Se caută radar pentru IAR-93

Începutul anilor 1980. România și Iugoslavia caută un radar pentru aparatul dezvoltat în cadrul unui program comun. Românii apelează la israelieni în acest scop, fiind vizat un radar produs de Elta Electronics Industry Limited, și anume EL/M-2021.

Problema acestui radar este că are în componență subansamble de origine americană. Observăm totodată că americanii nu aveau nicio problemă cu Iugoslavia care nu era inclusă pe lista țărilor sub embargo. România însă era.

Documentul provine de la CIA și a fost desecretizat relativ recent. Lectură plăcută! 🙂

Nicolae

40 de comentarii:

  1. mai greu cu electronica…si pe atunci mai era un iprs, niste tipi destepti prin institutele de cercetare din tara…tare curios daca acum am fi in stare sa il facem singuri cu ce avem prin curte…nu unul nou, sa in reproducem pe ala vechi

    4
    • Avem destule de facut, cu joaca trebuie sa o lasam mai moale, eficienta unei armate incropite pe hei-rup, improvizatii, materiale vechi si ineficiente, s-a vazut la Revolutie. Bine ca atunci nu ne-au atacat ungurii, cum ne intoxica partidul…

      7
      • dar ungurii erau asa bine pregatiti si dotati incat sa ne puna probleme?

        6
        • NU. dar aveau T 72 mai multe…

          3
        • La aviatie si tancuri, poate si la artilerie, in decembrie 1989, stateau mai bine ca si noi.Nu stiu cat de bine instruita si motivata sa lupte era in decembrie 1989, armata maghiara.

          2
        • La trupe de uscat raportul numeric era de 2:1 in favoarea noastra, egalitate la AA, singura zona unde maghiarii stateau mai bine era la cercetare/transmisiuni/lupta radio-electronica. Ei nu aveau trupe de aparare teritoriala/civila. Pe partea de echipament, stateam mai bine (tot cam 2:1) la aviatie de front, elicoptere, rachete tactice, tancuri, MLI&transportoare blindate, fara a evalua performanta platformelor.
          Nato considera RSR, RPU si RPB ca ultim esalon valoric in OTV. Atat noi ca si ungurii (dar nu si bulgarii, spre surprinderea mea) nu eram considerati gata pentru actiuni de lupta, fara pregatire de cativa ani, asadar stare de pregatire de razboi slaba.
          Sovieticii considerau armata RPR ca esalon secund valoric – destinata operatiunilor de aparare in sectoare secundare (nu stiu cum erau incadrati bulgarii si maghiarii) din punct de vedere al pregatirii. Deasemenea, “gradul de mobilizare” (masura in care marile unitati puteau fi mobilitzate si declarate apte de manevre) era scazut si in degradare/scadere , atat pentru tehnica cat si personal militar. Intelegerea mea (desi sunt cam nesigur) este ca aici se evalua mai ales dotarea si pregatirea in afara personalului activ (adica a celor in termen si a echipamentului acestora). Pana prin ’80 am participat totusi la exercitii ofensive (atat pe directia sud cat si vest).
          In ceea ce priveste instruirea, am vazut o raportare la cehoslovaci si polonezi, net defavorabila noua, chiar si la nivelul trupelor cu grad ridicat de pregatire-parasutistii (nu am vazut nimic despre vanatorii de munte).
          De prin ’80 trupele noastre nu mai participau la marile exercitii (doar la cele pe harta, doar la cele nationale si cu efective restranse la cele internationale).
          Tot de prin ’80, o parte importanta a stadiului de pregatire era dedicat ajutarii economiei (adica muncii in diverse sectoare), nu stiu daca si la unguri era la fel.
          Nu am vazut vreo comparatie directa intre noi si maghiari.
          Oricum, interesanta intrebarea, eu nu as putea sa raspund, oricum este un simplu exercitiu teoretic.Nu cred ca s-a pus vreun moment aceasta problema la modul serios.

          15
      • In Revoluție a fost toată treaba aranjată…in mare parte.

        3
    • Acum nu mai ai industrie de profil.

      1
    • Sa reproduci CU CE?!
      Eu am lucrat intr-un institut de cercetari .. si tin minte ce incurcaturi veneau dintr-o marata de piesa …..

      Aveam ingineri bunicei, unii chiar buni insa , scuze nu poti face din cacat bici !

      Sau .. mare profesionist fu ala Steve Jobs! Parca mai era sui unu Wojina sau asa ceva … deestot si asta!
      Dracu se alegea de desteptciunea lor daca in California era ca in RSR! Adica sa nu gasesti un micriprocesor pe piata~! Las ca nici cip urile nu erau chiar disponibile!!!
      Ce ar fi putut face avand la dispozitie numai .. tranzistori ?!!? Si nici aia mai scoliti nnu erau de gasit!

      Dom’le recunosc ca nu ma pricep … ca sunt afon samd . Insa aveam prieteni, amici , colegi de serviciu care erau pasionati la maxim … asa ca vrand nevrand mai auzeam (cand esti amic cu un maniac auzi cam multe despre mania lui!). Asa ca zic ca art fi fots psobil ca si noi s avaem un personaj din asta stil Jobs daca maniacii din RSR ar fi avut acces la piese ca in California! Si invers …

      Da nu erau ! Piesele !

      Apropos … I 102 F .. ce bal;amuc a fost si proiectarea lui! Tot din cazua de piese …. facut numai pe circuite „generale” ….

      8
      • Acum se poate face. Ca ai acces la toate componentele. Exista si inginerii. Problema e de finantare.

        3
        • Se poa pa Dracu Ghem!

          Atunciu s-a putut in garaj ca era la inceput .. su lumea se multumea cu orice.
          Azi .. trerbe design! Editoare!! 12 mld de cu;ri ! Grafica!!
          Adica o INDUSTRIE!

          E la fel si la arme. Cine naiba s-ar mai dota azi cu Dreyse?

          4
          • Siliciul RF utilizabil la radare se gaseste la vinzare. Din nou, iti trebuie finantare si vointa.

            2
            • Hm .. ma faci sa imi aduc aminte de un banc.. La divort , muierea „Doamna judecatoare, geaba vointa daca nema putirinta!”
              Asa si tu .. cica iti trebe finantare.. Eu as mai zice si tehnologie. Si dracu mai stie ce.
              Adica PUTIRINTA!!!

              Nema putirinta geaba vointa! E ca in bancu ala cu actu sexual de 4 ore – incearca 2 ore pe urma se scuza alte 2!!!

              • Ghita, tehnologia are mai multe componente:
                – fiarele (siliciu, aluminiu, duroid, aur) rf; astea sint la dispozitia ta, bani sa ai. Eu pe persoana fizica am cumparat componente RF pentru banda G (noua, C veche), care pot fi folosite si la radare
                – fiarele pentru prelucrarea numerica a semnalelor se gasesc si ele la liber
                – fiarele pentru dezvoltare si productie (analizoare de spectru, camera fara ecou, echipamente de depunere de aur prin electroliza) sint de asemenea la liber dar costa de te ia inima

                Algoritmii de analiza a semnalelor receptionate sint de fapt ceea ce conteaza si aici e de munca. Din nou, banii aduc ingineri care invata si implementeaza.

                Nu vorbesc de necesitatea de a dezvolta siliciu care e alta mincare de peste.

                4
            • @iulian. Si oportunitate. Dintre toate tipurile de echipament militar, un radar de bord e printre cele mai specializate, pretentioase si de serie mica echipamente. E ca si cum te-ai apuca sa inveti tamplarie incercand direct sa faci mobilier Louis IVX cu pendular, bormasina si lemn de brad cumparate de la Dedeman.

              2
              • Corect Stelian. Depinde si ce vrei sa faci apoi cu competenta respectiva.

                1
                • Mi se par extrem de hilare aceste vise umede.

                  un mic context: am finantat o fabrica micuta cu capital israelian ce face suruburi de inalta precizie. pentru a intelege ce inseamna inalta precizie, vorbim de suruburi pentru motoare de aviatie. unde? in Romania. cat a durat sa fie operationala fabrica? 2 ani mai mult decat era prevazut in plan si planul era lung. si vorbim de suruburi. un subansamblu minor.

                  Am finantat fabrica nou nouta de utilaj petrolier, echipamente weapon grade manufacturing capability (am citit autorizatiile atat de la SRI cat si traducerea autorizatiei agentiei din Korea echivalente ca au trebuit ambele), angajati cumare experienta, 3 ani intarziere peste cei 3 initiali sa finalizeze operationalizarea fabricii.

                  Am vazut firma facuta de la zero cu multe milioane de euro sustinuta de cel mai mare concern global care avea ambitie sa mai intre pe o nisa de piata de tehnologie inalta cum a fost bagata in 7 ani in faliment nu prin incompetenta individuala a angajatilor ci prin incapacitatea conducerii de a intelege ce sta la baza industriei de inalta tehnologie.

                  Sa construiesti un lant tehnologic se face in generatii. Se face prin crearea unei traditii. se face prin un leadership de o anume factura.
                  Sa crezi altceva inseamna ca habar nu aveti ce presupune indiferent de bani. Pana una alta sa te intrebi de ce China a putut copia radare dar i-a luat 6 ani sa faca bila din varful minei de pix in conditiile in care scoala chineza este una din cele mai performante institutii la nivel global (vezi testele Pisa recente) si au avut puterea statului in spate si banii lui.

                  hai sa facem o pusca de asalt decenta si munitie pentru ea. dupa aia vorbim de drone. de ochelari cu vedere nocturna, echipament de protectie individuala….lasa radarele la aia care pot produce asa ceva in mia putin de 25 de ani.

                  9
                  • Ma refeream strict de factorul tehnologic, accesul la el si disponibilitatea lui. Inclusiv de resursa umana implicata direct in R&D.

                    Daca facem pasul in spate si ne uitam la conducerea antreprizelor si chiar la productie situatia e trista. Inteleg exact ce spui prin incapacitatea conducerii de a intelege ce sta la baza industriei de inalta tehnologie.

                    2
  2. Despre morti numai de bine! 🙂 AMIN!

  3. am o mica/mare intrebare. unde dracu’ aveau astia de gand sa bage radarul ala? din cate stiu iar93/soko j22 avea trenul de aterizare anterior escamotabil in fata(nu in spate sub cockpit ca la majoritatea avioanelor) in consecinta tot „botul” avionului era ocupat .singura varianta era lungirea partii din fata, adica modificari structurale serioase.

    3
    • asta e partea si mai ciudata. Poate ca era pentru IAR-95, nu ’93.

      6
    • Soko nu are nici acum radar din cate stiu eu? gresesc? Iar sarbii aveau acces la radar daca ar fi dorit. probabil era pt 95

    • Intr-adevar, in bot nu prea era loc, acolo mai era instalata si platforma giroscopica. Dar, la nevoie se putea face ceva, mai ales ca avionul de serie era greu pe coada si oricum avea Pb in fata pt echilibrare.
      Eu personal nu am auzit de aceasta poveste, ii voi intreba pe fostii colegi. Dar m-as intreba in ce masura un radar ar fi fost folositor? 93 era prin excelenta un avion de atac la sol,

      In mod sigur supersonicul avea nevoie de asa ceva, poate in prima etapa cind se discuta sa se faca si acesta impreuna cu Jugoslavia!

      8
      • domnule Calomfirescu, cat de greu era sa fie prelungit botul avionului? Solutia ar merge si la Soim?

        • Inatalarea unui radar ar fi fost posibila, desigur cu modificari destul de serioase. Cum spuneam, o greutate in fata era chiar necesara, deci dpdv al centrajului nu erau dezavantaje. Aerodinamic vorbind influenta lungirii botului era minima. Poate vizibilitatea pilotului ar fi trebuit sa fie mai bine o problema!

          9
    • Asta ar fi fost o problema dar nu asa de mare. Se prelungea fuselajul in fata, Cheetah style. Radarul sa-l fi avut. Dar n-ar fi facut diferenta prea mult.
      Ca performanta IAR-93 era similar avioanelor de la sfarsitul anilor ’50 – inceputul anilor ’60. La inceputul anilor ’80 cand ai nostri scotoceau dupa radar, in tarile normale lumea introducea MiG-29 si F-16 si aveau radare cu capacitate de fixare pe tinte multiple, look-down shoot-down si incepeau sa apara radarele cu baleiaj electronic.

      7
  4. Interesanta bucata de istorie. Nu a fost sa fie, la fel ca motorul pentru IAR-95. Poate ca, daca aceasta cerere era facura cu 7-10 ani mai devreme, ar fi avut sanse.
    Ref la Yugoslavia, peste 25 de ani erau inamicul public numarul 1. Ce se schimba lucrurile si ce rapid!

    6
  5. Este foarte interesant. Dupa ce nu am obtinut radarul EL/M Elta 2021 în anii ’80 pentru IAR 93, am făcut un „uriaș” pas înainte : s-a montat radarul EL/M 2001 (montat prima data pe Kfir si devenit opeerational în 1976) pe cele 75 MIG 21 Lancer A pentru atac la sol .

    „A look-down/shoot-down airborne radar was developed by ELTA Ltd, a subsidiary of Israel Aircraft Industry (IAI) in response to an Israeli Air-Force operational requirement, resulting from lessons learned during the Six Day War in 1967. ELTA pioneered and proved the feasibility of installing a light-weight Coherent Pulse-Doppler radar in a fighter aircraft. First prototype was successfully tested in 1970. The radar (ELM-2001) was installed on the Israeli „Kfir” fighter and went operational in 1974.”

    EL/M 2021
    Less than a year after the range-only EL/M-2001 was declassified, Elta released first details of a more advanced multi-role radar. Built up from about adozen LRUs, it has a roll and pitch-stabilised inverse-Cassegrain antenna.The antenna can scan through ±45° in azimuth and ±5°in elevation, changing in close combat to + 10° in azimuthand +60°/ —20° in elevation. When tracking, the antennais free to move through +70° in azimuth and+80°/— 40°in elevation.Operating modes include air interception, close-in combat, air-to-ground bombing and gunnery, terrain-followingand avoidance, and terrain mapping. The radar pictureproduced on the cockpit head-down display is stabilised,a useful feature when the radar is being used for navigation.The radar is still under development, and no applicationhas been announced. Elta claims that it is possible to installthe unit in new aircraft or retrofitting to existing types.Digits data processing is used in the radar /avionics interface,

    In concluzie : pentru atac la sol am modernizat 75 Mig 21 Lancer A cu radar EL/M 2001 și am taiat IAR 93 … Istorie !!

    10
  6. mester carmaciul,era la cutite si cu inamicii ideologici dar si cu aliantii intru secera si ciocan….tare,lider regional consacrat. probabail cauta axa bucuresti-tripoli-teheran-bagdad-kampala-havana CLUB.

    5
  7. Observăm totodată că americanii nu aveau nicio problemă cu Iugoslavia care nu era inclusă pe lista țărilor sub embargo. România însă era.

    RSR era .. si ? Instalatii de post combustie de pe IAR 93 erau Pratt & Whitney.
    Dar RSR era mebra a Pactului de la Varsovia….

    Insa RSFI era „nealiniata”. In plus avea o intelegere cu Tircia … care faeca ca contrinuitatea flacului sudic al NATO sa fie asigurara de RSFI!

    E a[poi fura noiste cestii de care nimeni nu vrea sa stie …

    1
  8. Originally, this plane was not supposed to have radar.
    A couple of years ago, when the Eagle 2.0 modernization program was launched, the idea was to remove a 23 mm double-barreled machine gun from one side of the plane, and install a radar instead. I think this radar idea was abandoned.

    7
    • A dedicated radar system would not help much, Igor. The plane is high subsonic and with the heavy inertia (according to pilots), thus A/A tracking capability would not make a huge difference. However, A/G and terrain following radar with ground avoidance would permit the IAR/SOKO to have made full use of its CAS and tactical bombing capability.
      In an ideal world, this platform could have been less rugged (landing gear, wings and struts), supersonic unto M=1,3 in a „cleanner” configuration, (A/A ordenece, drop tank) and include a search & track IRST KOLS system. I should think an optical IRST would still benefit your fleet today, rather than replacing the auto-cannon with a limited radar system.
      Anyway, as I am not a tech specialist or engineer I stop short of fully commenting about things I know in a superficial manner, so my best guess is your small fleet will be retired well before any serious modernisation package is installed and that is a better choice at present, where is A/G capabilities are no longer a threat, whereas the platform is vulnerable to modern SAMs, even Strela/Stinger type.

      7
      • A study on the modernization of the Orao 2.0 and the modernization of the Super Galeb G-4M, found that both aircraft were completely outdated. Both planes are not capable of modern pilot training.
        It has also been established that the Jak-130 is perfect to replace both of these aircraft. So maybe in the future, Serbia will buy one squadron of Jak-130.
        In any case, Orao and Super Galeb G-4 will be used in the Serbian Army at least until 2040, and maybe even longer. When there is no money for something new, you should use what you have.
        Serbia does not have the economy to rebuild the Aviation Institute. Therefore, the development of jet planes is a thing of the past. The maximum that Serbia can develop are some types of drones and some types of light training planes (SOVA).

        9

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *