In saptamanile astea s-a tot discutat despre tratatul de la Montreux care limiteaza prezenta navelor straine in Marea Neagra si care ar ingreuna desfasurarea unor nave cu sistemul Aegis, in caz de necesitate.
Initial m-am gandit la varianta transferului de pavilion pentru 1-2 nave clasa Arleigh Burke, cu echipaj mixt, adica un fel de Deveselu plutitor in care sistemele de lupta sa fie operate de echipajul american, condus de un sef de operatii (sau cum vreti sa-l numiti) cu puteri largite, comandantul navei fiind roman si ocupandu-se cu navigatia, primitul onorului dimineata etc. Intr-un asemenea scenariu echipajul roman s-ar ocupa cu navigatia, manevratul paramelor, catering, bucatarie si alte domenii top secret.
Nu exclud total aceasta varianta, chiar daca ar presupune proceduri de lucru mai complicate, mai ales ca americanii n-au mai facut asa ceva pana acum dar nu prea cred ca s-ar complica sa faca asa ceva. Mai degraba i-ar xxxx pe turci sa termine cu prostiile cu stramtorile.
Acum, ca tot imi umbla ideea prin cap, m-am gandit cum ar fi sa adaptam una din fregatele noastre pentru asa ceva. 22-urile mi se par cam mici, joase si inghesuite, mai ales ca, pentru a lansa rachete SM-3, ai nevoie de un lansator vertical MK41, varianta Strike (cel mai mare – 303 inches, cca 7,7m inaltime).
Asa ca, natural, mi-am indreptat atentia catre Mos Marasesti (nu ca 22-urile ar fi mai tinerele).
Marasestiul a facut obiectul multor discutii privind modernizarea, multi pasionati de nave incercand diverse propuneri de modernizare si dotare, desenele acestora putand fi gasite pe Goagal (cautati “Marasesti class frigate” si dati pe “Imagini”).
O imagine a Marasestiului, in configuratia actuala, o gasiti aici:
Fig.1 Marasesti, echiparea actuala.
Pornind de la acest model si de la variantele propuse si de altii, am bagat sanatos flexul si iata ce a iesit:
Fig.2 Marasesti cu Aegis, vedere laterala.
si
Fig.3 Marasesti cu Aegis, vedere de sus.
Sa-l luam de la prova spre pupa:
– Otto Melara 76mm cu Dart si Vulcano, in locul primei turele AK-726;
– 2×8 celule Mk41 Strike (303 inches), amplasate pe puntea imediat superioara, unde se afla inainte a doua turela AK-726. Puntea a fost redusa ca lungime pentru a economisi masa. Daca luam in calcul inaltimea puntii (cca 2,5m) la care adaugam inaltimea bordului liber (de la puntea principala pana la linia de plutire – cca 5m) ne iese ca sistemul ar cobori sub linia de plutire cu cca 0,5-1m maximum adica incape fara probleme. Aici vor fi instalate cele 16 rachete SM-3. Solutia cu un numar mic de rachete este utilizata si pe alte nave de dimensiuni apropiate Marasestiului (clasa Nansen). Ideea este de a asigura protectia antibalistica pentru un atac limitat sau pana vin in ajutor alte nave cu Aegis.
Varianta Mk41 Strike poate fi folosita, la fel de bine, si pentru rachete Tomahawk dar noi nu avem astfel de ganduri razboinice 🙂 )
– pe aceeasi punte cu lansatorul de rachete, dar in borduri, avem doua Oerlikon Millenium 35mm;
– am desfiintat puntea unde se aflau RBU-6000, cu exceptia unei mici portiuni unde am instalat un bloc RIM116 RAM (21 rachete AA cu raza scurta);
– am tuns tot ce se afla pe comanda si am inlocuit cu un radar multifunctional AN/SPY1 (poate ar merge si un EL/M 2248) pe o solutie constructiva utilizata la clasa Kolkata, si am mai completat cu radar de navigatie, blocuri optoelectronice etc;
– in spatele radarului am pus doua Typhoon RCWS cu cate 8 Spike NLOS;
– la acelasi nivel cu RAM, in borduri am pus teleoperabile de 12,7mm (sau manuale);
– putin mai spre pupa, pe aceeasi punte, tot in borduri, in exterior, am pus doua Typhoon RCWS cu 27mm+7,62mm sau 27mm + 4 Lahat N;
– in spatele castelului, pe centrul navei, am pus doua blocuri x 4 Harpoon (sau NSM/JSM/RBS15);
– imediat langa ele am pus doua blocuri x 4 IMI EXTRA, cu rol antinava sau ASROC (articol separat);
– spre pupa, pe puntea imediat superioara, am pus doua sisteme Lynx, modificate pentru a primi doua containere x 20 x STAR122 si doua Delillah;
– in spatele lor am pus capacele de la magaziile de realimentare pentru lovituri de 122mm;
– am modificat si redus in inaltime a doua suprastructura, pana in spatele cosului navei;
– pe suprastructura am pus un EL/M 2258, multifunctional, pe suport telescopic, actionand ca „slave” al radarului principal (supraveghere si dirijarea tragerilor pentru armamentele de la pupa navei) sau backup in caz ca radarul principal incaseaza o racheta;
– chiar in dreptul suprastructurii am pus sistemul de realimentare pe mare;
– am remodelat tot blocul hangarului, pentru a-i imbunatati caracteristicile stealth si a putea monta sisteme de armamente;
– in partea din fata, in ambele borduri am amplasat sistemele de lansare/recuperare pentru RHIB-uri;
– deasupra lor am pus Typhoon RCWS cu 27 mm si, la alegere, 7,62mm sau 4 Lahat-N;
– tot in borduri, mergand spre pupa, am pus 4 (2 si 2) blocuri x8 celule de lansare pentru Barak 8, urmate de 2 (1 si 1) blocuri x 12 celule de lansare pentru Stunner;
– la colturile de la pupa ale hangarului am pus doua Oerlikon Millenium 35mm;
– sub ele, pe puntea principala, doua lanstorpile triple x 324mm pentru MU-90 Impact / Stingray /Mk54 Mako;
– revenind pe hangar, in zona centrala, in spatele cosului, am pus doua Typhoon RCWS cu cate 8 Spike NLOS;
– mai la pupa, pe centrul hangarului, un bloc RIM116 RAM (21 rachete);
– pe puntea de la pupa, in borduri, doua teleoperabile 12,7mm (sau manuale);
In afara de ce am desenat, mai intra:
– Mk36 MOD12 DLS, Mk-53 Nulka DLS, AN/SLQ-32(V)5, AN/SLQ-25 Nixie, AN/SLQ-39, la contramasuri;
– AN/SQS-53 Sonar Array, AN/SQR-19 Tactical Towed Array, AN/SQQ-28 Lamps III, la sonare;
Comparand sistemele de armamente cu cele initiale, in varianta noua sistemele cantaresc putin mai mult dar se compenseaza prin sistemele radar mult mai usoare si prin reducerile de suprastructura.
Una peste alta, nava ar avea o mai buna stabilitate pe mare montata.
Am pus deasupra puntii de la pupa cam toate helicopterele gasite pentru a ne face o idee. Cel mai de sus este un EC-635, nu foarte reusit dar ati prins ideea.
Cum am spus si in alte comentarii, EC-635 mi se pare candidatul perfect pentru drona de supraveghere anti skimmere. In afara de pachetul de flotabilitate si de 2 rachete aer-aer pentru protectie, pui pe el un Elta EL/M 2032, il urci la 5000m si-ti maresti raza de detectie a rachetelor antinava (sea skimmer) de la cca 30km la peste 150 km.
Evident, il poti folosi si in varianta antinava, cu un NSM/Extra/2 Delillah/4 Spike NLOS/16 Lahat-N, sau in varianta antisubmarin cu balize sonar si 2 torpile x 324mm sau grenade de adancime.
Puntea pupa si hangarul sunt spatioase (au fost concepute pentru 2 Alouette) asa ca poti opera linistit cu 2 EC-635 si 1-2 Schiebel S-100;
Gata cu visarea, treceti la treaba ca s-a terminat weekend-ul ! 🙂 )))
Eroul Bula
Hmmm, imi pare putin prea mare diversitatea armamentului si putin cam incarcata schema, cat despre modificarile de suprastructura, Marasestiul incepe sa semene a Type22 🙂
Am impresia ca fregata vrei s-o folosesti si ca si artilerie plutitoare, daca ne uitam la IMI- Extra sau STAR 122 🙂
Cele 2 ar putea fi inlocuite de o turela Oto Melara cal. 127 mm cu munitie dirijata, chiar daca raza max. de actiune nu ar mai fi chiar 130km , poate in locul celui de 76mm sau complementar:)
si Typhoon RCWS imi par cam multe… eu m-as multumi cu 2, cate unul pe fiecare bord, astea fiind necesare contra unor ambarcatiuni mici, daca trece ceva de apararea cu raza lunga si medie a navei. solidar cu turela respectiva as pune rachete STAR-80L sau AGM-176 Griffin, si cam atat.
Blocurilor cu IMI Extra si STAR 122 le vad o utilizare, in principal, antisubmarin (am renuntat la RBU6000) dar la subiectul asta mai am de sapat.
In privinta surplusului de armament mie mi s-a parut ca am exagerat cu RCWS-urile cu Spike NLOS (cred ca mergeau doar doua, cu rachete de rezerva, mai ales ca am Delilah si STAR 122 (blocurile pot fi incarcate atat cu lovituri antisubmarin cat si antinava).
Mda…
Eroule imi place da cum zice si Marius prea mare diversitatea de armament. Sunt de acord cu el ca in locul rachetelor de artilerie ar merge un Oto Melara de 127mm cumunitie ghidata Volcano, avand in vedere ca este in lucru si Volcano antinava cu raza de 100km astea pot inlocui si Harpoon cu raza de 80km. Deasemenea In locul tau in locul celr 2 RIM116 RAM as pune Oto Melara 76b cu munitie DART si Volcano. Ar fi in total 3 Oto Melara 76 mm care si-ar putea coordona focul CIWS mai bine decat 2 RIM116 si un Oto Melara 76. (am impresia ca RIM116 nici macar nu pot „vorbi” cu Oto Melara si ar iesi o complicatie in sistemul de conducere a focului de mai mult ca sigur ca nava ar fi nefunctionala.). Cam atat.
Da’ tu-l faci crucisator de-a binelea. 🙂
Nu-mi dau seama ce conflict ar putea fi pentru ca amandoua sistemele lucreaza ca slave ale sistemului central de conducere a focului.
E drept ca iesi mai ieftin cu Strales dar pentru varianta Aegys nu prea am nevoie de capacitatile antinava ale tunului (imi este suficient cel din prova.
Intr-o varianta naval warfare intr-adevar n-ar avea rost sa suprapun doua sisteme care opereaza cu aceeasi raza de lovire si, cel mai probabil, as opta pentru Strales (cu Vulcano).
Intr-o astfel de varianta tunul din prova ar fi 127/64 LW si as mai avea 2 de 76mm.
Cum am zis mai sus, blocurile 122mm si Extra le vad pentru o varianta antisubmarin si nu antinava dar mai am de lucru la treaba asta.
„Da’ tu-l faci crucisator de-a binelea. :-)”
Nu chiar dar ma inspir de la colegii nostri de ginta din tara de origine a tunuletului sus-numit, care am pus mereu de la 2 in sus pe orice nava de-a lor mai mare decat o corveta (mai putin prima lor generatie de portavioane care avea fast-forty-uri dar au renuntat la alea) iar la proiectele internationale variantele lor aveau cu cel putin 1 mai mult decat ale partenerilor (adica Franta) a se vedea Horizon si Fremm. La Fremm chiar e pus al doilea tun deasupra hangarului asta apropo de cat de usor e de instalat.
„Nu-mi dau seama ce conflict ar putea fi pentru ca amandoua sistemele lucreaza ca slave ale sistemului central de conducere a focului.”
Problema e urmatoare. Sistemul de conducere a focului pentru Oto Melara e facut de Oto Melara, cel al lui RAM-urilor de Raythenon cred. Sistemul de conducere a focului trebui sa integreze astea doua sisteme la un nivel superior si va fi facut de un al treilea producator. Acuma fiecare dintre astia trei porducatori isi va tine codul sursa pentru el si vor refuza sa dea partile necesare pentru integrarea celor doua sisteme.
Si sa nu crezi ca aberez. Asta este practic motivul pentru care Zumwalt nu poate fi folosit pentru „area defense” anti-aerian. Poate cara SM-2 si 3 fara probleme, radarul sau este mai puternic decat AN/SPY-1 folosit in sistemul AEGIS. Dar AEGIS este facut de Lockheed, iar sistemul de conducerea a focului de pe Zumwalt direct de Raytheon. Rachetele SM-2 si 3 sunt facute tot de Raytheon dar sistemul de ghidaj functiuoneaza cu informatii oferite de software amplasat pe nava oferit de Lockheed iar Lockheed refuza sa le ofere celor de la Raytheon acces la codul sursa ca sa-l foloseasca pe Zumwalt si sa-si poata ghida propria racheta. Rezultat Zumwalt la cat costa se poate apara doar pe sine.
Revenind la Marasesti singura solutie pentru a impaca cele trei sisteme de conducere a focului ar fi chemarea unei a patrea firme careia sa i se ofere acces limitat la codurile sursa ale celorlalte trei firme ca sa faca un translator intre cele trei software-uri. Rezultatul va fi un talmes-balmes care va avea probleme la care nimeni nu s-a gandit cand te astepti mai putin. Avand in vedere ca e vorba de ulitma linie de aparare a navei este ultimul loc unde ai vrea sa ai probleme. D-aia inclin pentru un sistem cat mai unitar pentru CIWS adica doar Oto Melara sau doar RAM si din cauza versatilitatii mai mari inclin spre Oto Melara.
@Arhengel
Nasoala problema. In cazul asta ori se gaseste un integrator in care au toti incredere (cum zici tu) ori se gaseste unul care le-a furat tuturor codurile sursa 🙂
In al doilea caz ar merge EL/M 2248 ? ………. 🙂 )))))
„In al doilea caz ar merge EL/M 2248”
E facut de israelieni nu? Cred ca merge pentru ca isralelienii „se au bine cu toti” 😉 iar cu aia cu care nu se au bine le-au furat codurile sursa :P.
Asta cu conditia ca Marasestiul sa nu se rastoarne pe un val mai mare 🙂 .
Nu sunt foarte sigur ca ai coborat prea mult centrul de greutate al navei, deoarece antena radarului principal pentru sistemul Aegis are masa mare si pare chiar putin mai sus decat vechile antene.
Initial as fi vrut sa folosesc EL/M 2248 (antenele cantaresc, in total, 6 tone la care s-ar adauga masa structurii) dar nu stiu cat ar fi de bun pentru Aegis.
Acum nu trebuie sa uitam ca pe prima suprastructura, in varianta initiala, ai radarul de dirijare a tirului pentru AK726 (are 8 tone), mai ai o suprastructura la care am renuntat plus ansamblul radarului.
A doua suprastructura este mult redusa in inaltime (si masa).
La prova am avut pe puntea principala doua lansatoare duble pentru Styx (cca 20 tone) si o turela AK726 (25 tone + cca 12 tone rezerva de munitie).
Pe puntea superioara am alta turela AK726 cu aceleasi mase si, mai sus, doua lansatoare RBU6000 (3 tone lansatorul + cca 3,5 tone rezerva de lovituri pentru fiecare)
In locul lor am un Oto Melara (cca 9 tone cu tot cu munitie) plus doua blocuri ori 8 celule Mk41 (grele dar cu centrul de greutate sub puntea principala) se mai adauga Millenium si RAM-ul pe puntiel 2 si 3 dar au mase mici.
Am ajuns pe la jumatea listei de inzestrari da’ mi-am dat seama ca tu ai cam transferat toata capacitatea de lovire si aparare a armatei romane pe nea Marasesti drept care m-am oprit din visare.
Ce-ti mai plac combinatiile cu fiare Eroule!
Poate gasesti una in care scapam si de asti-a care te impiedica pe tine sa-ti indeplinesti visele!
La naiba, dar ai pus Tutti Frutti, nu gluma.
O intrebare, Harpoon-uri si EXTRA/ASROC pe centru… De ce nu pe borduri?
O prima varianta ar fi fost sa le amplasez unde erau Styxurile variantei initiale (exista o astfel de varianta pe net) dar daca pui, la prova, blocurile Mk41pentru SM3 si mai pui si harpoanele acolo devine grea de nas. La fel, la pupa unde am folosit spatiul pentru a amplasa Barak8 si Stunner, pe locul AK630.
Singura zona disponibila ramasese zona centrala pentru ca aveam rezerva de masa din reducerea suprastructurii si renuntarea la lansorpilele de 533mm.
Chestie de repartizare a maselor.
In plus, sunt multe tipuri de nave care folosesc solutia asta de amplasare.
Ma refer la centrul transversal, nu longitudinal. Intrebarea e de fapt, de ce sunt pozitionate cele 4 baxuri/lansatoare in linie, sus?..in loc sa le cobori cate 2, pe laterale…
La o latime de 14.8 metri a navei, cred ca daca le pui pe laterale, tinand cont de lungimea baxurilor, iti ramane si spatiu de trecere pe mijloc. Nu stiu ce sa spun de deflectarea jeturilor rachetelor, dar nu cred ca ar fi o problema…
Am inteles. M-am gandit la amplasarea lor pe puntea principala, in borduri, dar pana la urma am mers pe o solutie practicata si de altii.
Daca le-as pune in borduri le-as amplasa cu „fundul” spre exterior si lansare pe deasupra spatiului dintre cele doua suprastructuri, ca sa evacueze jetul rectiv in exteriorul navei. Solutia asta o studiaza israelienii pentru amplasarea variantei navale a Lorei.
Exista cumva cazuri cunoscute de rateuri la lansare pentru tipurile de rachete in discutie? Adica…sa nu te pomenesti cu o dracovenie ca iti…”haterizeaza” pe nava ca un scuipat pe haine 🙂 in loc sa-ti cada in apa (daca ar fi dispuse in configuratia sugerata de mine).
Un alt motiv pentru aceasta configuratie fiind si de protejare, in caz ca iti este lovit babordul de exemplu, macar sa le folosesti pe alea de la tribord…de asta am eu problema cu asezarea in linie pe centru a celor 4 baxuri.
Nu stiu ce sa spun despre rateuri dar vad ca din ce in ce mai multe tipuri de nave, din proiectele moderne, folosesc solutia asta cu lansatoarele asezate fata in fata si lansarea rachetei peste nava.
Solutia ta as adopta-o pentru ca ar cobora centrul de greutate al navei si, intr-adevar, scade riscul sa ti le pocneasca pe toate cu o singura racheta.
Dar as ramane la varianta cu spatele la exterior, mai ales ca poti sa protejezi blocul de lansare impotriva schijelor ( o foaie suplimentara de tabla sau alte solutiii.
Acuma, ca te-ai apucat de desenat, poti sa preiei desenele din articol si sa le mesteresti cum vrei cu Paint-ul din Windows sau, daca esti meserias cu Photoshop (la asta mi-am prins urechile). Daca le prelucrezi in Paint ti le face in format bmp si trebuie sa le convertesti, cu Photoshop, in jpg.
Pe net gasesti o multitudine de desene cu elemente de armament naval 9turele, rachete, radare, you name it.
Cam cum le-ai pus in desen dar amplasate cu fundul la exterior si mai grupate ca sa poata trage pe deasupra puntii pe care se aflau in varianta mea. In cazul asta rezolvi si problema cu evacuarea jetului reactiv.
@Razvan Mihaeanu
Cam asa dar poti sa le pui chiar fata in fata, doua cate doua pentru ca nu trag simultan ca sa se tamponeze rachetele 🙂
Pe cele mai de la pupa trebuie sa le duci langa celelalte pentru ca, in pozitia in care le-ai pus, le lansezi direct in magazia de lovituri de STAR 122 (e mai inalta).
Stiu, stiu, dar mai bine salivez la 3500 t Formidable-class a singaporezilor! 🙂
Nu ca as avea ceva cu cantitatea de armament pe care ai pus-o tu pe nava noastra amiral ci cu diversitatea…cand e vorba de Marasesti eu mereu ma uit la De Zeven Provincien a olandezilor: ambele se invart pe la 6000 tone (a noastra ceva mai usoara cu vreo cateva sute de tone), aceeasi lungime, pescajul doar cu vreo cativa zeci de centimetri mai mare la olandez…problema insa e la latime, a noastra de 14,8m in timp ce a lor e cu vreo 4 metri mai dihaie si asta spune tot…
„- imediat langa ele am pus doua blocuri x 4 IMI EXTRA, cu rol antinava sau ASROC (articol separat);”
VL-ASROC? 🙂
@Razvan Mihaeanu
Nu VL ASROC ci lansare oblica asa cum se lanseaza Extra.
Exista posibilitatea de VL ASROC, o folosesc americanii pe tipurile mai moderne de nave, cu lansatorul Mk41, varianta medie.
Banuiam…
Acum, lasand asta…are cineva vreo idee cam ce fel de compatibilitati exista intre Mk 41 VLS si Sylver VLS?..
Ma tot uitam dupa Perseus- racheta de croaziera supersonica stealth si vad ca zice ca „intra” bine-merci in ambele – Eroule, sa nu-ti vina ganduri necurate! 🙂
Despre Perseus am aflat abia acum cateva ore, intamplator, pe net.
Imi umbla prin minte ceva de genul asta dar e bine ca deja l-a facut cineva.
Compatibilitati intre Mk41 si Sylver? Cred ca au dimensiuni similare ale celulelor de lansare dar sunt intr-o competitie feroce.
MNEATZA EROULE !!!
Bre io stiam ca se dadeau „Cascadorii Rasului „duminica , dar e bine si lunea ca poti incepe saptamana cu o portie zdravana de hohote.
Bre tu sigur nu esti inscris in partidul lui Vadim ?!!! Nu de alta da la ce idei umbla prin capsorul ala al tau chiar esti un Vadim al proiectelor super Sf pt harmata romana .
Bre spune drept tu esti invidios pe crucisatoarele de le descrie WW in Kriegsmarine si ce ti ai spus stati sa vedeti megacruiser acilea . La armamentul pus de tine acolo deja e un fel de Kirov cu apucaturi de frankestein .
Cum am vazut titlul am zis tine ne Doamne ca ne plezneste Eroul cu alta destainuire ërotica”da asta i dea hard .
Apropo ca tot ziceati de fundatii de ajutorarea armatei , io propun ca sa existe acolo niste donatii pt medicamente,medicamente , medicamente . Sau reviste si filme xxx .
Auzi da dupa ce pui toate sitemele alea ce i faci reusesti sa o duci pana in fata la Mamaia pt scufundare ?!! Nu de alta da sa fim si noi ca altii cu chestii deastea pt scubadiving !
Bre multam de tot ma facui sa rad si acuma astept sa rad si mai tare cand o apare cand jupan GSG sa vezi atunci comedyshow .
Sanatate si cer senin !
PS a si sa nu uit , asteptam un episod de genul asta schitat cu fetish ul ala de SAURON /M777 . ca de nu iti urez sa te vaneze https://fbcdn-sphotos-f-a.akamaihd.net/hphotos-ak-frc1/t1.0-9/1797582_310206459126974_1184511584_n.jpg .
Sper ca nu ai ajuns sa confunzi un hobby cu un program de inarmare pentru ca ar fi tragic.
Ca sa nu mai aberezi cu Vadim, votul meu la prezidentiale a fost:
Ratiu-1990, Milica-1992, 1996, Isarescu 2000, Tiranu’ 2004, 2009.
In 2000, la turul doi nu m-am dus pentru ca nu puteam sa aleg intre KGB si Balaceanca.
Cu SAUR/M777 mai ai de asteptat pentru ca nu gasesc date suficiente.
Eroule eu acolo ti am scris in ton de gluma . Daca tu te burzuluiesti pt asa ceva pt faptul ca nu am mentionat ca la emisiunile tv ca aceea postare e un pamflet e doar fix problema ta . Inseamna ca nu ti funcioneaza „CIWS ul ” , sa nu mi spui ca te asteptai doar la laude si omagii .
STIU F BINE ce UN HOBBY si ce e ala Propram de inarmare , stiu f bine ce inseamna si sa ti exprimi parea . Cum spunea un coleg din moment ce ai publicat un articol te astepti la orice fel de comentarii/pareri/opinii.
Nu ma intereseaza optiunile votului tau !
Cat despre HOBBY ul tau de tip „What If ” poti sa faci ce vrei dar iti repet (asa se intampla si pe forumuri de machetism) din moment ce ai publicat/postat e liner la orice fel de comentarii .
Ps Vezi ca ai tot dato cu calibru la Typhoon RCWS de 27 mm sau si aici reinventezi calibre ?!!
Bine ca o impana si cu armament motorizarea probabil iai lasat o altcuiva ! La cate sisteme pusesi acolo ai idee cam ce DG iti trebuie sa asiguri la greu energia necesara ?! A e doar un hobby sa punem tot felul de sisteme de armament pe o structura .
Cat despre aberatii nu mie mi s a mai spus asta la articole publicate ci tie …..
@Caporal Musat
Pamflet-pamflet, gluma-gluma, bune si revistele ……… dar ce treaba am eu cu descreieratul ala care ne face de ras de 20 de ani ?
Nu numai generatoare pt tot bazarul ala, dar si spatiul necesar pt toate echipamentele electronice de sub punte si toate consolele necesare. Sunt convins ca nu prea incap toate 🙂
Am inteles ca Marasestiul e si asa varza la ce tzevaraie si cablaraie are prin el.
Si integrarea lor intr-un sistem unitar de control al focului, cu bazarul israeliano american. Mai bine mergea numa pe mana americancilor 🙂 , bara Barak, Stunner si alte alea..
@gsg9
Pai Stunnerul se chinuie si americanii sa-l integreze in sistemul Patriot. Daca ne fac cadou ceva echipament poate luam ESSM si nu mai punem Barak8 dar Stunnerul ar fi pacat sa nu-l punem pentru ca e ieftin.
fara crotale? 🙁
Ti-am pus Stunner, Barak8 si 42 de RIM116. Nu-ti ajunge?
Daca ma superi pun pe el Volhov sa traga in Transnistria 🙂 ))))))))))))
🙂 ar fi ceva, volhoavele mele tarana-tarana lansate de pe marasesti pe steroizi…chiar suna bine 🙂 da stai ca vine gsg-ul 🙂
gsgu’ vaz ca intarzie. O fi facut-o lata in weekend si n-are voie la calculator azi… Fac si eu supozitii:) .
Gata bre, la datorie.
Ma tot deranjeaza astia cu munca, ma tot freaca la cap sa le mai muncesc cate ceva 🙂
Sa fi reusit madam gsg treaba aia cu masina ? ……… intreb si eu ……. 🙂 ))))))
Eroule, ai umplut-o de sange 🙂
Nu ca ne-am fi ingrijorat prea tare, ca matale ai umplut de sange toata flota noastra 🙂
Like super crucisatorul Kogalniceanu.
De la Standard si eventual Tomahawk tracand prin Harpoon si STAR122/IMI EXTRA si terminand cu turelele Typhoon RCWS plus LAHAT
Varza de calita…
Si n-am inteles ce vrei sa faci cu nava aia.
Sa doboare si balistice, sa loveasca si nave cu Harpoon, sa traga cu Typhoon/LAHAT dupa pirati si sa traga cu STAR122 dupa cine bre?
AA este dezechilibrata.
Daca SM-3 le folosesti antibalistic, restul e numa point-defense. Adica rusii aia rai se pot apropia de ea la 20-30km si trage relaxat salve de Kh35 si Kh31A2 si asta o sa stea sa le doboare si o sa o incaseze sigur cateva pana la urma. Cu cat se apropie mai mult cu atat creste probabilitatea sa te loveasca.
Pe o nava cu radar si rachete scumpe plus un BAZAR turcesc de armament n-ai pus nimic de area defense. La genul ESSM.
Eroule, ia flotilii lumii asteia si daca mai gasesti o configuratie asemanatoare de armament pe vreo fregata cu a lu’ matale, sunt de acord cu matale…
Dupa aia Marasestiul nu mai intra in planurile de modernizare.
E deja destul de instabil, daca-i pui si AN/SPY1 o sa navigheze numai incardat de doo remorchere mai mari, stanga dreapta, sa nu se rastoarne.
Si totusi un Type22 cred ca s-ar preta mai bine, sunt nave mai bine inchegate.
Ca e SF si ca n-o sa pupam AEGIS like ever, asta e alta problema 🙂
Si Eroule, unde-s Crotalele mah plus LORA 🙂
Si eu iti doresc sa te vaneze domnisoara aia a Caporalului, da’ fara luneta, ca eu sunt mai milos asa 🙂 Daca reusesti te apropii suficient de mult de ea, sa-i bagi teava aia undeva 🙂 bre, ca domsoarele astea feroce de pozeaza cu puscoacele numa asta-mi sugereaza 🙂
Cum dreacu sa fie Stunner (250km) si Barak8 (70km) point defence!?
Extra si 122 urile sunt antisubmarin (mai am de lucru la ogive :-))) )
Corect Eroule, nu le vazui ca fura mai in coada listei si nebolduite 🙂
Bon, Barak8 ca Barak8 (si in locul astora de ce nu ESSM) da’ Stunner de ce dracu mai pusasi.
Evreii il folosesc tot anti-balistic, sa doboare „short range missiles, theatre ballistic missiles, cruise missiles and large-calibre rockets” care le cad in cap de la vecini.
Asa ca anti-aircraft ramai numai cu Barakuri.
Mai sudeaza Eroule niste ESSMuri in Mk48 pe marginea baporului, sa fie acolo 🙂
http://www.seaforces.org/wpnsys/SURFACE/Mk-48-missile-launcher-Dateien/image014.jpg
Daca tot punem RIM-162 ESSM, cu raza la 50km+, poate ar trebui adaugat si ultima aparitie 🙂
http://en.wikipedia.org/wiki/RIM-174_Standard_ERAM
sau macar
http://en.wikipedia.org/wiki/RIM-66_Standard
in lansator dublu in spatele turelei frontale Oto Melara 127mm
@gsg9
Pai n-o sa te apuci sa consumi SM3-urile pe Iskander sau pe Kh15 (urca la 45km si-ti pica drept in antena radar, ca o balistica) Dai si tu cu Stunner ca-s mai ieftine.
Intr-o situatie extrema, crezi ca un Tu22 sau Tu160 ar putea zbura cu carlinga perforata de o ogiva Stunner (asa inerta cum e ea), presupunand ca ai ramas fara cele 32 Barak8 ?
Si 76-le ala e subtirel rau, cu tot cu Vulcan.
Baga un Mark 45 Mod4, si mai pui niste balast in coada navei, sa nu se duca de bot 🙂
@gsg9
Nu merge, m-am gandit eu. Cele 2 blocuri Mk41 Strike, plice cu rachete cantaresc la vreo 85 de tone, de asta am mers pe 76mm.
Pentru o varianta naval warfare ar merge 127mm si utilizarea unui Mk41 varianta scurta (cu ESSM) sau 4 x 8 Barak8 in locul variantei Mk41 Strike
😀 … Mamaa…Da’ sunt prea mult, muuuult prea multe pe biata nava. Nici macar Ticonderoga nu are atatea pe ea. As indrazni sa zic ca pana si Slava se simte ca o virgina in fata super-potentului Marasesti in varianta ta 😀 ….Parca ma si mir de ce nu vad vreo doua Harrier in hangare 🙂 … Sincer la cata dotare ai bagat in bietul vas coinsumator zdravan de combustibil, cred ca un batalion de leopard 4 plus niscaiva Sauri ar fi mai acceptabili 🙂 …
Nu e nevoie de Harrier pentru ca va fi protejat de F-18 ale lui Meningita 🙂 )))))))))
In mod normal Ticonderoga evolueaza in cadrul unui battle group, cu acoperire aeriana solida si zona foarte mare de interdictie pentru avioane si nave adverse.
Gandeste-te cum ar fi aratat dotarile Ticonderoga daca ar fi trebuit sa evolueze in conditiile noastre, intr-o mare inghesuita, cu un adversar care detine suprematia aeriana si navala si care poate sa-ti toarne in cap o galeata de rachete antinava.
Bre Eroule, te-am intrebat mai sus ce vrei sa faci cu bazarul ala plutitor?
Il tii parcat la 2-3 km de coasta? Ca doar nu-l trimiti 100km in larg, adica si mai in gura rusilor.
Pai atunci nu-i mai bine sa ai tot armamentul ala pe uscat?
Barak8 pe camioane la tarm, ca-s mai mobile si mai usor de mascat.
Stunner in prastia lui David la sol, ca asa l-a facut mama lui.
Daca tot tii antibalistic la malul marii, nu-i mai bun la sol Patriot PAC3 sau Arrow de la evrei?
Decat sa mai omori fieratania aia de 30 si ceva de ani cu AEGIS, nu mai bine un Super Green Pine la malu’ marii?
Oricate rachete ai indesa matale pe Marasesti, nava aia nu supravietuieste singura in baltoaca.
Daca o trimiti in larg e moarte sigura, daca o tii pe langa mal aparata de la sol atunci de ce le mai pui pe nava si nu la sol?
Americanii or fi avand ei AEGIS dar aia n-au numai una, au zeci, si au portavioane si portelicoptere si au submarine si au nave de support etc. Adica aia au flota taica.
Doctrina lor e sa merga oriunde pe glob unde au interes si isi duc si AEGISul si Standardul dupa ei.Makes sense.
La noi doctrina e sa aparam tarmul si ceva zona de interes economic, asa ca Marasesti cu AEGIS doesn’t make sense.
Matale cu o copaie cu AEGIS nu faci nimic aici in gura rusilor.
Daca modernizai cele doo Type22 la aceeasi configuratie parca tot mai era ceva, ca erau doua, se apara una pe alta cu mici sanse suplimentare de supravietuire.
Am mai discutat, corvete stealth (nu salupele lu matale, ca-s prea mici), submarine, mine cat mai inteligente, drone, camioane cu rachete anti-nava, bruiaj, iarasi bruiaj, hovercrafturi, iarasi drone, iarasi bruiaj, elicopterele inarmate, dragoare, de pe celebrele 12 F16 sa lansezi JASSM si SLAM-ER.
4 Visby inarmate full option cu 3 U212AIP sunt de zece ori mai eficace decat Marasestiul cu AEGIS si o parte din ele va supravietui spre deosebire de magaoaia lu matale care e mare cat China si vizibila din spatiu precum zidul chinezesc si e doar o tinta pt rusi.
Dupa aia varsta si starea navei plus faptul ca fabrica de motoare navale de la Resita s-o gatat au condamnat-o la retragere. N-am auzit de planuri de modernizare pt ea.
S-a scris pe aici ca vor sa modernizeze numai o fregata. Si submarinul ala.
Dar din gura le-au modernizat toti in ultimii ani.
Uneori imi amintesti de fosta mea soacra: nimic nu-i convenea 🙂 ))))))))))
Acum, vorbind serios, orice nava peste 1200-1500 to e tinta sigura.
Ai zis o vorba de aur: bruiaj. Asta inseamna tot ce e radar, sistem de ghidaj/ autoghidaj, transmisiuni, comunicatii satelit, localizare GPS/GLONAS, adica foarte multa munca de culegere de informatii si investitii in sisteme de contramasuri, interceptie comunicatii, bruiaj.
Bre, io nu stiu cum o fost fumeia aia, dar in mod sigur e copila pe langa mine 😉
Si ce i-ai facut bre femeii de e acuma „fosta soacra” a lu’ matale 🙂
Ai ingropat-o adanc?
S-a impotrivit, s-a zbatut 🙂 ?
Gsg9,
solutia o fi poate s-o trimiti in Mediterana, ca parte a unui grup NATO 🙂
Si mie Type 22 mi s-ar fi parut mai potrivita in rolul de Aegis, insa una dintre ele fiind deja prevazuta la niste modrnizari mai „clasice”, ar fi ciudat ca a doua s-o facem Aegis… Bine, asa cum se arata viitorul acum, a doua s-ar putea sa ramana asa cum este, adica o platforma dezarmata cu elicopter la bord 🙂
Nu-mi dau seama cam cat ar costa tot pachetul asta de modernizari la standard Super-Marasesti, insa n-ar fi oare mai rentabil sa luam in loc o fregata mai mica, adica ceva intre corveta si fregata ?
Sincer? Ar arata foarte bine un vas din clasa Ticonderoga sub pavilion romanesc 😀 … Cu VLS-urile plus Aegis-ul ivanii s-ar gandi bine inainte sa miste, iar Tomahawkurile ar ajunge exact unde trebuie 😉 ….Dar ai dreptate e prea mare elefantul pentru marea neagra… In schimb vreo doua-trei Nansen-uri si 4-6 Visby-uri am arata ca avem marina tzapana rau de tot (asta e sf de luni la lucru cand corectezi o mizerie personala 😀 )…
Si Nansen e mare, e ca si cum ai moderniza fregatele noastre.
Visby imi place dar, pe langa ca e scumpa de innebunesti, e ceva in neregula cu scula asta dar nu-mi dau seama ce. Au avut program de 6 nave dar s-au limitat la 5, au incercat sa-i puna rachete AAA Umkhonto dar au renuntat, apoi au renuntat sa-i puna lansatoare antisubmarin (Alecto cred). In plus, n-au reusit s-o vanda nimanui.
Pai s-au limitat la 5 cum s-au limitat altii la 12.
Tot d’aia n-au pus nici SAMuri, ca sa reduca din costuri si ca „nu-i ataca nimeni”
De vandut, pai daca-s scumpe de inebunesti 🙂
Vedem acu cu planurile marete ale lu’ Doamna Enström daca le mai adauga ce-au taiat predecesorii mneaei.
Eu am avut alta banuiala: ca structura folosita (miez de plastic cu armatura de fibra de carbon) nu s-a comportat prea bine la caldura extrema (lansarile de rachete) si tot incearca s-o mestereasca. Din 5 nave 3 le folosesc la teste. Ok, testezi dar deja au trecut cativa ani si treaba nu se urneste.
Banii au fost marea problema.
Ideea cu caldura care afecteaza structura navei mi se pare cam simplista. Vorbim de suedezi, nu de niste ageamii.
Pretul este de $184 milioane.
Merita, zic eu.
Imi place „despre ea” dar daca as avea 184 milioane $ as moderniza Tarantulele: un Oto Melara 76 Strales+Vulcano, 8 NSM/Harpoon Block1D (278km), 2×8 Barak8, 1 RAM, 1-2 Millenium 35mm, un EL/M2258 plus contramasuri smechere.
Iti ajung banii sa modernizezi toate trei navele.
Tarantula fuge cu 42 noduri fata de 30 Visby.
Tarantula, asa veche cum e, inca ar putea misca binisor 🙂
Daca nu au masinile (in special turbinele) facute muci am putea sa le modernizam si sa tragem de ele 8-10 ani dupa care sa mutam sistemele pe nave noi, pe masura ce vom avea bani sa le construim/achizitionam.
Comparatia intre viteze nu mi se pare relevanta.
Vin si eu cu Skjold care fuge cu 60+ noduri 🙂
@Gabriel
Iar eu vin din nou cu Tarantulele. Skjoldul e undeva la 130 milioane$ +armamentele iar de banii de pe 2 Skjold modernizezi Tarantulele si-ti mai si taman pentru o baterie de rachete de coasta.
Daca ar fi sa am buget zdravan pentru aparare (nu gluma de acum) mai degraba as lua Skjold decat Visby, pentru fast attack craft, ca duce tot 8 rachete, In cazul asta as merge cu NSM nu stiu daca incap/duce rachete mai mari gen RBS/Harpoon.
Ca o critica .. literara nu tovaraseasca.
Propunera dvoastra nu este Science Fiction ci Sword & sorciery
Bre oricum a da-o, in MN nave de 5000 de tone sunt tinte, daca nu le integrezi intr-un grup de lupta, format din 5-6 nave, macar un sub, acoperire aeriana. Noi n-avem ce face cu o astfel de flota si cel mai bine ar fi sa avem un mix de nave medii ca tonaj 1500-2000 tone si cateva corvete mici, stealth, dedicate luptei anti-nava, totul acoperit de baterii de rachete AA si anti-nava de pe tarm. Sistemul AA principal ar trebui sa fie tot pe tarm.
Nici o escadrila de avioane dedicate protejari flotei n-ar fi rea, dar deja o dam in SF-uri. Cum in fata noastra sta Rusia, nu vom reusi niciodata sa ne batem pe fata cu ei, asadar lupta ASW si interdictia de a se apropia de tram ar trebui sa fie singurle noastre teluri pt flota.
Nave mici, modulare, cu echipaje mici si grosul artileriei „grele” pe tarm, acolo unde este mai greu sa-i dai la cap.
O nava mare, chiar si un Ticonderonga 🙂 , ar fi suprasaturata rapid de rusi, pe cand o puzderie de tinte mici si mobile, un sistem de razboi asimetric este mult mai greu de trecut.
Nu vad nici acum necesitatea modernizarii unei fregate, care mai mult ca sigur va fi o nava de culegere de informatii usor inarmata.
Din ce spuneau ei ca vor pune pe ea lipseau exact rachetele antinava ceea ce ma face sa cred ca va fi folosita pentru misiuni internationale adica zero folos in situatia din Marea Neagra.
Ce sa mai modernizezi la „Marasesti” ?. E mult mai rentabil sa construiesti din temelii o nava noua ….
Este un exercitiu de imaginatie. Daca as avea bani as construi SAAR-85 (vreo 4 bucati) si as renunta la toate fregatele mari (poate as pastra una pentru inteligence si misiuni internationale). As moderniza Tarantulele si le-as mai calari 8-10 ani, as incerca o varianta armata a lui Stefan cel Mare, ca escorta antisubmarin, in locul Tetalurilor. As mai lua salupe Shaldag MkII si MkV pentru patrula antisubmarin, patrula si interventie rapida (probabil cu Delilah/NSM/Extra pe ele).
Baterii de rachete pe coasta, senzori multi, drone, CAPTOR si alte d’alea asimetrice.
Mult spionaj.
Ar cam trebui macar doua fregate mari (Nansen eventual 😛 ). Una prin oceanele lumii si alta pe tarmurile romanesti plus a treia la refit(daca mai sunt bani si pentru a treia of corse 😀 ). Dar la capitolul corvete/vedete de atac cred ca macar 4-6/8-10 ar cam trebui. Si astea (Visby/SAAR) facute in Romania ca ceva imi spune ca avem cu ce (si inclin spre alea suedeze ca israelitii s-ar putea trezi ca ursulache e mai important si poate le dau niscaiva informatii despre electronica).
Combinat cu ceva 2 baterii de Harpoane lansate de pe sol plus niscaiva anti-aeriana serioasa am respira mai linistiti dinspre Marea Neagra. Cat despre delta, vedetele si monitoarele upgradate cum bine s-a prezentat pe site-ul asta ar aduce liniste.
PS: dar daca fregatele se fac la Mangalia in loc de Braila atunci banuiesc ca Incheon ar fi alegerea (dar sa le puna VLS-uri) 😀 .
Tu ai inceput sa visezi la rachete de croaziera, cu Incheonu’ 🙂 Nu stiu care e faza cu Mangalia in loc de Braila. Ai auzit ceva? La Braila este Damen, la Mangalia sunt coreenii si ar mai fi …. cei care vor cumpara santierul militar.
SN Braila=Aker=Norvegia=Nansen
SN Mangalia=Daewoo(paremi-se)=Coreea de Sud=Incheon
SN Galati=Damen=Olanda=De Zeven Provincien si Sigma
…cred ca ari fi mai eficient sa inversam atat ca nr. cat si ca pozitie Oerlikon Millenium 35mm cu RIM116 RAM atat ca nr..cat si ca pozitie…si cred ca la AA medim si long o cambinatie SL-AMRAAM EX , RIM-162 ESSM(cu acelasi radar de cautare ca cel de pa AMRAAM) si RIM-174 Standard ERAM ar fi ideal…plus nelipsitele STUNNER..
Daca ai rabdare, intra pe imagine si copiaz-o in Paint (trebuie sa-l ai la Accesories) dupa care surubareste-o dupa pofta inimii.
Schimbat rachetele anti-nava cu altele mai noi, inlocuirea unei turele cu un sistem antiaerian si la revedere.
Daca vrei o modernizare sumara, tot trebuie sa pui un radar multifunctional si un sistem centralizat de tragere AA
http://i366.photobucket.com/albums/oo105/rwo29/DD20F11120Marasesti2-1.png~original
In paint sunt facute astea?? De unde au turelele si asa mai departe?
Eu am descarcat o varianta de pe net si am modificat-o in Paint pentru ca mi-am prins urechile in Photoshop.
Sunt pasionati care-si scot ochii sa le bibileasca. Le gasesti pe Google cand cauti o clasa de nave sau un tip de armament (trebuie sa cauti pe Imagini).
Eu am descarcat cateva fisiere si pot sa ti le transmit. Daca te intereseaza spune-mi si i le trimit lui George sa ti le transmita.
Intrebare: Pescajul navei Marasesti permite toata aceasta panoplie de arme?
P.S. In anul 1999, docul fostului santier naval (militar) inca mai gazduia chila unei nave din aceeasi clasa cu Marasesti.
Comparata masa armamentelor si a suprastructurii (inainte si dupa modificare) in varianta noua masa totala este mai mica iar suprastructura e mai joasa.
Singurele care ar putea pune probleme ar fi lansatoarele Mk41 Strike, pentru SM3, dar, daca le amplasezi pe puntea a doua, nu-ti coboara mai mult de 1m sub linia de plutire, in conditiile in care nava are 4,9m pescaj.
Pai aici ar fi poate cheia, in sensul ca renuntam la capacitatea SM3/Aegis si facem din Marasesti doar o fregata performanta 🙂
Sau casam Marasesti, eventual il pastram ca nava-muzeu/scoala si in loc cumparam un Aegis cu tot ce trebuie pe el…
buei fratilor, m-am uitat si eu la emisiunea lu’ Guran de aseara, si a mentionat zona noastra din balta, cu resursele etc….defapt mi-a deschis …mmm….ai chean si neau 🙂 ))
defapt, nu prea e rau cu bagatu’ banilor in barci si submarine…cascavalu’ (resurse foarte necesare) e in balta si ar cam fi nevoie de niscai „jandarmi” pe langa….
dat fiind ca noi VS Turcia sau VS rusia, suntem 0 la „barci”, inteleg si cealalta solutie sa stam sa dam de pe mal, da’ ajungem la ce spuneam mai sus….
acu’ daca directiile in care o iau cei 500mil sunt corecte sau nu, sincer, nu prea as vrea sa ma avant eu..erau alte solutii intradevar da’….
stiu ca am spus altceva acu’ cateva zile, nu ma intelegeti gresit, eu nu ma schimb, ma adaptez dupa informatii 🙂 🙂
noroi
pai mai repede luai shaldag-uri si saar-72 de banii aia si era totul bine 🙂
aveam o gramada de optiuni la banii aia…macar de preturile modernizarilor ar fi reale, si ne-am alege cu echipamente serioase 🙂
barem sa puna harpoon si sea wolf pe fregata…
Fregata Marasesti a fost doar un inceput, dar unul nu prea extrem de reusit… la un deplasament maxim de 5790 de tone si cu un deplasament standard de 5000 de tone, ea inca ramane o nava mica, cu multe limitari si cu un design nu chiar atat de grozav, aratos, impresionant… la o incarcare maxima de doar 790 de tone, nu dovedeste decat ca e extrem de prost conceputa si echilibrata, existand riscul ca daca incarcatura maxima admisa este depasita, sa se poata rasturna! O nava maritima bine proiectata, poate fi incarcata cu cel putin 1500 de tone aditionale!
De exemplu ca repere de remarcat avem clasa Kongou de distrugator din Japonia, care poate cara 2235 de tone incarcatura aditionala in deplina siguranta in mari ca Oceanul pacific(cu valuri extrem de mari si furtuni ceva de speriat)… la fel avem si clasa Udaloy din Rusia, care poate suporta 1800 de tone aditionale… ca sa nu mai pomenim clasa de cuirasate Slava, care suporta 2500 de tone in plus, dar asta sa zicem ca nu-i ceva de nasul Romaniei cuirasatele maritime…
Romania ar fi bine sa lucreze in directia regandirii clasei Marasesti, sa o reproiecteze sa poata suporta mai mult tonaj la borg, cel putin 1500 de tone in plus fata de deplasamentul standard de 5000 de tone, adica cel putin dublu fata de cat poate in prezent, deci la un deplasament maxim de cel putin 6500 de tone, poate chiar ceva mai mult… ca forma, ar fi super-cool sa se lucreze in directia aspectului clasei de cuirasate Kirov! 😉 Poate tonajul standard ar trebui chiar marit pana la 6000 de tone, ca sa fii sigur ca ai loc pt. de toate! La fel ar trebui sa lucreze si in directia a cator mai multe automatizari/metode, ca numarul de marinari sa fie la un strict minim, cu cat mai putini, evident cu atat mai bine, cu atat mai mare va fi autonomia „barcutei”, cu atat mai putin spatiu va trebui alocat pt. acomodare, loc de dormit, provizii, etc… cu atat mai mare va fi greutatea de armament la bord… ar fi ideal ca nr. maxim de marinari necesari sa fie cel mult undeva intre 200 si 150 de marinari cu tot cu ofiteri! La fel clasa de corvete construite de Romania Tetal-II ar trebui marita in greutate de la 1500 tone standard la cel putin 2000-2500 tone…
Doar de dragul discutiei, pentru ca o nava de 5-6000 tone, in inghesuiala din Marea Neagra, mi se pare risipa de resurse: sigur s-ar putea face ceva in genul a ce spui.
Redesenarea suprastructurii ar insemna scurtarea si latirea pana in borduri a primului castel, cu pereti inclinati, pentru imbunatatirea caracteristicilor stealth, cu montarea panourilor radar pe ea, cu o solutie finala care sa aduca putin cu suprastructura Arleigh Burke, reducerea, in inaltime si dimensiuni, a celui de-al doilea castel si redesenarea hangarului cam cum am prezentat in desen, poate cu o inclinatie mai accentuata a peretilor.
S-ar putea obtine un surplus de masa disponibila dar nu cred ca s-ar atinge ce vrei tu.
Din dorinta de a avea o nava rapida, au proiectat-o foarte ingusta 14,8m la 144,8m lungime. De obicei, navele de 144m au o latime de 17-18 m care le face mai stabile si le permite sa incarce mai mult.
Marasesti deja are 5000 de tone standard si sincer nu mi se pare atat de mare deloc! Bine daca, reduci mult din suprastructura, atunci tonajul standard se reduce bineinteles… Cat despre „nava rapida” o proiecteaza ingust de 15m latime, dar cu botul rotund?!! 😀 Aaaaaaahahahahaha…. orice idiot stie, ca daca vrei ca nava sa fie rapida, trebuie sa taie rezistenta aerului, deci botul trebuie sa fie cat mai ascutit, iar suprastructura cat mai joasa posibil… ori castelele de pe Marasestiul actual, de nu zici ca ar putea fi folosite si pe post de catarg clasic… Romaniei, i-ar trebui ceva de designul Udaloy/Kirov class, cu suprastructura extrem de joasa(gen Udaloy, chiar mai joasa de atat), dar pozitionata spre partea centru-spate a navei(ca la Kirov) lung de 155-165m, lat de 15,5-16,5 m(ca sa fie rapid, mai mult de 16,5 latime fiind deja prea mult) si cu prova inalta de cel putin 6,5-7,5m, nu 4,9m cat e la Marasestiul actual(putin cam ridicol, caci inaltimea joasa a provei face dificila navigarea in conditii de furtuna, prova de 4,9m nu se descurca prea bine in fata valurilor mari)… ar trebui sa ajunga undeva intre 5000 si 6000 de tone deplasament standard, la masurile astea 1500-1750 de tone aditionale, nu ar trebui sa fie o prea mare problema pt. stabilitatea vasului… echipat cu doua turbo-dieseluri economice de ultima generatie(preferabil marca Detroit Diesel, Allison sau Honeywell, Cummins as exclude, fiindca nu au tehnologie asa de moderna) in sistem hibrid cu alte doua motoare electrice(ceea ce au de gand sa puna pe viitorul Toyota Prius, tandem turbo-diesel/electric, la economia turbodieselului cred ca autonomia vechiculului are sa fie incredibil de mare, peste 2000-2500km, la o capacitate maxima a rezervorului de 20-30 litri, avand in vedere ca majoritatea automobilelor turbo-diesel de pe drumurile europene au rezervoare de 45-60L cu o autonomie intre 900-1350km), asigurand vasului o autonomie pe mare(in functie de consumul motoarelor si marimea rezervoarelor instalate si capacitatea de stocare a acumulatoarelor) cred ca mai bine de 20.000-25.000km… ca sa nu mai vorbim ca cel mai probabil va, avea o viteza maxima de 31+ noduri/ora(32,33,34,35… datorita formei aerodinamice a provei si inaltimii mici si aerodinamice a suprastructurii), si o viteza de croaziera de 20+ noduri/ora… si avand in vedere masurile astea, ai loc pt. ce vrei si ce nu vrei pe un asemenea vas, AEGIS incape lejer, ai mai putea arunca vreo 60 de Patriot PAC-2 SAM, vreo 10-20 de Patriot PAC-3MSE, vreo 50 de Tomahawk anti-nava si pt. tinte pe uscat, 250 de RIM-174 Standard ERAM, 20-30 de RIM-161 Standard Missile 3 (SM-3), vreo 30 de ASROCuri, 100 de Harpoon, doua turete cu dublu 127-mm DP gun, una fata, una spate, 4x triplutuburi pt. torpile Mk.54, sa zicem 60 Mk.54, 4xPhalanx CIWS de 20mm si 30mm fiecare, deci… de ultima ora, pustiule, de ultima ora! 😉
@Gigel,
Am o nelamurire… ce treaba are rapiditatea unei nave, cu taierea aerului?
Omule, navele se deplaseaza cu viteze mici. maxim 45-55km/h.
nu castigi mai mult de 2-3 noduri (nici pe aia) prin micsorarea frecarii cu aerul.
Dar sub linia de plutire… acolo DA castigi. daca reduci unghiurile.
Marasestiul este o nava ingusta. doar 14,5m. si are 5000 tone. Deci ipoti incarca doar 700 tone.
Dar daca vii cu modificari, de armament si cu modificari de suprastructura, poti castiga chiar si 150 tone.
Un exemplu doar: Diferenta dintre un AK726 (versiunear AK176 are16,8 tone pentru versiunea cu 2 tevi nu gasesc greutatea. dar banuiesc ca depaseste 17 tone ) si OtoMelara 76mm (7,5 tone).
e ceva, nu? doar daca schimbi tunurile, ai castigat 20 tone.
………………………………………..
Daca vorbim de RACHETELE NAVA-NAVA
P21 -TERMIT (1 racheta – 2500Kg – in total 8 rachete pe punte => 20 tone fara lansatoare
– Rachetele EXOCET au 670kg – daca pui 12 RACHETE => 8 tone fara lansatoare.
– Racheta HARPON are 700Kg – daca pui 12 RACHETE ==> 8,4 tone.
per total castigi si aici 11-12 tone.
Si inca nu am umblat la suprastructura.
O alta varianta ar fi sa umblu la sistemul AK 630. 1 container cu 2 tunuri cantareste vreo 15 Tone. rar personal as pastra sistemul AK 630. dar l-as moderniza,
Uite dovada ca se poate mai bine ca clasa Marasesti… clasa georges Leygues, lungime: 139m, latime: 14m, inaltimea provei: 5,7m, deplasament standard: 3830 tone, deplasament maxim: 4850 tone… deci e mai scurta si mai ingusta ca Marasesti, bine ceva mai inalta ce-i drept si poate sustine o incarcatura a aditionala de peste 1000 de tone!
@Gigel,
daca schimbi NUMAI cele 2 tunuri si cele 8 rachete, ai rezolvat problema cu deplasamentul navei. Economisesti minim 30 tone
Marasesti va acea deplasamentul de 4970 To si se pastreaza Depalsamentul maxim 5790 to.
Cifrele se schimba, masa aditionala va fi de 820 to.
Alt exemplu si o buna dovada ca ceea ce sustin eu este cu totul indeplin posibil, clasa Tourville a Frantei, lungime: 152,5m, latime: 15,3m, inaltimea provei: 6,5m, deplasament standard: 4580 tone, deplasament maxim: 5950 tone, adica masa aditionala totala e: 1370 tone… si e doar cu 0,4m mai lata ca Marasesti si bine cu 1,6m mai inalta la prova…
Ca sa poti macar impresiona pe rusi si sa le castigi un oarecare respect minim, iti trebuie nave cel putin de marimea clasei Sovremenny sau mai bine clasei Udaloy, cu ultimele tehnologii occidentale disponibile! Parerea mea, e ca nu trebuie facut ceva „rapid” fiindca nu prea ai cum sa faci „intreceri” in Marea Neagra sau mediterana, iar mai incolo de Gibraltar, noi in mod normal nu prea am avea ce cauta… decat extrem de rar… de aceea eu propun ceva de genul Udaloy class… sa o tinem simplu ca sa fie usor… lungime: 165m fix, latime: 20m fix, inaltimea provei: 7,5m fix egala de-a lungul intregului vas, adica spre spatele vasului sa nu se micsoreze in inaltime, cum se vede la Udaloy, sa fie peste tot egala ca la Marasesti si va rog nu mai puneti cerdacul ala la spate cum are Marasestiul, ca e de moda veche si de prost gust… deplasamentul standard ar trebui sa fie cu cel mult 100-200 de tone mai mare ca deplasamentul standard al lui Udaloy de 6700 de tone si fiindca are latimea de 20m fix si inaltimea provei de 7,5m ca Udaloy, ar trebui sa poata suporta mai mult decat lejer 2000 de tone incarcatura aditionala, deci deplasamentul maxim total nu ar trebui sa treaca de 9000 de tone… cu un echipaj de maxim de 200 de idioti, un numar care mi se pare totusi prea mare, dar in fine, sa zicem…(Udaloy a fost proiectat in anii ’70 si prima nava a fost lansata in 1980, cu un echipaj intre 220 si 249 de marinari, in functie de versiune), cu numai 10-12 bucati din astea construite, pe care o sa iti incapa tot ce vrei si ce nu vrei, te-ai facut boss peste Marea Neagra practic! Rusii ne vor respecta cu siguranta, platformele petroliere si de gaz de pe platoul nostru continental vor fi in deplina siguranta si inafara de toate astea… daca de maine-poimaine de exemplu rusii ar decide sa mute mai multe cuirasate din clasa Slava in Marea Neagra sau poate chiar unul din cele doua cuirasate cu propulsie nucleara din dotare si in serviciu activ, clasa Kirov, deplasament maxim 26.500 tone, cu rachete balistice de tot felul la bord… atunci ce ne-am face noi si turcii cu pispirelele noastre de barcute S.H. dintre care cea mai mare e Marasesti, care cu chiucuvai atinge 6000 de tone….????!!! Sau poate mai rau, imagineazati ca de maine-poimaine Turcia in visele ei imperialiste islamice, cu care fredoneaza destul de mult in ultimul timp, brusc ar decide sa iasa din N.A.T.O. si sa devina o tara de tip Iran/Siria/Coreea de Nord/Venezuela sau cum a fost irakul lui Saddam sau cum e Pakistanul in prezent, atunci ce? Sa va amintesc ca Turcia la ora actuala au o flota maritima de razboi cu mult mai numeroasa ca a noastra! Bosforul ar putea fi blocat de flotila lor!!! In asemenea cazuri, ca cele enumerate mai sus si cu platforme de petrol si gaz in Marea Neagra, Romania ar benefecia din plin de prezenta unor asemenea nave impresionante, mai ales ca ar fi de productie indigena! Si nu te teme, ca cu totul ca ar fi atat de mari si de multe, nu vor inghesui Marea Neagra, chiar deloc! 🙂
Un alt lucru extrem de benefic pt. marina Romana, ar fi ca vreun santier de prin Constanta sau Mangalia sa isi inceapa propriul program de productie de submarine! Am o idee grozava in acest sens… poate prin „negocieri intense” si ceva bani dati sau alte promisiuni/concesii minore(cum ar fi constructia celei de-a doua centrale nucleare a Romaniei, totul prin firme franceze, adica totul dupa tehnologie frantuzeasca, cum vorbeau anumiti ministri din trecut…) am putea sa-i convingem pe francezi sa ne vanda planurile si tehnologia de fabricatie pt. clasa de submarine Daphne, care ei au proiectat-o prin anii 50 si au fabricat-o prin anii 60 si 70… am ochit aceasta clasa, care nu se mai fabrica in prezent, chit din cauza ca e veche si probabil nu va fi greu de obtinut, dar forma, designul e inca beton… 🙂 Pe deasupra e cam exact de ceea ce are nevoie Romania, la categoria submarine… submarine cu un deplasament subacvatic pana la cel mult 1600 tone, cu un echipaj de maxim 15-20 oameni si mai ales care se pot scufunda la adancimi mari, cum e cazul clasei Daphne, care poate atinge in siguranta deplina o adancime maxima de 575m(dupa tehnologia anilor 60, ca daca ar fi sa fie construit dupa tehnologia zilei de azi, cu siguranta s-ar putea scufunda si mai adanc!) si care mai ales pot lovi de la o adancime cat mai mare… Clasa Daphne are un deplasament maxim subacvatic de 1043 tone, dar bineinteles ca intregul model ar putea fi reproiectat sa atinga deplasamentul subacvatic dorit… Echipat cu ultimele tipuri de torpile de 533mm anti-submarin si anti-nava, poate chiar si cu ceva Harpoonuri anti-nava si cu un sistem hibrid de propulsie turbodiesel-electric, ar fi exact ceea ce are nevoie Romania pt. lupta anti-submarin si anti-nava… 🙂
Uitasem… dotat si cu ultimele sonare si poate invelit intr-o pelicula de cauciuc absorbanta de unde de sonar si socuri, cum e clasa Kilo(clasa de submarin care o avem in dotare deja, ar putea fi studiata in scopuri de dobandire de noi tehnologii si metode de fabricare), ar putea deveni o clasa de submarin super-stealth produsa in Romania!!!
@Eroule,
Bravo bravo Eroule, ma uit si eu acum e configuratie… nu prea ma pricep asa mult…
dar ce zici de o varianta LOW COST.
IN PRIMUL RAND sa vedem ce putem sa pastram din ce este acum pe nava…
As pastra sistemele RBU 6000 si AK 630
1- APARARE ANTI-AERIANA (Pupa Navei)
AK 630 – le-as trece printr-o modernizare. in special Tunurile. de fapt as pastra tunurile din cauza cadentei de tragere dar as schimba radarele si sistemele de urmarire a tintei.
Daca tot suntem aici… la containerul AK 630, as instala pe fiecare container si un sistem de rachete SADRAL-Misral 3(cate 6 rachete). Mistralul are o raza de 8 Km, cu vreo 3 km mai mare decat AK 630-modernizat.
ca o paranteza, Milenium 35mm este un sistem mult mai usor dar cu o cadenta… mediocra fata de AK630, care la momentul acesta este probabil cel mai performant sistem CIWS in ce priveste cadenta de tragere. depasit doar de AK630 M2 – cel cu 2 tunuri)
2 – PROVA NAVEI
renuntam la cele 2 tunuri AK 726. Tunurile au o cadenta satisfacatoare DAR au o greutate mult prea mare.
16,8 tone/bucata (tunul AK 176 – varianta cu 1 teava) cred ca varianta cu 2 tone… are ceva mai mult.
cu ce-l inlocuim?
Daca dorim un tun care sa ne ofere si protectie AA, venim cu OTO Melara 76mm – Super Rapid. avantajul este ca tunul imi ofera protectie la o raza mai mare decat Milenium 35mm si decat AK630-modernizat. Oto Melara 76mm are o raza de 6-7Km.
dar nu ne putem baza exclusiv pe acest tun. deci tot vom avea nevoie de un sistem Anti-Aerian in prova.
Daca dorim un tun naval putem folosi Oto MELARA 127/64mm. Personal as folosi acest tun.
https://www.youtube.com/watch?v=-unZOJEZjC4
Problema tunului de 127mm este tocmai greutatea lui 33 tone. dar cele 2 tunuri AK 726 aveau impreuna 33,6 tone.
Acum la cele 33 tone ale tunului Oto MELARA 127mm trebuie sa mai adaugam si ramforsarile speciale care mai apar.
In locul celui de-al 2-lea tun putem pastra propunerea lui Eroul Bula. Integrand MK41.
Mai nou, Corvetele construite de olandezi, pot avea in dotare Mica VL. deci indicat ar fi sa mergem pe aceeasi configuratie cu ce va fi pe corvete.
As pastra RBU 6000. nu neaparat cu proiectile rusesti. poate ceva mai modern. dar in cazul in care apare un submarin prin zona… e bine sa ramana acolo pe nava.
Problema este ca eu nu as pune cele 2 Milenium.
Dar as pune inca 2 tunuri AK 630-modernizate.
am 2 variante: Sa le pun pe aceeasi punte cu RBU 6000 sau sa le pun in lateralele centruului de comanda (inspiratie de pe Tetal 2) Ma am loc de inca un sistem AA Mistral 3 (cu 6 rachete)?
renuntam la cele 2 sisteme de rachete P21 Termit.
care sunt inutile.
Yeah,Hi.Mai ai imaginea cu varianta Aegis Marasesti?