Ca de obicei, noi suntem inovatori si avand excedent de guri de foc in calibrul NATO 155mm, ale noastre Gvozdika si Model1989 ruginesc trase pe dreapta de ani buni, desi erau aproape la inceput de viata cand au fost retrase.
La altii se pare ca nu!
Sarbii, rusii si ucrainenii (cu ajutorul cehilor de la Excalibur Army) revitalizeaza si modernizeaza ale lor 2S1 Gvozdika:“As you can see, this is a great artillery tool, and with the modernization, we are currently working on, which you could see on this functional model, Gvozdika shows that it is extremely usable, very useful and will continue for a long, long time to serve in our Army”, zise ministrul sarb Aleksandar Vulin.
Sarbii le modernizeaza pe ale lor cu un nou sistem modern de control al tragerii (computer balistic) si cu munitii cu distanta extinsa cu 38% fata de vechea munitie. De la ajungerea in pozitie, versiunea modernizata poate deschide focul in 20 de secunde. Sarbii au facut deja un test de tragere de tip impact simultan multiplu (MRSI) pentru 4 lovituri, dar in versiunea finala se spera sa se ajunga la 6 lovituri, ceea ce ar putea insemna prezenta unui autoloader similar cu cel dezvoltat pentru D-30M in versiunea Sora 122mm, sau macar a unui sistem de incarcare asistata.
Ah da, mai sunt si 2S1T Goździk deja modernizate ale polonezilor, cu sistem digital de control al tragerii de tip TOPAZ, GPS, comunicatii digitale.
Sa ne reamintim ca cele 42 de sisteme ale noastre M1989, dotate cu obuzier A565 (lungime 38 de calibre, varianta autohtona a obuzierului 2A18 /D-30) au o cadenta maxima de tragere de 5 lovituri pe minut, iar in ritm sustinut de doar 2 lovituri/minut. Deci departe de standardul MRSI pe care vor sarbii sa il obtina.
Rusii le modernizeaza pe ale lor la standardul 2S1M/ 2S34 Hosta, adica in principal il echipeaza cu un nou obuzier-aruncator de proiectile 2A80/2A80-1 cal. 120mm (putand folosi datorita sistemului de control Malakhit inclusiv munitie ghidata Kitolov-2M, cu capacitate „top-attack”), cu o distanta de tragere de pana la 14km si o cadenta de 10-12 proiectile pe minut, putand folosi si munitie vestica..Pentru a vedea partea goala a paharului rusii considera ca acest cal. 122mm nu mai este satisfacator ca putere exploziva, comparand-o cu calibrul 152mm, rusii avand oricum o rezerva imensa de piese de artilerie in acest ultim calibru.
Iata (cu multumiri lui Nicusor) si cateva motive ilustrate specifice obuzierului M-30, pentru care 122mm are nisa sa: comparatie imprastiere/disipatie suflu, dimensiune crater:
Alte motive de actualitate pentru un astfel de calibru ar fi:
- aparitia de noi munitii cu raza extinsa si noi incarcaturi de lupta (vezi si noul nostru mix termobaric-exploziv pentru AG-7, AG-9 si loviturile reactive cal. 122mm)
- capacitatea de a folosi, prin modernizare, lovituri ghidate. Spre exemplu cal. 100mm de care dispunem la antitanc nu poate acomoda lovitura LAHAT ghidata SAL, disponibila in calibrul 120mm eventual si 105mm.
- aparitia de sisteme de incarcare automata/semi-automata pentru asfel de calibre, dimensiunea si masa inferioara calibrului 152/155mm facandu-l inca usor utilizabil si in mod de incarcare manuala.
O astfel de gura de foc este inca relativ usoara si facil de manipulat, putand fi folosita si pe camioane 6×6 cu postament adaptat… si imi pare o optiune interesanta si pentru turelele actualmente in calibru 100mm ale flotei fluviale, unde existenta loviturilor perforante cu sabot nu este neaparat necesara, fiind preferate cele explozive si eventual cele inalt-explozive antitanc (HEAT). S-ar putea de asemenea ca adaptarea in turela existenta sa fie dificila, iar daca tot nu vor sa reactiveze platformele senilate, tunul ar putea fi transplantat cu tot cu turela de origine, cu conditia ca daptarea spatiului sub punte/inel sa fie posibila. Pe scurt, piesa cal.122mm ar fi o complementare pe distante mai mici de tragere si unde e nevoie de lovituri mai precise (in cazul folosirii munitiei ghidate) a lansatoarelor reactive de pe navele fluviale.
Referitor la ideea vanatorului de tancuri romanesc Model 1985 cu tun calibru 100mm si sasiu derivat din MLI-84, merita mentionat ca si rusii au avut o idee asemanatoare echipat cu radar de tragere, niciodata intrata in productie de serie, denumit 2S15 Norov:
Marius Zgureanu
Surse
Citeste si:
https://www.rumaniamilitary.ro/in-artilerie-calibrul-si-distanta-nu-sunt-totul
.
1. 122 mm nu e calibru NATO, decât prin exceptie, cand e vorba de rachetele de tip grad.
2. Mortierele autopropulsate de 120 mm vor folosi sasiurile de la M1989.
si cu mortierele alea autopropulsate cal. 120mm o lalaie cam de un deceniu…
Spune un calibru NATO din inzestrarea noastra, te rog (fara mitralierele alea sudafricane de import) 🙂
In calibrul artilerie NATO, 105mm e ultrausor, si ca efect pe tinta, util mai mult impotriva infanteriei.
Nu mai e nimic intermediar pana la 155mm iar mortierele alea cal 120mm – care ar fi chiar calibrul intermediar – au raza de actiune inferioara cal. 122mm.
La 122mm macar produceam munitia si erau usoar de folosit.
se pare ca au inceput modificarea celor 42 de model 1989 in mortiere autopropulsate.am vazut niste poze de la un subiect protv despre unul cazut de pe trailer pe sosea.dupa trailer(nou-nout) si capul tractor(iveco) pozele sunt recente.nu vad de ce ar fi plimbat un SPH retras din uz de 15 ani pe soselele patriei fara un motiv serios.probabil il duceau sa ii dea turela jos si sa ii faca modificarile necesare.
Aprilie 2018, mergea pe DN1B, sensul Mizil – Ploiesti, catre Centrul 102 Mentenanţă Bucov: https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/un-tanc-a-alunecat-de-pe-platforma-care-il-transporta-si-a-ajuns-pe-sosea-foto.html
„According to an unverified source, the Model 1989’s chassis may be used as the basis for the MLI-84M mortar carrier. If the claim is true and if the conversion takes place, the service life of the vehicle could potentially expand for decades to come.” – de aici: https://tanks-encyclopedia.com/coldwar-romania-model-89/
Ce-ar putea fi: https://tanks-encyclopedia.com/romania/mli-84m-120mm-cardom
Dotat cu mortierul (sper ca am zis bine) Cardom, produs de Elbit.
Evident, cand si daca vor fi vreodata gata, nu se stie sau n-am cautat eu suficient. Au trecut 2 ani din 2018 si nu s-a vorbit nimic pe subiect.
Alte surse: http://mfa.ro/index.php/products-and-solutions/2014-04-26-19-34-09/2014-09-07-15-56-38/aruncator-calibru-120-mm-autopropulsat-pe-sasiu-de-mli-84m
https://elbitsystems.com/media/CARDOM_ENG_Web.pdf
Dupa cum am vazut fisura la vremea respectiva , problema rupturii a fost calitatea tratamentului termic pentru sudura ” made in 1990 ” , posibil si ancorarea pe trailer .
Totusi era perioada in care comisiile de receptie militara umblau prin fabrici cu sarumana ca sa obtina materiale de calitate . Se dusesera vremurile in care nu se accepta nimic cu probleme la receptie militara , iar comenzile erau onorate la timp si in conditii de calitate si cantitate .Dupa aceea au desfiintat si comisiile RM si comisiile productie speciala .
O alta problema a fost schimbarea producatorului , MLI-84 a fost produs la UM Marsa , MLVM a fost produs la sectia T-2000 a Uzinei Tractorul Brasov ( trivia , transmisia finala era incercata pe un vechi stand de probe Junkers , vechi dar excelent ) . La orice schimbare de acest tip apar probleme inerente inceputului . Baza de la Mizil era specializata in reparatii/ modernizari de tancuri si autotunuri si fabricatie de tractoare de artilerie
” 122 mm nu e calibru NATO, decât prin exceptie, cand e vorba de rachetele de tip grad. ”
Ba este , de exemplu sistemul italian lansator de rachete FIROS .
Si calibrul de 130 mm este calibru west-NATO…Type-75 MRL japonez, K-136 MRL Sud Korean.
Orice s-ar zice calibrul de 122 mm trb sa ramana in dotarea ArmRo atat pt APR-40 de 122 mm cat si ca un obuzier modern tractat si autopropulsat, mai ales ca in Romania s-a produs tzeava de obuzier D-30 de 122 mm pt M-1989.
In cele 2 variante ar putea fi gura de artilerie principala pt vanatorii de munte si infanteria marina, in cazul in care varianta ap ar fi si amfibie.
Varianta tractata ar trebui facuta din materiale cat mai usoare precum M-777 si design cat mai simplu…..afet de M-30/M-81/-85 si tzeava de D-30.
Mortierele de 120 mm si tunurile/-obuzier de 105 mm nu pot inlocui obuzierele de 122 mm, britanicii au constatat asta.
Tunurile/-obuzier de 105 mm si mortierele de 120 mm trebuie puse ca guri de foc pe blindate, pe MLI-84 M Jder, MLVM-N, TAB/-Agilis, Piranha-3/-5 si poate pe un viitor Ascod-Ajax.
Normal este numai o umila parere personala si cam sf in actualele circumstante ale ArmRo si MAPN!!!!!
*Initial s-a dorit clonarea lui IKV-91 ,dar nu s-a putut asimila la acel moment calculatorul balistic , de cumparat licenta nici vorba 🙂
[IKV-91 a fost primul blindat cu calculator balistic digital/low pressure gun ]
{ARTILERIA AUTOPROPULSATA – Neofit Boldici – 1977, din 168 p 4 p erau dedicate IKV}
https://tanks-encyclopedia.com/coldwar/Romania/taa-tank-destroyer
** Putem face si noi asa ceva pe sasiu de MLVM , avem si aruncator de 120 mm 🙂
https://tanks-encyclopedia.com/romania/mli-84m-120mm-cardom
[Calculatorul balistic permite transformarea in vanator de tancuri 2S1 Gvozdika/aruncator 120 mm ]
https://defense-update.com/20050128_mortar-munitions.html
[sa punem tun de 100 mm nu cred ca este eficient din punct de vedere economic]
* THOR 🙂
https://saab.com/land/weapon-systems/warheads/thor/
** antitanc , posibilitati exista 🙂
https://www.thedrive.com/the-war-zone/30886/meet-russias-pint-sized-but-heavily-armed-and-air-droppable-gun-mortar-tank
[They also provide better direct-fire capabilities than typical mortars, which are generally restricted to high-angle indirect fire]
Asta cu calibrele sunt fineturi pt noi. La noi discutia despre calibre ar trebui sa demareze cu discutia despre tunuri.
Cert este ca noi am retras singurele autotunuri, M 1989, fara sa punem nimic in locul lor.
Și rău am făcut.
totul e mort pentru armata pàcii si prieteniei eterne intre popoare.
42 de bucati pentru 122mm sunt putine.
NU ajund deloc nu merita efortul revitalizarii, mai bine sa le vinda.
Pe langa asta, cred ca trebuie luat un tun modern ceva de 155 si cu asta basta.
Ca tot veni vorba, mai are cineva impresia ca mine ca dotarea si achizitiile de le fac astia raman mereu vorbe goale si bataie de joc ?
Cum dracului au curaj sa spuna ca armata face si drege ? Cu ce ????
Vad ca si cu Ciuca acolo la minister, lucrurile sunt intr-un blocaj aproape ireal. NU A MISCAT NIMIC. Dar NIMIC.
„cred ca trebuie luat un tun modern ceva de 155”
pai MApN crede asta de prin 2002-2004. Aproape 20 de ani mai tarziu nu s-a luat nimic nou, dar s-a retras 76mm (M82), 130mm (M85), 122mm si 98/100mm (M 1993), ramand doar cu supravietuitorii M81 cal. 152mm (nu stiu daca M85 mai e activ).
Cat despre vandut, au incercat cu alea cal. 130mm si turelele OWS-25R ramase de la MLI-84M si nu le-a cumparat nimeni.
Nici nu le-a cumparat nimeni , nici nu s-au montat pe sasiurile de TR-580 si TR-85 casate , mai mari decat sasiurile de T-55 , ca sa creeze MLI-urile grele pe care ti le doreai . Am tot vorbit degeaba aici .
In plus , au ramas disponibile la vanzare si tunuri de 73 mm pentru MLI , ideale pentru utilizarea loviturilor termobarice .
Si daca au murit de foame cu pita intr-o mana si cu slanina in cealalta , e ca asa au dorit . Pensia sa vina . Aia nesim_____ .
Mai sunt si M-30 (vreo 300), alea vechiute si remodernizate prin anii ’80… sau mai erau ca nu stiu daca le mai au in cimitir.
https://www.rumaniamilitary.ro/in-artilerie-calibrul-si-distanta-nu-sunt-totul
https://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_echipamente_ale_Armatei_Rom%C3%A2ne
M-30 alea ar fi mers retubate sau macar modificate pentru recul mai puternic si frana de gura pentru extindere distanta de tragere si trecute pe camion, ca un minim de artilerie autopropulsata, asa cum fusese propus pentru cal. 105mm la BSDA 2003-2004 sau pe stil Samsung Techwin Evo 105:
https://www.rumaniamilitary.ro/obuzierul-samsung-techwin-evo-105-105mm
Moldovenii trag cu M 30, poate le-ar trebui vreo 100.
https://youtu.be/RPWBnEmqR9E
Ciucă nu poate face ce vrea el chiar dacă este ministrul apararii. Ca sa faci achiziții, ai nevoie de o suma suficienta de bani, alocata de finanțe, cu aprobarea premierului si CSAT, care sa fie alocata pt achiziție. MAPN are un buget care acoperă la limita, doar pensiile, salariile, întreținerea clădirilor militare și a unei părți a tehnicii din dotare.
pe bunee ? bugetul mapn in 2020 este de 23,7 melearde lei(noi) din care 34% sunt fix ptr achizitii echipament militar. adica 1,6 melearde euro. ia mai zi ca nu au bani si ca ciuca saracu e legat de maini si de picioare.
Se vor plăti cele 5 aparate F16, Himars, Piranya 5.
In primul rand, Ciuca nu ar fi trebuit sa-si murdareasca numele daca stia ca nu poate face nimic .
In al doilea , buget este .
In al treilea , de unde a spus domnia-sa ca se vor cumpara pistoale , de la Cugir sau de la ROMARM ? Daca de la Cugir , atunci e bine, tocmai au lanasat o cerere de oferta pentru o linie de turnare ( in ciorchine ) , dupa caracteristici imi pare potrivita pentru asa ceva . Daca de la ROMARM , treaba e lamurita , tocmai s-a semnat un contract pentru a cumpara de la ROMARM pistoale de import , , nu se stie exact, oficial , se zvoneste ca Beretta .
Ciucă a făcut cariera militara doar datorita relațiilor sale personale. Pt Ciucă, funcția de ministru al apărării este cea mai înaltă poziție pe care o poate ocupa un militar în cadrul armatei. După această funcție, este foarte posibil ca Ciucă sa ajungă parlamentar și sa ocupe diverse funcții importante în statul roman, inclusiv în fruntea Mapn.Viata politica ii oferă lui Ciucă noi perspective și oportunități de care pot beneficia și persoane apropiate lui.
Beretta APX ar fi pistolul care va înlocui parțial, la anumite structuri ale MAI, demodatul Carpați. Romarm este cel care va livra pistolul. Eu am auzit doua variante. 1.Ca Pistolul va fi importat din Italia. 2.Ca va fi produs sub licență de Romarm la fabrica sa de la Cugir.
” Ciucă a făcut cariera militara doar datorita relațiilor sale personale. ”
Nu cunosc .
„Pt Ciucă, funcția de ministru al apărării este cea mai înaltă poziție pe care o poate ocupa un militar în cadrul armatei ”
Gresit . Ministrul este civil .
” Ca va fi produs sub licență de Romarm la fabrica sa de la Cugir. ”
25 000 de pistoale in trei luni la Cugir ? Realizezi ce spui ?
„Licitație în trei zile nelucrătoare ”
https://lumeapolitica.ro/anchete/document-politia-cumpara-arme-sa-se-lupte-cu-somerii/
„Durata contractului este de 3 luni de zile, un alt aspect care indică graba polițiștilor de a face rost de arme.”
https://www.newsromania.info/libertatea/pistoale-de-10-milioane-de-euro-cumparate-de-politie-fara-licitatie-in-ultima-zi-a-starii-de-urgenta/
Daca nu iti ( le ) plac link-urile , sa puna un comunicat oficial .
Pentru un angajat, inclusiv al MAPN, a ajunge la un moment dat, în funcția de ministru al acestei instituții, este cea mai mare realizare a sa în cadrul acestui minister. Chiar dacă funcția de mi istru este una de civil și politizata.Si în România, în institutiile de stat, inclusiv la MAPN, SRI, SIE, MAI, magistratura, de la un moment dat, fără relatii personale nu mai urci.Toti care ocupa mai ales înalte funcții de conducere au făcut-o doar datorita relațiilor lor personale. Profilul profesional și moral chiar nu contează în institutiile de stat. Inclusiv cele militare și cu statut special. Contează exclusiv relațiile personale.
Rebelii ruși retrag din serviciu 1 Gvozdikă:
https://youtu.be/Njgsr2YnmYE
Mi se pare util sa ai in dotare si calibrele unui potențial adversar, daca adversarul se retrage si iti lasa un depozit de muniție, ai cu ce sa i-o întorci cu mulțumiri si urări de bine
* China 🙂
https://www.chinadefenseobservation.com/?p=5386
Lasati ca in 10 ani sigur Hezbollah-ul o sa fie mai bine doatat ca Fortele Terestre Romane dar nu e nimic noi putem, putem sa avem pensii mai mari decat media salariilor pe ultimele 12 luni ale unui general, putem sa iesim la 40+ si sa ne angajam ca civil in acelasi minister, putems a traim cu racheta antinava pe hartie si cu anticul SS 2NC Styx care apropos pare-se ca nu il putem lansa la maximul de raza de actiune ca ne lipsesc mijloacele de descoperire, etc.
Cat priveste calibrul 100 mm care nu are LAHAT asta este o discutie nu de ca nu se poate ci ca nimeni nu ii intreaba pe evrei despre el. Daca acum ami bine de 10 ani a fost creat primul LAHAT de 105 mm fiti siguri ca tehnic se poate crea si cel de 100mm dar noi nu stim ce vrem cu tancurile noastre, nu stim nici macar sa proiectam un cage armor pentru TR 85M1
Legat de LAHAT, cu cat e mai mic diametrul conului la HEAT, cu atat scade si capacitatea de penetrare… iar intre 100mm si 122mm incepe sa fie o diferenta, iar rachetele performante cam toate se duc spre 150mm diametru si peste.
La o adica poti lansa LAHAT si de pe lansator dedicat, in mod racheta.
Nu zic ca LAHAT e mirobolant – indienii l-au refuzat pentru tancurile lor, insa la ghidaj SAL avem si noi niste capacitati la Ploiesti, pe filiera Elbit, deci am putea contribui si cu ceva capacitati locale.
Ma mai intereseaza si partea asta, ca tot am scris de mai multe ori despre „recoiless rifle”: „possibly modified for 105–106 mm recoilless rifles, UAVs, HMMWVs, and SPAAGs. Unlike other tank rounds, LAHAT does not need a tank gun for operation. ”
https://en.wikipedia.org/wiki/LAHAT
In 1989 se realizase in Romania o incarcatura cumulativa cal.73 mm care perfora + 500 mm de blindaj omogen . Marturie a ” sprijinului primit ” , au trebuit intai sa realizeze un program de calculator pentru simularea exploziei incarcaturii cumulative si a balisticii . Lovitura era destinata AG-9 si tunului de pe MLI-84 , primele care necesitau o putere de perforare sporita . S-a modificat geometria palniei , forma si dimensiunea ecranelor de formare si a lentilei . S-a marit diametrul motorului reactiv si s-au recalculat ajutajul si ampenajele .
DLD a fost marita la 1 000 m . In documentatie se mai dau tipul explozivulu , imasa acestuia dubla fata de modelul precedent , semiunghiul de deschidere al conului , lungimea generatoarei acestuia , plus datele de gabarit ale noii grenade .
Si , dupa 1989 , nimic . Ba mai mult , se produce in continuare vechiul model , cu capacitate de perforare 300 mm .
Exista formule de calcul pe net , se poate vedea la ce putere de perforare s-ar fi ajuns la calibrul 100 mm ( tanc , tun AT ) sau cal 125 mm ( tanc , racheta AT ) .
foarte interesant, Nicusor!
au testat blindaj compozit extra pentru MLI-84M si TR-85M1
Da si care a fost „outcome-ul” in urma testelor?! Niciunul, nici macar uniformizarea calculatorului balistic intre TR 85 M1 si T55 AM. Acum pe bune avem cele mai MLI-uri dintre tancurile medii ca de MBT nici vorba!
ce legatura are blindajul cu calculatorul balistic?
Erau 2 idei diferite, sunt la job testez intre 2 chestii pe care le fac.
Deci outcome-ul zero!
Apoi standardizare intre tancuri neah… Ii surprimdem cu chrstii vechi de care ei s-au scapat.
de ce sa te milogesti de israelieni sa iti faca LAHAT de 100mm cand exista racheta AT ghidata laser ptr calibru asta( o si avem in dotare)? ii zice 9m117 bastion .doar ca e facuta de rusi.
deci trebuie doar sa capturam un depozit cu unele ne-expirate 🙂
Colbasna o fi avand ceva ne-expirat? 🙂
Au ucrainenii unele mai noi, dar am auzit ca nu sunt prea fiabile…
Si doar ca nu prea functioneaza cum zic ei … ceea ce nu ii surriza mare..
sa nu te auda @dienaris ca ti-ai dat foc la valiza.e fiert pe ukraineni si prototiptilele lor!
e cu tragere peste umar ? 🙂
Fiindca Bastion-ul nu e LAHAT asa cum nici T 72-ul nu e Merkava 4…Si fiindca am mai mare incredere in LAHAT decat in Bastion 9m 117
” de ce sa te milogesti de israelieni sa iti faca LAHAT de 100mm ”
Nu trebuie sa te milogesti, israelienii au fost totdeauna deschisi la o cooperare tehnica militara cu noi . Spre exemplu, datorita lor avem proiectilul ASPFDS de 100 mm est cu cea mai mare putere de perforare din lume , 415 mm , superior proiectilelor de 125 mm de pe T-72 .
Pai asta-i problema,nu e doar cu tancurile ….pacatosii astia n-au nici in clin nici in maneca cu inzestrarea Fortelor Armate ,nici cu industria ,nici cu agricultura!! Doar vinderea resurselor si a Pamantului catre straini. Doamne trazneste-i!
mie iarasi incepe sa imi dea cu virgula si sa misune gargaunii conspirationisti. adica in 2003 facem cu israelienii ATROM. calibru 155 standard nato,ditamai „teava” de 52 calibre,echipaj mic, super mobil in comparatie cu SPH urile senilate,presupun ca si pret bun.facem 3 bucati si le tragem pe dreapta. in 2005 retragem singurele 48 SPH uri din dotare cu doar 15 ani de serviciu activ. intre timp,in 2004, am intrat in nato si am dat stop oricarei comenzi ptr ind militara. pe pariu ca viitoarele SPH uri ale armiei romane vor fi m109 palladin ???
doamne fereste, Paladin e cea mai proasta optiune nemodernizat!
De ce? Vreo 54 de bucati luate din stocurile us army si modernizate cu RUAG la standard KAWEST(putin probabil dar visul e frumos) sau cu BAE la standard A7 te ar deranja?
am zis nemodernizat. Upgrade-urile costa si ele aproape cat unul nou, ca e platforma veche
Unii intre timp sa joaca cu upgrade-uri la astea: https://www.youtube.com/watch?v=q91yFP9E9Yg#action=share
noi le inlocuim pe cele de 122 cu nimic.
A pardon, am mai dat drumul la cateva PDF-uri….
Bine macar ca vin F 16 MLU inca 5 desi nu sunt fan-ul modelului de F 16MLU si oricand as fi ales Gripen C/D in locul sau pentru RoAF ma bucur tare mult ca la mai bine de 15 ani dupa retragerea MIG 29 avem o platforma de generatia a 4-a pe care putem reconstrui RoAF.
Legat de obuziere.Noi ar trebui sa facem ce au facut polonezii la Krab.Adica sa infiintam o linie de productie de tunuri(https://www.defence24.com/polish-cannon-barrels-from-hsw-manufacturing-capacity-established).Pentru 150+de bucati pt.Armata Română eu spun ca ar merita unde mai pui ca asimilezi tehnologii de productie.Dar cred ca imi bat gura degeaba atat timp cat ROMARM are strunguri manuale de la „Strunguri Arad” pentru niste piese care mergeau pe unu’/doua CNC-uri nu pe 10 strunguri manuale.Acum ceva ani am vazut un documentar pe YT unde,minune au cumparat si ei doua strunguri HAAS.Apoi f__3-n3 Doamne,cu cleptomani care se gandesc doar la sălăruţul bun de la Stat nu poti face treabă.
ai nostru au scris clar in RFI: 2 batalioane de artilerie autopropulsata, pe senile, in total 36 de piese la care se adauga alte 4 pentru antrenamente
https://www.rumaniamilitary.ro/despre-obuziere-autopropulsate-mlrs-uri-si-tancuri
Vrei sa spui doua divizioane a 3 baterii a 6 tunuri. Batalionul de sph uri are 18 piese iar ala de himars/larom 54??? Asta inseamna ca divizionul sph are 6 piese si bateria 2?
Nope, brigada LAROM are 54 piese. 3 batalioane x 3 baterii x 6 piese. Desi as fi facut bateria de 8 piese.
Diagram of the old and two new Serbian grenades for Gvozdika.
https://www.mycity-military.com/imgs4/65870_66232277_xm8%3A9.png
From the diagram, it can be concluded that the old grenade will remain in use. So they will have 3 types of grenades in use.
Avem fabrica de tunuri la Resita. Din pacate e „in conservare” de mai bine de 20 de ani. Motive obiective, produsele vechi erau suficiente iar la export nu s-au găsit cumpărători. Motive subiective, nu au fost în stare sa facă produse noi pe calibrul NATO iar oamenii deosebiți de la Mapn nu au fost în stare sa lanseze un program cu bătaie lunga de 10-15 ani la sfârșitul caria sa avem un produs gen obuzier calibrul 155 NATO. Dar ce vorbesc eu, noi nu suntem în stare sa facem nici măcar o pușcă de asalt originala.
Cand a fost inchisa erau in studiu doua modele de 155 mm , unul tractat , unul autopropulsat . UM Bucuresti a lucrat la proiectul autotunului , , am auzit ca ar fi trebuit sa fie utilizata mecanica lui TR-85 .
La inceputul anului autotunul de 155 inca era pe site-ul UMB .
http://roumb.eu/produse-si-servicii/cercetare-dezvoltare-proiectare/
sa punem si continutul, pana nu dispare 🙂
Societatea „UZINA MECANICĂ BUCUREȘTI“ S.A. are ca obiective majore în domeniul cercetării dezvoltării, proiectării în perioada 2018-2020 :
proiectarea constructivă şi realizarea de prototipuri pod mobil de asalt şi tractor de evacuare şi reparaţii pe şasiu de tanc TR-85M1;
participarea la realizarea programului „obuzier autopropulsat calibru 155 mm pe şenile“;
recepţia documentaţiei constructive de exploatare şi auxiliare pentru programul „ transportor blindat de trupe PIRANHA 5“;
soluţii tehnice şi proiectare constructivă a unor blindate multifuncţionale de geniu pe şasiu de tanc TR-85M1;
modernizarea şi prelungirea duratei de exploatare a tancului TR-85M1;
soluţii tehnice şi proiectare constructivă a unei platforme blindate multifuncţionale pe şasiu de tanc TR-85M1.
mi-e teama ca e legat de surubarit pe ceva importat…
„Soluții tehnice și proiectare constructivă a unei platforme blindate multifuncționale pe șasiu de tanc TR-85M1 ”
Facem Achzarit?
https://www.rumaniamilitary.ro/mli-greu-lego-umb-si-moreni-tema-pentru-acasa
februarie 2016 🙂
Politicul a blocat programele de înzestrare ale armatei pt a folosi banii necesari acestor înzestrați, în scop personal(achizii publice păguboase pt contribuabil însă aducătoare de șpagă pt politic și pomeni electorale).
122 e muribund pentru ca nu e NATO. La artilerie muniția e mai importanta ca arma, pentru ca se consuma foarte multa. În aceste condiții compatibilitatea cu aliații și stocurile lor e relevanta.
Autopropulsate de calibrul 122 eu știu ca au fost retrease in perioada 2004-2006 când s-a tăiat la greu în perspectiva „profesionalizare”. Iar criteriul a fost mai degrabă costul redus de mentenanță și nu eficacitatea în lupta.
Și asa ne-am ales cu vechiturile din epoca Stalin M-30 care aveau o singura calitate: aveam destule deci puteau fi întreținute prin canibalizarea parcului rece. Pentru cei ce nu știu M-30 e un tun tractat ce a avut perioada lui de glorie în timpul WW2. Atunci era un tun modern.
Pe același principiu am păstrat Mig21 care era deja modernizat în detrimentul Mig29 la care ar fi costat refacerea resursei și modernizarea.
Nu stiu de ce se tot vorbeste cu pacat aici pe site , uzina de tunuri exista la Resita , era cea mai moderna din est , avea utilaje vestice , plus cehoslovace de inalta precizie, plus utilaje romanesti CNC si manuale , care erau de buna calitate , instalatii de tratament tremic, prese etc .
Da , s-a inceput cu utilaje chinezesti , si cu documentatia dimensionala nu tehnologica pentru tunul AT de 85 mm , dar lucrurile nu au stat pe loc .
A doua fabrica de tunuri , cea de la SARO Targoviste nu stiu daca mai exista .
Ar fi trebuit sa produca tunuri de tanc , dar nu a produs decat in cadrul probelor tehnologice .
De fapt la inceput ar fi trebui sa fie la IOBB Bals , unui prieten chiar i s-a propus un post acolo , dar constructia a fost decisa mai tarziu ca sectie productie militara a SARO Targoviste .
Existand acum documentatie pe net , chiar nu mai exista nici o scuza pentru comentariile rauvoitoare de aici de pe site .
Arsenalul nu mai are strungul de țevi. Nu mai poate face țevi fretate.
Au avut grijă rușii, în scurta lor trecere prin Reșița, ca ‘investitori’.
Saro nu mai există, tot mulțumită votkarilor.
Cu țevi din pevece made in perece nu poți face tun, așa că… nu ai cu ce!
1.Arsenal nu avea doar un strung , avea mai multe , adaptate diverselor calibre .
2 . Tevile nu se autofreteaza pe strung . A fost publicata schita instalatiei si calculul autofretarii pentru teava de 100 mm , tanc si antitanc .
3, Dupa o revizie a utilajului , Arsenal poate face inca tunuri , lasati dezinformarea , nu trebuie sa importam . Insa lipseste personalul calificat .
probabil asta si era ideea Rheinmetall de a produce turele si tunuri aici, ca se informasera la fata locului… dar cu Piranha V tocmai am ales sa importam tevile…
Se poate cumpara alt strung pentru tevi ca doar nu rste produs de extraterestri cel care nu mai exista, vointa si bani sa fie!
Se poate cumpăra linia tehnologica de producție, dacă este rentabil asa, de la producătorii occidentali. Voința politica sa fie
Sincer,… cam da. Cam nicio armată vestica nu mai are 122 în dotare. Polonezii au Kryl și Krab de 155. Eu zic că s-ar putea aduce la zi electronica de pe Atrom, si facut cateva batalioane. Apoi să vedem ce putem face pentru un senilat, care să aibă cel puțin 55 de calibre de 155. Probabil la câte dorim (2 batalioane), le vom lua de pe raft. Nu știu, dar mai curând nu cred, dacă putem face ceva cu țevile de 122 , ceva gen Hawkeye…. Cu m84 rămase, un cardom de 120 în ele ar fi minunat.
Resita Istorie ![la sfarsitul articolului exista un pdf atasat !]
https://rft.forter.ro/biblioteca-virtuala/19326/tunurile-re%c5%9fi%c5%a3ei
PS Nicusor am transferat si pe cartula crampeiele de istorie orala ! multumesc anticipat !
Resita este muzeu. După 20 de ani expertiza umana, (adică profesioniștii care știu sa faca) s-a epuizat.
Dovada Uzina Mecanica București. Acum 25-28 de ani încă făceau tancuri. Acum 15 ani aveau capacitatea de modernizare a lor. Astăzi nu sunt în stare sa asimileze asamblarea Pirania. Pentru ca lipsește resursa umana calificata.
Multumesc Ionica , am vazut ca ai pus link-ul si dincolo de ceva vreme , cartea exista pe RFT si totusi lumea merge inainte cu povesti de carciuma .
Ca sa terminam cu povestile ” dupa ureche ” despre Resita :
Au existat doua uzine ,se face confuzie intre ele
UCM Resita ( Uzina de constructii mecanice ) , care producea motoare diese grele l , turbine etc. , privatizata si distrusa
UM Resita ( Uzina mecanica , actualmente Arsenal )
Se spune ca ar fi fost un strung pentru tevi . Gresit .
Dotarea in masini -unelte ( fara a socoti sectoarele de tratamente termice , acoperiri metalice )
Investitia din 1974 , pentru sectorul productie tunuri
Din China
– Strunguri paralele CW 1000 x 8000 (specializate pentru
strunjire conică a ţevilor de tun) – 3 buc.
– Idem -1000 x 3000 -1 buc.
– Idem -1000 x 5000 -1 buc.
– Idem -1000 x 1500 -1 buc.
– Maşină de frezat verticală 425 x 2000 – 4 buc.
– Maşină de honuit 160 x 8000 -1 buc.
– Maşină de honuit 40 – 200 x 2000 -1 buc.
– Maşină de găurit adânc AZ60 – 200 x 2000 – 2 buc.
– Idem -100 -150 x 800 -1 buc.
– Maşină de broşat 20 tf. x 1600 -1 buc.
– Maşină specială de broşat canale variabile -1 buc.
– Maşină de ghintuit 80 -150 x 6000 -1 buc.
– Maşină de găurit radial ø 75 – 2 buc.
– Idem – ø 35 -1 buc.
– Maşină de rectifi cat rotund 800 x 5000 -1 buc.
– Şeping 650 -1 buc.
– Morteză 320 -1 buc.
– Morteză 500 -1 buc.
– Maşină pentru rectifi cat locaşul închizătorului, din
culată 640 x 640 -1 buc.
– Maşină de rectificat ø 500 -1 buc.
– Maşină de rectificat plan 710 -1 buc.
b) Din Cehoslovacia (1974 -1975)
– Maşină de frezat TOS 400 x 1600 -1 buc.
– Presă cu excentric 160 tf. -1 buc.
– Ghilotină LODZ -1 buc.
c) Din Ungaria (1974)
– Maşină de găurit radial CSEPEL 30 -1 buc.
d) Din Bulgaria (1975)
– Strung paralel CY 401 x 1500 – 4 buc.
e) Din România (1973 -1975)
– Un număr de 78 maşini-unelte universale, în special
strunguri şi maşini de frezat.
Investitia din 1974 , pentru scularie
– 2 utilaje – pentru prelucrări de sculărie de precizie, din
Elveţia;
– 6 utilaje – din R.D, Germană (prelucrări în coordonate,
detalonări etc.);
– 5 utilaje – din U.R.S.S. – specifi ce, pentru sculărie;
– 5 utilaje – din Cehoslovacia – idem;
– 24 utilaje universale – din industria românească.
Investitia din 1974 , pentru atelierul de reparatii
– 2 maşini de danturat – din China;
– 2 maşini-unelte (raboteză şi frezare – alezaj) – din
U.R.S.S.;
– 21 maşini universale – din industria românească.
Investitia 1977-1979 , pentru sectorul productie tunuri , sectia noua
– maşina de copiat camera de încărcare, cu comandă numerică
SXCI-400 CNC. , produsa la Strungul Arad- 2 maşini de găurit adânc – mari – „Gildemeister” – R.F.G.;
– 2 maşini de găurit adânc – mici (până la 4 m) – „SIG” – Elveţia;
– 1 maşină specială de broşat – „SIG’” – Elveţia;
– 1 maşină specială pentru honat interiorul ţevilor de tun
(cu lungimi până la 10 m) – „Nagel” – R.F.G.;
– 1 maşină de ghintuit – „SIG” – Elveţia;
– 1 maşină de rectifi cat exterior pentru ţevile de tun (cu
lungimi până la 8 m) – „SAX” – R. D. Germană;
– 1 maşină de honat specială – „DELAPENA” – Anglia;
– 1 maşină de mortezat culate – URSS;
– 1 maşină de frezat TOS cu cursa de 2000 – Cehia;
– 1 strung paralel pt. ţevi de tun -1600 x 8000 – China;
– 2 strunguri paralele pentru ţevi de tun –1250×10000
– China;
– maşini de mortezat şi maşini de rectifi cat exterior –
China;
– 1 maşină de găurit adânc 200 x 2000 – China;
– 1 maşină pentru rectifi cat locaşul închizătorului, din
culată – autodotare, în colaborare cu U.M. Cugir.
– peste 40 de maşini-unelte universale: strunguri paralele şi strunguri
carusel, morteze, maşini de frezat, de rectifi cat, maşini de
frezat şi alezat din Romania
Investitia 1977-1979 , pentru sectorul productie tunuri , sectia veche
81 maşini-unelte universale şi specializate (pentru
tunuri), în acord cu încărcările fundamentate (pe 3 schimburi)
pentru producţia planifi cată a tunurilor calibrul 100 mm de
diverse modele. Dintre acestea,
– 4 din URSS
– 6 din China (inclusiv încă două strunguri 1000 x
8000, specializate pentru ţevi de tun)
– 4 din Cehoslovacia
Investitia 1977-1981 , sector scularie
62 de maşini-unelte, din acestea
– 5 – URSS
– 3 R.D. Germană (de prelucrare în coordonate)
– 1 din China
Investitia 1977-1981 sector reparatii
20 utilaje noi,majoritatea specializate pentru reparaţii medii şi capitale:
de frezat caneluri, de mortezat, de rabotat, de danturat, pentru
frezat pene bobinaj, de tâmplărie, de alezat şi frezat etc. din care 6
utilaje – din import Est
Unele utilaje au fost contractate ulterior si instalate pana in 1988 .
In comentariu , repet, am exclus partea de presaj ,partea tratamente termice , care sunt foarte importante , partea de acoperiri metalice , in special cromare dura , vopsitorie etc . referindu-ma strict doar la masinile-unelte .
S-a comentat mult despre utilajul de forjare radiala GFM .
A fost cumparat din Austria , conform standardelor NATO nu putea fi scos din Romania , a fost demontat si dus , stim toti unde si cine era presedinte atunci .
UM Resita , in continuare Arsenal Resita , chiar nu era dependenta de el .
Nici macar nu ii placeau semifabricatele de Targoviste , le preferau pe cele de la IMG Bucuresti mai ieftine si de calitate superioara .
La probele tehnologice au fost forjate cca. 100 de tevi de tun in 3 zile . .Dar lingourile din otel REZ au fost turnate in timp de cateva luni . Apoi cativa ani mai tarziu ceva corpuri de bomba de aviatie .
IMGB a fost inchis anul acesta , acum da , este o problema
Singurele semifabricate utilizate cu draga inima de resiteni au fost cele pentru tunul de 125 mm pentru tunul de pe TR-125 , pentru ca COS Targoviste era singura uzina din tara care producea otel rezat , adica retopit sub zgura , adica filtrat prin pat de zgura fina pentru eliminarea impuritatilor . Cu draga inima , pentru ca nu aveau alt furnizor 🙂 . Erau si foarte scumpe.
COS Targoviste an fost o unitate economica care a costat statul roman , am inteles , a fost amplasat strategic , dar pana au invatat sa faca otel a durat timp , efort si bani .
Trivia : cum la infiintare nu scoteau productie de calitate au fost trimisi oameni de la noi din uzina in schimb de experienta . Dar cum prostia face casa buna cu orgoliul pr , acestia au stat doar in vestiar , targovistenii au sarit sa-i ia la bataie , sub cuvant ca lor sa nu le dea lectii nimeni .
SI cu aceasta am crezut ca am vazut totul , dar m-am inselat .
A urmat Calarasiul , alta isprava ,in loc sa situeze investitia la Galati sau Braila daca tot voiau o uzina la Dunare . Totusi , au invatat lectia Targoviste si au inceput sa adune oameni din toata metalurgia romaneasca spre a forma un nucleu profesional . Dar mai nimeni nu a vrut sa mearga , de la noi din uzina ai putut sa-i numeri pe degete .Inclusiv postul de director general a fost refuzat de directorul tehnic al nostru .
Povestile astea in care se vad efectele caracterelor, a metehnelor si impactul conditiilor de trai si „moravurilor” si „normalitatilor” vremii ma fascineaza.
Multumesc!
In concluzie , cititi cartea :
https://rft.forter.ro/biblioteca-virtuala/19326/tunurile-re%c5%9fi%c5%a3ei
WWSD 2020 build:
https://www.youtube.com/watch?v=hw0HriCgbt4&t=1s
De urmarit intreaga serie, ca e interesanta, pe canalul Forgotten Weapons.
2B9 Vasilek (Cornflower) /Type W99 china , ar fi trebuit sa avem si noi o clona , americanii s-au inspirat de la rusii 🙂
[ma mir ca nu a fost clonat inainte de 1989 ,avea deja faima in afganistan ]
https://www.thedrive.com/the-war-zone/20077/army-shows-off-awesome-automatic-mortar-system-thats-still-too-expensive-to-field
„inspirat” din ce? Un mortier cu incarcare automata?
N-are nici in clin nici in maneca cu Vasiliek in afara ca sunt mortiere cu incarcare automata.
Cand zici Clona .. zici copie…
Ungaria [proiecte abandonate ]
* ” In end of ’70s the production of the high workhour demand weapon ended in USSR. Form 1978 by license the DIMÁVAG in Diósgyőr did the seri production, about 4000-4500 pieces, it was ended in 1992.
The last 82 was not acquired by USSR and remained in HUN. Were many idas to use them. (Which never happened.) HUN never used Vasilek on SP chassis ”
** „This one claims that Hungary had a specially developed HEAT shell, which sounds like it’s probably related to the picture of a HEAT shell next to the BMP-AMB based Vasilek carrier:”
https://armamentresearch.com/soviet-2b9m-vasilek-self-loading-mortar/
Pai numai la noi se pot retrage din uz piese importante si lasa in serviciu activ niste ciurucuri.
Despre Gvozdika spunea un rus ca le bate pe MSTA si Koalitsia la anumite capitole, si nu cred ca glumea.
Gvozdika e mai mobil pe teren accidentat si poate fi dotat cu munitie de precizie mai ieftina. Eficiența artileriei moderne nu se mai masoara de multa vreme in diametrul sau adancimea craterului, ci in precizia proiectilului. Pesemne ca ai nostri nu prea cunosc asta din moment ce au ales sa pastreze multe tunuri tractate de 152mm si au tras pe dreapta Gvozdika..