsJtvcIHM
Sau maceta bolo, folosita de USMC sau filipinezi in WW2 impotriva japonezilor:
https://en.wikipedia.org/wiki/Bolo_knife, uita-te ce tine ala de la baza monumentului in mana: https://en.wikipedia.org/wiki/Bonifacio_Monument
Iti mai pot da o gramada de exemple, kandraua, bowie knife, navaja, etc
Păi să te lămuresc prietene priame. Trebuie să faci diferența între armă albă specială pentru luptă și armă albă cu întrebuințări multiple. Pumnalul cu dublu tăiș e doar pentru luptă. Alte arme albe au ȘI ALTE ÎNTREBUINȚĂRI. De pildă cele pe care le prezinți, kukri dar și maceta bolo, sunt făcute în principal pentru RETEZARE, prin lovitură circulară. Dacă te uiți la kukri sau la maceta bolo, sunt mai proeminente în vârf, pentru a adăuga vârfului greutate, la fel cum de pildă cuțitul lat de o palmă al bucătarului taie leguma prin greutatea pe care o are lama. Deci greutate în vârf pentru a reteza dintr-o singură lovitură circulară. Adică să tai o cracă, tufișuri în junglă, sunt numa bune, DAR asta înseamnă că folosești arma albă pe post de unealtă. Deci nu sunt numai pentru luptă ci sunt și pentru a face cărare prin JUNGLĂ, după cum și scrie în linkurile pe care le-ai postat, sunt arme numa bune în JUNGLĂ. Altele precum și Ka Bar-ul sau Bowie au un singur tăiș, care e OK pentru un cuțit cu care tai pâinea sau orice altceva, la ce ți-ar trebui două tăișuri? Și aici apare diferența pentru că arma specializată de luptă are două tăișuri, pentru că în teritoriu ostil te confrunți CU MAI MULȚI INAMICI DEODATĂ și s-ar putea să ai nevoie și de al doilea tăiș, ca să tai în dreapta și în stânga cu rapiditate. De aici ironia mea cu curbura. Deci tăiș dublu, așa că poate ai nevoie, în caz că. În plus puțin probabil dar niciodată exclus poate ai nevoie să arunci cu cuțitul, ceea ce nu poți face cu un cuțit curbat, la fel cum nu prea merge să străpungi cu el. Deci cuțitul curbat de privează de aceste lovituri. Cuțitele curbate, karambit prezentat de Vlad dar și sica în chestiune, sunt făcute ca să lovească venind din spate și trăgând ( nu împingând), să smulgă cu sălbăticie, și sunt indicate pentru lupta de foarte de aproape, pentru că în general sunt de dimensiuni mai mici, și zic eu, sunt defenisve.
Dacă iei în considerare necesitățile tactice impuse de o operațiune în spatele liniilor inamice, dacă nu-ți croiești cărări prin junglă, nu tai conserve, nu te preocupă cum întizi untul pe pâine, și n-ai de gând să te lupți la sol, după ce ai să evaluezi situația probabil că ai să ajungi la alegerea corectă.
Sunt lămurit perfect, ai vreun cuțit prin casă, sau iti iei parizerul feliat?
„Pumnalul cu dublu tăiș e doar pentru luptă” asta e o exprimare pleonastica, dacă înțelegi termenul.
Aia cu doua taisuri pentru mai multi adversari e tare, de manual.
Sunt lămurit de cunoștințele tale legate de cutite, cuțitul bucătarului nu taie din greutate, cu din profil ( secțiune )
Nu deschid subiectul legat de otel (carbon, inoxidabile, pulberi metalurgice, Damasc, woots), profil ( concav, convex, flat, saber grind, asimetric, cu sau fără fuller, tapered sau nu), mâner ( full, rat tail, nituit sau nu), material plasele ( lemn, micarta, G10, fibra, os, molar, piele, cord), teci, pietre de ascuțit ( naturale, europene, americane sau japoneze, artificiale, grit, ulei sau de apă).
Nu, nu voi vorbi nici despre lupta cu cuțitul, scoli, teorii, practica.
Nu, nu deschid nicio discuție în acest sens si sunt gata sa învat de la tine.
NU AM MAI RAS DE MULT ASA.
Nene priam, spre deosebire de tine eu nu îmi duc absolut deloc luptele pe internet, și n-am de ce să râd DE TINE sau de altul, astea sunt insulte gratuite pe care doar oamenii lipsiți de caracter le fac. De obicei oameni râd ÎMPREUNĂ.
Propoziția „pumnal, cu dublu tăiș” nu e deloc pleonasm cât timp se pare că nu înțelegi de ce e nevoie și de al doilea tăiș, sau de ce nevoie de un pumnal și nu de un bowie, pe care tu îl propui în schimb.
Caracteristic pentru o situație pe teren este necunoscutul, nu ști peste ce naiba dai, așa că vrei să ai la dispoziție toate opțiunile posibile, și atunci ai nevoie de pumnal, nu de o lamă cu un singur tăiș. Ce e de râs în asta, când ești conștient că lama cu un singur tăiș îți limitează opțiunile tactice?
Masa e măsura inerției- vorbesc de fizică – precizez asta ca să nu o dai iar în strâmbe penibile- un cuțit mai greu are inerție, iar lama mai lată e mai grea. Ți se pare ceva de râs că lama mai grea are inerție mai mare?
Cuțitul de bucătar are lama mai lată spre bază, și greutatea pe care o are lama îl ajută să taie, că altfel dacă n-ar mai arăta așa, și atunci ar arăta ca o sică, dar cu tăișul pe partea convexă.
Kukri are lama mai lată spre vârf pentru că acolo e gândit să taie, prin lovitură circulară. Aici sigur ști că momentul forței e egal cu forța înmulțită cu brațul forței, iar forța e egală cu masa înmulțită cu accelerația. Greutatea suplimentară din vârf îi conferă cuțitului inerția necesară pentru a transforma o tăiere superficială în tăiere profundă sau retezare, adică lama își continuă mișcarea circulară (nu se oprește) pentru că are inerție. Vezi ceva de râs în asta, e ceva descris incorect?
Îți spun eu că tu nici măcar nu te-ai gândit de ce e așa și de ce nu e, iar cu fizica nu-mi pare că le ai.
Cei ca tine au mereu probleme cu argumentele, cum ar fi de ce naibi te-ai duce în spatele liniilor inamice înarmat cu o bartai macetă, când e evident că nu ești în junglă, sau spune-mi argumentat de crezi tu că e mai bine să te lipsești de al doilea tăiș? Dar mi-e foarte greu să cred că ai putea expune aici ceva argumente, pentru că asta ar arăta m-ai luat în serios, ori tu nu-ți permiți asta: când n-ai argumente ști că singurul lucru ce ți-a rămas e să discreditezi persoana. Așa v-au învățat, șmecheria-i veche, dar ține. De aici vine și faza cu parizerul feliat, râsul nebunesc, și alte prostii.
Dacă vrei să înveți ceva, învață autocontrolul și încearcă să fi un gentlemen. Canaliile nu își riscă viața lor prețioasă ca să salveze un străin, așa cum fac FOS.
https://www.reuters.com/article/us-france-benin/french-military-frees-hostages-in-burkina-faso-two-commandos-killed-idUSKCN1SG11M
Nu orice măgar, șmecheraș, ciumete, ajunge să aibă pieptul plin de decorații.
Lăsând aiurelile la o parte, aici e un articol destul de bine scris despre FOS.
https://monitorulapararii.ro/recuperarea-eliberarea-de-ostatici-misiune-complementara-a-fortelor-pentru-operatii-speciale-1-18945
Tu nu cunoști intelesul termenilor în limba română:
PUMNÁL, pumnale, s. n. Armă albă cu lamă scurtă, cu două tăișuri și cu vârful ascuțit; stilet, jungher
Când spui pumnal cu doua taisuri – exprimarea e un pleonasm. Vrei sa iti explic si cuvântul ăsta???
Acesta e un exemplu clasic de analfabetism funcțional.
Explicațiile tale la cuțitul de bucătar arată că nu ai tinut niciunul în mână, lama e lată, dar subțire, e tapered ( stiu deja ca nu stii ce înseamnă), de cele mai multe ori profil full flat sau convex foarte fin cu microbevel ( la fel ca la paranteza anterioara).
Cel mai răspândit profil de lamă militară e cel clipper point, dar nu mai stau sa explic, chiar îmi pierd timpull cu tine.
Un articol despre armele albe.
https://hiconsumption.com/history-of-fighting-combat-knives/
Acolo spune că karambit dar și kukri provin din unelte agricole, deci fac parte din categoria utilitare (precum alte multe arme cu origini vechi).
Și mai departe găsim descrierea pentru pumnal: armă destinată exclusiv luptei. Adică ceea ce spuneam eu la începutul acestei dispute (fără de sens), pentru că e logic, un cuțit cu tăiș dublu e făcut pentru luptă, nu pentru tăiat crăci sau sculptat lemn.
„Dirk – this particular dagger, designed purely for combat, this blade was made specifically for thrusting in close-quarters, making it the perfect sidearm for boarding enemy vessels”
Descrierea făcută pentru cuțitul bowie : „excellent qualities to have in an all-purpose utility blade”. „All purpose utility” înseamnă la câtă engleză știe ”analfabetul” de mine, că e un cuțit bun la orice. Dar nu e specializat.
Și ce zice mai departe? Că în era modernă se poartă cuțitele utilitare
„With modernization, however, came the need for blades that were a bit more utilitarian. Fighting knives were no longer single-purpose tools of war, but were intended to be used in a variety of ways, as well as being combat blades. Sure, they were still primarily for fighting, but they could also easily assist with other tasks soldiers might need outside of combat – like basic survival.”
Și când tragi linie vezi că singurul cuțit despre care a spus că e destinat exclusiv luptei e pumnalul. De aia îl foloseau trupele comando în WWII. Da ce știau ăia, erau niște proști pe lângă specialiștii școliți de azi.
Pumnal cu doua taisuri, pleonasm, analfabet funcțional.
Ti-am mai spus odată ca nu mai vreau sa îmi pierd timpul cu tine.
Sa afirmi, asa cum ai făcut-o tu, ca sunt necesare doua taisuri ca sa faci fată mai multor adversari, asta e ineptia supremă…trebuia sa te las în ale tale, asta e vina mea.
PS tot ai câștigat ceva din asta, ai început să cauți informație.
PS 2 În fraza „Cel mai răspândit profil de lamă militară e cel clipper point, dar nu mai stau sa explic, chiar îmi pierd timpull cu tine.” am făcut o greșeală intenționată, mă așteptam să mă corectezi. Nicio sansa!
De dragul adevarului scrii prostii. Tocmai asta este:mai aveau si energia si timpul, dupa 60 km de mars. De marsurile montane de 40 lm cu 40 kg in spate ale SAS ai auzit?
Pe langa faptul ca aproape toti istoricii dau etapele de mars ale armatei romane undeva la 25-30km le cam incurci cu SAS. Acolo vorbim de grupe mici cu mare mobilitate ai caror componenti nu trebuie sa sape santuri si sa taseze valuri de aparare la finalul marsului. Observ ca nu esti nici prea umblat pe jos nici prea muncit pentru ca arunci vorbele cu foarte mare usurinta si gasesti termeni de comparatie nepotriviti. De exemplu nu cred ca ai pus mana vreodata pe coada unei lopeti ca altfel ai fi inteles ce inseamna sa faci in acelasi timp un sant de aparare de ~3m latime, 2-3 m adancime pe o lungime de cateva mii de metri si un val de pamant de 2-3 m inaltime de-a lungul santului dupa care sa iti mai instalezi si cortul care nu era pe schelet de aluminiu ca in prezent. Probabil iti imaginezi ca tabara fortificata era o chestie de 2-3 ore sau ca santul de aparare era unul de 50cm adancime si 1 m latime. In afara de asta soldatii trebuiau sa isi mai pregateasca si mancarea pentru ca nu aveau bucatarie de campanie. SAS cu marsurile lor sunt cu totul altceva.
Hai ca poate ai si bereta nisipie in imaginatia ta
Ia zi,cum arata potecile in Brecon, care e diferenta fata de ale celor de la noi?
Au crescut baietii astia ca fat frumos. Bravo! Felicitari instructurilor de acolo, pana au ajuns acolo au avut un lung drum de parcurs, drum greu.
Am onoarea
https://m.romanialibera.ro/social/18-romani-au-fost-admisi-in-fortele-speciale-793904
m4,my favourite?
Cam in off …. of!
1) cutitu ala din poza , presupus ca ar fi „sica” nu are chiar linia alora originale …. E cam „design” si „modernizat”
2) Veniamine Franqueline iesirile tale cam .. istericoase nu idnica atat „inteligenta” si”gandire” ci conformism si incultura care nu poate fi suplinita de referinte la Ceasca …. ia cauta mate;esa vezi de unde sunt versurile:
Pe când nu era moarte, nimic nemuritor,
Nici sâmburul luminii de viață dătător,
Nu era azi, nici mâne, nici ieri, nici totdeuna,
Ai putea chiar si sa o citesti .. daca nu e prealunga ptr tine !!!
Si in general dupa edictu din 212 a lui Caracalla (constitutio antoniniana) toti dacii din Dacia Romana au devenit pur si simplu romani. Adica cetateni romani ….
Am asa o impreise ca dupa retragerea aureliana s-a zis prima oara putini am fost, multi am ramas!
Insa .. desi mai putin cunoscute sunt si nbiste urme dacice in Roma Imperiala. Aureleianus, cel cu retragerea introduce in armia romana inca un stindard: draco Dragonul adica de fapt sarpele lycocefal dacic.. Deci, ca sa zic asa insigna lutaorilor FOS este un ..drapel roman! A da.. cu colanulde aur al unui antesignan draconarii (purtatr al insemnului draco) a fost incoronat Iulian Apostatul .
Si sa nu uitam pe Regalianus . Publius Caius , general care a avut prtentii la purura. Dac de origine pretindea ca ar fi fots urmas al lui .. Decebal!!! Misto , nu? Un urmas a lui Decebal pretinzand tronul Romei!
As zice ca dacii si romani au „compatimit” de ce prin mahalale se numea dragoste cu nabadai (cum azi germanii si rusii oscileaza intre bataie crunta si tandreturi bot in bot)
Nu cred că din 212 toți dacii din Dacia romana au devenit cetățeni romani, pentru că:
1. Imperiul roman era format dintr-un sistem se tratate de alianță dintre Cetatea eternă- Roma și toate celelalte cetăți, adică celebra ‘pax romana’.
2. Cetățile care refuzau pacea romana erau distruse iar locuitorii dobândeau statul de peregrini deditici, cea mai joasă categorie a oamenilor liberi.
3. Deditici nu puteau deveni niciodată cetățeni romani și puteau deveni sclavi (adică obiecte), extrem de ușor.
4. Imperiul roman era sclavagist prin definiție, deci pe ei in luptă îi mânau 2 lucruri- aurul și sclavii!
5. Decebal a refuzat pacea și, prin urmare, absolut toate cetățile dacilor au fost distruse iar locuitorii lor au devenit automat peregrini deditici.
6. În 212 au dobândit cetățenia peregrinii ordinari, singurii care aveau acest drept.
7. Deși dacii nu aveau voie să se apropie de Roma, am devenit totuși, latini. Interesant, nu-i asa??
Ptr credinta adreseaza-te un alta parte.
Ptr edict cauta Constitutio Antoniniana.
In plus in Dacia romabii tolerat cam multe… La Apusluumau fots decoperite contracte cf legii romane incheiate intre insi care .. care par a fi daci! In alte provincii se l;asa cu pedepse … in Dacia romana „golanii” aia se duceau la notar isi puneau un „us” in cpada numeli si c0ntractau ca niste cetateni romani!
Si dfacii nu devenit latini. Ci au devenit „romani” asa cum unii devin azi americani samd. Oricum observa ce impanata de americanisme aajuns lv romana azi …. Pai sa te mai miri ca amu 1900 de ani ??!!!
Nu, nu am devenit romani, ci latini :https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Popoare_latine
Threadul asta a cam ajuns pe aratura in unele momente. Simbolistica unui obiect nu are nici o legatura cu utilizarea practica a obiectului folosit ca simbol. Realizarea unui obiect utilizat ca simbol e alta discutie – ar trebui ca cei care il comanda, cei care il aproba si cei care il fabrica sa se tina departe de kitchisme; asta e insa alta discutie.
Corect, Iulian