Astfel isi lauda producatorul Lockheed Martin UAV-ul sau Stalker VXE, modificat special pentru anduranta extinsa de zbor. Stalker este un UAV propulsat electric, proiectat in 2006 de cei de la Skunk Works (aceeasi echipa care a creat si mini-UAV-ul Desert Hawk) pe calapodul cerintelor U.S. Special Operations Command.
Testul a avut loc in data de 18 februarie 2022 si s-a soldat cu o anduranta de zbor de 39 ore si 17 minute. Ceea ce este deosebit pentru un UAS cu motor electric.
Astfel recordul pentru categoria de drone cu greutatea cuprinsa intre 5 și 25 kg tocmai a fost aprobat de Federatia Aeronautica Internationala (FAI).
Stalker VXE modificat cu rezervor suplimentar de combustibil vizibil clar sub aripa dreapta / Foto: Lockheed Martin
Versiunea Stalker VXE a fost modificata fata de versiunea de productie de serie. I s-a adaugat un rezervor suplimentar extern de combustibil.
Stalker VXE este astfel alimentat de o celula de combustibil propan lichid interconectata la o baterie hibrida. In 2013 se obtinuse o versiune cu autonomie extinsa la 13 ore prin inlocuirea rezervorului standard de propan de 2,2 litri cu unul de 3,2 litri. Se pastra in schimb celula de combustibil originala. Vechiul rezervor insemna deja o autonomie de 8 ore, de 4 ori autonomia versiunii echipate cu baterii.
Celula de combustibil este tubulara pentru a putea rezista multiplelor cicluri termice, deosebita de cea planara folosita pentru hidrogen. Se mai studiaza inlocuirea propanului cu combustibil de aviatie JP8, pentru a standardiza si simplifica logistica.
Stalker XE
A mai fost dezvoltata si s-au mai facut teste cu o versiune a Stalker alimentata de un LASER de putere de la sol pana la distante de 600 de metri, in timpul acestor teste atingandu-se o autonomie de 48 de ore in tunelul aerodinamic. Laserul apartine celor de la Laser Motive si poate fi montat si operat pe o rulota similara celor pentru transportul cailor, lucrandu-se in prezent la miniaturizarea sistemului pana la dimensiunea a doua genti de calatorie.
O alta modificare la care se lucreaza este trecerea la o celula de combustibil cu capacitate de putere instalata de 350W in locul celor 245W actuali, pentru a creste cu 40% puterea motorului si a dispozitivelor ambarcate, pastrand acelasi gabarit al celulei de combustibil. Primul prototip de celula de combustibil a demonstrat o fiabilitate de 55 cicluri termice fara degradarea performantelor, iar al doilea o capacitate de operare continua de 2000 de ore de operare.
Caracteristicile noii versiuni de serie a UAV-ului Stalker XE sunt:
- anvergura de 4,8 m.
- viteza maxima de 93 km/h.
- autonomia de zbor de peste 8 ore,
- plafonul de 3,5 km.
- sarcina utila de pana la 2,5 kg.
- masa maxima 17-22kg, in functie de varianta de echipare
Pe aceasta nisa, si noi miscam ceva cu Hirrus L, care a inceput zborurile de test, dar care este disponibil doar cu baterii, autonomia fiind de doar 3 ore.
Marius Zgureanu
Surse:
https://militaryleak.com/2019/05/17/stalker-xe-unmanned-aerial-system-uas/
https://www.altair.com.pl/news/view?news_id=36727
https://en.wikipedia.org/wiki/Lockheed_Martin_Stalker
Citeste si:
Australia cumpara uav integrator
Textron-Shadow-600-si-Nightwarden
Roiul dronelor epsiodul ii:Perdrix si ODSUAS
Rafael Firefly – un nou membru al familiei Spike
Gremlins X-61A si XQ-58A Valkyrie
Avenger-cu-Legion-si-Seaguardian-cu-Seaspray
Sistemele-de-avioane-fara-pilot-in-romania
UAV-ul-turcesc-Bayraktar-si-echivalentul-Signus
UAV-si-senzori-electro-optici-pentru-mapn
Privind alungirea aripilor e mai degraba un motoplanor, decit un avion. Precis foloseste curentii de aer.
Ma intreb de ce nu i-a pus si niste panouri solare.
Interesant oricum. Da dar noi nu suntem interesați de ceea ce produc firmele românești și nu cred că vom achizitiona nimic din ceea ce produc firmele românești. Nu înțeleg de ce dracu se mai duc unii omuleți ai armatei la expoziția unui produs romanesc că oricum noi nu cumpărăm nimic ,de ce pierd timpul acolo ,să sape in grădină la ceva general că e mai sănătos decât să vezi un ofițer de la armament holbandu-se pe acolo. La sapă cu toți ,să îi scoată prin orașe la ecologizat , că și așa ard gazul de pomană?.
„Ma intreb de ce nu i-a pus si niste panouri solare.”
creste greutatea , crescand greutatea , scade autonomia
Se pot incorpora in structura din constructie… Dar solutiile gasite sunt mai eficiente pret/performanta.
Pai daca are sarcina utila doar 2,5 kg unde ii mai pui si panouri solare?!
Hirrus https://m.defenseromania.ro/noua-drona-hirrus-l-o-solutie-100prc-romaneasca-ce-ar-putea-dota-armata-range-de-30-km-in-teritoriul-inamic-si-autonomie-de-3-ore_616722.html
Energia solara ar putea duce la reducerea cantitatii de propan!
Banuiesc ca si-au facut ei calculele si din moment ce nu au recurs la panouri solare inseamna ca ceva le-a dat cu virgula….
Masa utila… plus ca panourile alea cam lucesc in soare.
Cu hidrogen nu face nimeni?
Ideea e sa ai un combustibil ieftin si usor de procurat si pe timp de razboi.
hidrogenul lichid este stocat in rezervoare la -252 grade Celsius, fara sa poata fi mentinut la aceasta temperatura (si o presiune de cca 10 barg) apare procesul de boil off (raportul de volum intre hidrogenul lichid si cel hazos este de cca 1 la 850)
pe langa problemele ridicate de manipularea si stocarea hidrogenului (care toate conduc la cresterea greutatii), densitatea energetica a propanului este mai buna: intre 120 si 140 MJ/kg pt hidrogen versus 21000 si 27000 MJ/kg pt propan (cariatiile depind de puterea calorifica inferioara)
hidrogenul si propanul utilizeaza tehnologii diferite pt pilele electrie (fuel cell)
https://h2tools.org/hyarc/hydrogen-data/comparative-properties-hydrogen-and-other-fuels
Vezi ca folosesti unitati diferite mai mult ca sigur. In jur de 20000 sunt [Btu/lb] nu Mj/kg, acestea fiind de ~50 Mj/kg la propan deci mai slab ca hidrogenul cu ai sai 140Mj/kg (de fapt hidrogenul aici sta bine bine, problema e de storage device, ca la energie raportata la greutatea proprie -fara storage device- e the one…)