Scoala de la Frankfurt si Tavistock – Marxismul cultural-limbajul care distruge (I)

MOTTO : Dacă Dumnezeu există, o mare parte din ştiinţele sociale devin un nonsens teoretic, ceea ce înseamnă că societatea este lezata prin neglijarea „sufletului” şi a batjocoririi religiei.

De-a lungul istoriei, ideile au fost puse in slujba binelui sau a răului. Ele au condus insa si catre cel mai mare rău – războiul, acest lucru fiind foarte bine reflectat în limba unei naţiuni.

La sfârşitul anului 1932, Germania era in turbulenta : rata şomajului crescuse la 43%. În acest context naziştii au ajuns la putere si au apărut idei noi, au fost introduse cuvinte noi, multe cuvinte vechi au fost respinse, iar altele au fost schimbate. ” Juden verboten „( Interzis evreilor) a devenit o expresie populară iar Juden ( Evreii), au fost blamati pentru toate lipsurile lor. Li s-au refuzat drepturile fundamentale în calitate de cetăţeni şi cele mai multe activităţi le-au fost interzise ( „verboten”).

În 1933, când Adolf Hitler si-a consolidat puterea prin „Enabling Act” (Actul ce-i dadea puteri depline) , arta moderna si arhitectura au fost si ele condamnate. Mulţi artişti au fugit tarile lor de origine, intrucat arta a devenit un instrument al regimului. In mediile private,Reichstag-ului era considerat in batjocura ca fiind clubul cel mai scump in care un cor voios canta imnuri de bucurie Fuhrerului.

Ministrul nazist al propagandei, Joseph Goebbels, a definit printr-o simpla propozitie aceasta noua ordine ,prezicandu-i si consecinţele, „Când aud cuvantul cultură imi indrept bratul catre arma .”

Regimul a fost „fascist”, un cuvânt inventat in 1921. Acesta a ascuns ideologia acestuia – „national-socialismul” – „Fascist” a fost un termen inteligent si oarecum digerabil pentru colegii lor naţionalişti din armată şi industrie. L-au transforma si prelungit apoi in cuvantul „nazist” pentru a ascunde lumii, în continuare, originile sale. Atunci când scolasticii susţin ca a fost un regim de extrema dreapta, ei sunt fie naivi , fie necinstiti.

Ocupatia nazista a avut lideri proeminenţi bine instruiti. Goebbels se lauda cu biblioteca lui, care cuprindea lucrări complete ale lui Edward Bernays, dar mai ales cu „Propaganda” lui . Goebbels a pus în aplicare cu mare succes programul lui Bernays.

Când acest lucru a fost descoperit după război, propaganda a fost redefinită ca PR, „relatii publice”.

Pentru adepţii fanatici cat şi pentru restul maselor, care a hotărât să ramana s-a decretat „ anti-intelectualismul”. Cărţile au fost arse, mass-media cenzurata. Cuvintele frantuzesti au fost eliminate din vocabular. Libertatea de exprimare a devenit periculoasa, intrucat chiar si copiii au devenit spionii statului.

Universităţile au devenit centre ale gândirii inregimentate. Pentru o naţiune renumita pentru bursele sale scolare, această oglindeste fie nebunie fie o agendă diabolica, un tipar utilizat de toate dictaturile totalitare.

În cele din urmă, mulţi specialişti de renume au fugit şi-au adus patrimoniul lor unic în America.

 

Ingineria verbala

În 1949, George Orwell a expus viziunea sa despre un viitor de coşmar previzionat pentru 1984. „Nu vedeţi că obiectivul întregului Nou Limbaj urmareste sa restrânga campul gandirii? În final vom face ca gandirea criminala sa fie literalmente imposibila deoarece nu vor mai exista nici un fel de cuvinte care s-o exprime”, spune protagonistul lui Orwell, Winston Smith care tocmai a aflat ceva despre lumea lui : Atunci când cuvintele sunt eliminate din vocabularul comun gândirea oamenilor de rând devine limitată.

Mai tarziu, romanul său arăta modul în care sunt manipulate percepţiile atunci când definiţia cuvintelor fundamentale sunt modificate, de exemplu : pace devine apărare si apoi devine de război – o ilustrare clasică a dialecticii lui Hegel. Aici, teza – sau status quo-ului – se referă la utilizarea curentă a cuvântului. Atunci când acesta utilizare suferă o schimbare uşoară catre sensul antitezei sale, se naşte o noua sinteza. Dacă aceste adausuri elementare au loc destul de des si constant, în cele din urmă se obtine antiteza.

Deoarece termenul de „dialectica lui Hegel” lipseşte din vocabularul nostru comun, mulţi dintre noi nici nu constientizeaza acest proces în mişcare continuă, facandu-ne pe unii dintre noi sa credem ca orice schimbare apare in mod natural.

Prin definiţie, o schimbare catre antiteza se defineste ca fiind adversara acelui element al societatii care ar „conserva” status quo-ului – deci conservatorilor, care isi respecta tradiţiile şi instituţiile.

În lumea de azi, multe dintre instituţiile si traditiile noastre cele mai importante precum si cuvintele fundamentale asociate lor – au fost atât de dramatic proiectate spre antiteza incat conservatorii nu mai suporta status quo-ul.

 

Rădăcinile filosofice ale ştiinţelor sociale

Acoperind secolul al 18 lea al civilizaţiei occidentale, Iluminismul a fost o revoluţie intelectuală, bazata pe raţiune.

 

A produs două tipuri predominante de personalitati :

1- Cei care au respins orice autoritate din afara ratiunii,inclusiv religia şi dreptul divin al regilor

si

2- Cei care au rămas fideli Crestinatatii .

 

Pentru ca libertatea de exprimare nu era un drept, cei mai radicali scriitori au publicat anonim.

Stiinta a dezlegat rapid misterele de pe Pamant si din cerul de deasupra, şi a condus la convingerea că descoperirile continue vor permite triumful omului asupra naturii.Acest lucru a indus insa si disperarea multor creştini.

Intrucat stiinta a înflorit, multe „Adevăruri Medievale”, cum ar fi si acela ca Soarele se învârteste în jurul Pământului s-au dovedit a fi mituri. Unii creştini si-au pierdut credinţa . Cu toate acestea, multi oameni de stiinta au rămas fideli credinţei lor, stiinţa nu a distrus autoritatea Bibliei, ci numai interpretările ei au fost greşite.

În 1751, primul volum al „Enciclopediei” a fost publicat în Franţa. În următorii douăzeci şi unu ani au urmat inca douăzeci şi şapte volume, editate de genialul francez, ateist , Denis Diderot şi de Jean le Rond d’Alembert.

 

Diderot a recunoscut ca scopul lor a fost „sa schimbe modul de gandire al oamenilor”

 

In „Sfarsitul spiritului american” (Closing the American Mind), Allan Bloom scria : „Acest proiect a fost o conspiraţie, asa cum spune d’Alembert în discursul preliminar la Enciclopedie, primul document al Iluminismului. A fost nevoie de aceasta conspiratie pentru a avea conducători care sunt rezonabili. Multi dintre vechii conducătorii au fost înlocuiti ( mai ales cei a căror autoritate se baza pe revelatie care in concepția religioasa este un fenomen prin care Dumnezeu își dezvăluie natura și voința sa numai anumitor persoane). Preoţii erau duşmani, pentru că ei respingeau complet aplicarea ratiunii si isi bazau politica si morala pe textele sacre si pe autoritatea clericala. ”

În 1798,  profesorul britanic John Robison scria în ”Dovezile unei conspiraţii: „O conspiraţie formală şi sistematica împotriva Religiei a fost formata şi promovata cu zel de către Voltaire, d’Alembert şi Diderot si asistată de către Frederic al II-lea, rege al Prusiei, proiectul lor drag fiind să distrugă crestinismul şi toate religile inducand astfel o schimbare totala a Guvernului.”

Acesti adepti ai teoriei conspirationiste au sustinut ca Enciclopedia a adunat toate cunoştinţele acumulate pe parcursul veacurilor si astfel, dupa o cenzurare initiala, a devenit prima sursa de referinţă pentru cunoaştere.

 

Prin raspandirea acestor idei au fost subminate autorităţile civile şi creştine.

 

In secolului al 19 lea filozoful francez şi fondatorul sociologiei moderne, Auguste Comte a îmbrăţişat gandirea iluminista intrand in categoria celor care resping religia. Filozofia sa, pozitivismul logic, sustinut stiintific fiind in opinia sa singura abordare de încredere faţă de adevăr. Observaţia empirică duce la verificare, care apoi duce catre adevar. Religia trebuie să fie abandonata.

 

Filozoful american, Thomas Ellis Katen explica : „Astfel, tărâmul pozitivismului devine imparatia imparatiilor nefiind aplicat in domeniile cele mai semnificative ale vietii. Atunci când sufletele oamenilor cer o imagine a unităţii, filozofia logic pozitivistă continua sa ofere numai fragmentare.”

Filozoful german Friedrich Nietzsche n-a fost de nici un ajutor. El a terminat lucrarea sa de metafizica tarziu, în secolul al 19-lea. incheind tradiţia occidentală a Germaniei în filozofie. Nietzsche a anunţat lumii că „Dumnezeu este mort !”, dand astfel umanitatii libertatea sa-si creeze propriile valori. Spunea ca filozofii au avut datoria morală de a crea noi mituri pentru societate. El a declarat deasemenea ca toate realizarile ştiinţifice a fost rezultatul unei „voinţe de putere.”( „will of power”)

Allan Bloom scria ca : „Istoria gândirii liberale incepand cu Locke şi Smith a fost una de declin aproape intact în ceea ce priveste substanţa filozofica.”

 

Ştiinţa din spatele Ştiinţelor sociale

 

Cele mai populare ştiinţe sociale sunt : sociologia şi psihologia .

Ele au fost concepute ca ştiinţe, dar nu se incadreaza in conceptul comun de ştiinţa. Cu excepţia unui singur sens –rejectarea revelaţiei,a descoperirii de catre Dumnezeu a naturii și voinței sale numai anumitor persoane .

Fiecare din aceste stiinte se extinde cu fiecare nouă teorie postulata atat singura cat si ataşata la un studiu observaţional şi/sau statistic. Există insa puţina ştiinţă care sta la baza tuturor vastelor lor proclamaţii. Nenumărate definiţii, generalizări, abstracţii, şi ipotezele mascheaza adevărul că cea mai mare parte a constructiilor lor cauzale sunt ipotetice si empirice.

Aceste ştiinţe sociale au fost infiintate si dotate cu personal de catre Progresişti devenind raiul lor academic.

Cei mai influenţi gânditori fondatori ai lor au fost sociologul Max Weber şi psihologul Sigmund Freud.

Max Weber scria, conform traditiei germane, utilizand fraze complicate, mai lungi de 10 randuri, inventand si redefinind cuvinte . El a inventat expresii noi cum ar fi „etica protestantă” sau „stil de viaţă” (lifestyle) şi a ajutat la schimbarea definiţiei cuvantului „carismă.” In noua sa definitie autoritatea carismatica devenind noua forţă de schimbare în orice fel de organizaţie.

Weber a studiat toate marile religii, economiile rezultate din ele precum şi valorile pe care le-au promovat. Când a afirmat că toate religiile sunt mituri, valorile lor au devenit relative. Acest lucru a condus ,decenii mai tarziu la studiul „Clarificarii Valorilor” ​​ce se discuta în şcolile publice de astăzi.

Weber a fost un antipositivist care a crezut ca etosul ( totalul trasaturilor morale,sociale, culturale ale sociatatii) trebuie să respingă ceea ce ratiunea cere din cauza raspandirii pe scara larga a iraţionalului in societate. El a scris ca : In economie şi societate in condiţiile democraţiei de masă, opinia publică reprezinta un comportament comun născut din” sentimente irationale ”

În mod normal, aceasta este pusa în scenă sau dirijata de către liderii de partid (carismatici) şi de presă. ”

El scria, de asemenea : „Noi ştim ca idealurile stiintifice nu sunt verificabile. Pentru a fi insa siguri de asta si pentru ca se asteapta ca idealurile noastre sa izvorasca din interiorul propriei fiinte, eforurile pe care trebuie sa le depunem trebuie sa fie si mai mari intr-o epoca cu o cultura foarte subiectivista .”

Freud a fost preocupat si el de „iraţional”. El a cercetat inconstientul pentru a gasi raspuns la comportamentele noastre brutale. A folosit termenul german pentru „suflet”, dar concepţia lui a fost de ateu.

 

Pentru Freud religia a fost un mit.

Psihanalistul britanic, James Strachey, părea sa aiba dreptate atunci când a tradus greşit ” sufletul” lui Freud ” ca fiind „minte” – lideri psihologi britanici şi americani considerau ca psihologia ar trebui să fie catalogata ca o stiinta medicala, in timp ce „sufletul”, este distinct neştiinţific. Traducere lui Strachey l-a redefinit pe Freud ca avand o consistenţă ştiinţifică falsa, tipica pentru înşelătoria progresista.

Sigmund Freud a avut putina apreciere pentru masele umane ,cu nevrozele lor netratate şi instinctele lor animalice. În „Viitorul unei iluzii”, scria astfel : „Printre dorinţe instinctuale se regasesc si cele de incest, canibalism, si pofta de ucidere.”

Anterior scriia in acelasi stil : „Intrucat masele sunt leneşe şi neinteligente nu le va place sa renunţe la instincte si nu e nevoie sa fie convinse de argumentul inevitabilitatii sale ; individivizii care le compun se sprijina unul pe celalat pentru a da frâu liber indisciplinei.”

El a mai adaugat, „Numai influenta unor persoane care pot constitui exemple, recunoscute de mase ca fiind liderii lor, le poate directiona sa performeze o activitate indreptata catre renuntarea de care depinde existenta civilizatiei.”

Atunci cand psihologii observa si descriu comportamentul uman, par sa fie oameni de stiinta dar atunci cand explica comportamentul uman propaga opinii ipotetice .

Putem nota mai multe observaţii : Cu cat psihologia devine mai populara cu atat mai raspandite devin probleme noastre. Cu cat se duc la consiliere mai multe cupluri, cu atat se inrautateste rata divorturilor.

Problemele noatre nu sunt rezolvate de psihologi sau de promotorii acestei pseudostiinte, asa cum spun Abby şi Ann Landers.

Ar putea fi un motiv simplu: Dacă Dumnezeu există, o mare parte din ştiinţele sociale devin un nonsens teoretic, ceea ce înseamnă că societatea este lezata prin neglijarea „sufletului” şi a batjocoririi religiei.

 

http://informatiinecesare-crystal.blogspot.com/2011/11/marxismul-cultural-limbajul-care.html

http://riddickro.blogspot.ro/2011/11/scoala-de-la-frankfurt-si-tavistock.html