Khartoum neagă afirmaţiile de la Juba, cum ca fortele sudaneze ar fi intreprins o ofensiva mai mult de 9km in interiorul Sudanului de Sud.
Generalul-maior Paul Mac, director adjunct de informaţii militare pentru Sudanul de Sud, a declarat că trupele terestre din Sudan au lansat trei valuri de atacuri.
Paul: „Au venit profund din sud şi au atacat cu artilerie şi tancuri.”
Cadavrul unui soldat si alti 2 soldati raniti au fost adusi la Spitalul Militar Rubkona (afirmatia apartine doctorului Deng Zecharia Aleer).
Khartoum a negat acuzaţiile, dar a declarat că a respins un „important” atac al luptatorilor SPLM-N.
Militari si un tanc din Sudanul de Sud
Sudan şi Sudanul de Sud au fost aprope de un război pe scară largă în ultimele luni, motivul: problemele nerezolvate de partajare a veniturilor din petrol şi frontiera aflata inca in litigiu.
Comunitatea internaţională, condusă de SUA, a cerut ca cele doua tari sa inceteze actiunile militare si sa reinceapa negocierile pentru rezolvarea problemelor.
Sursa foto: pachodo.org
Preşedintele Barack Obama a cerut, vineri, celor 2 presedinti sa reia negocierile declarand ca acest conflict nu este inevitabil.
Sudanul de Sud s-a rupt de Sudan in luna iulie a anului trecut, dupa un vot de independenta, punand astfel capat unui razboi de zeci de ani, in care numarul mortilor s-a ridicat peste 2 milioane.
In ciuda tratatului violentele dintre cele doua state au fost in crestere.
sursa: Aljazzera
P.S: Comform unui reportaj PRO TV, Romania Socialista a lu’ Nicolae a investit in Sudan cateva zeci de milioane de dolari in plantatiile de bumbac si conductele prin care si azi curge petrolul sudanez mult dorit.
Inclusiv cladirea Parlamentului sudanez a fost ,,ridicata” de arhitecti romani si dolarii Romaniei.
Bani pe care Romania nu-i va mai vedea niciodata si conducte prin care nu a curs nici o picatura de petrol pentru romani.
Daca gasiti reportajul, postati-l in coment, eu nu-l mai gasesc. Este material video, multumesc!
Nero Flash
Dovada clara a cat de sclavete era ceashka si lingatorii de anus din jurul lui.
Cum plm sa bagi galagie de bani intr-o tzara in care vine un shef de trib, ii ia gatitza lu’ prejedentele cu maceta si zice: „Cojones, de azi eu sunt noul Lider Maximo. OBTW, denunt toate contractele incheiate de fosta guvernare”.
http://stirileprotv.ro/emisiuni/romania-te-iubesc/pe-urma-miliardelor-pierdute-ale-romaniei-socialiste-investite-in-afara.html
multumesc! link-ul tau o sa apara in urmatoarea stire despre Sudan, care este deja scrisa… asteptam sa fie publicata, probabil maine, inca odata iti multumesc!
Am primit recent pe e-mail un material mai mare privitor la creantele nerecuperate ale lui Ceausescu. Nu este video dar va ofer segmentul privitor la Sudan. Daca va intereseaza, va pot oferi si restul materialului. Iata despre ce este vorba:
Cum am exportat în Africa „Palatul pionierilor”. 170 de milioane şi cadoul frumos al românilor
Africa, Sudan . Am pornit pe urma banilor României pe cel mai sângeros tărâm din ultimii 50 de ani. Când spui Sudan , spui malarie, febra galbenă, instabilitate politică, sărăcie, războaie civile şi genocidul de la Darfur . În Sudan , România a construit fabrici, instalaţii petroliere, clădiri pentru instituţiile statului, case. În total, Sudanul ne datorează 170 de milioane de dolari.
De cum am pus piciorul în Sudan au început restricţiile. Mai peste tot îţi este interzis să filmezi, pentru a nu scoate la iveală problemele din această ţară . Singurul loc în care poţi filma liniştit este clădirea parlamentului din capitala Khartoum . Este mândria Sudanului şi a fost construită în anii ’70 de români, pe banii românilor. Arhitectura ne este familiară, semn că pe undeva mâna lungă a comunismului românesc a ajuns departe. Casa poporului din Khartoum nu seamănă cu Casa Poporului din Bucureşti, ci poate cu Palatul Pionierilor, aşa cum era pe vremuri. Oficialii sudanezi o numesc „un cadou foarte frumos” şi spun că sudanezii simpatizează românii.
Relaţiile cu Sudanul s-au poticnit înainte de căderea lui Ceauşescu. Din anii ’80, au avut loc nenumărate conflicte între nordul dominat de musulmani şi sudul populat de triburi care încercau să obţină independenţa. După un conflict care a durat aproape 20 de ani şi a făcut nenumărate victime, beligeranţii au semnat un acord. Din iulie anul acesta, Sudanul se va despărţi în două ţari, cel mai probabil Sudanul de Sud şi Sudanul de Nord. În noile condiţii, este foarte greu de spus dacă România va mai putea recupera ceva din cele 170 de milioane de dolari. Care dintre cele două noi state va plăti datoria?
Oficial, habar n-avem cine şi cât ne datorează
„Sudanul este o ţară care a refuzat negocierea datoriei şi plata datoriei de foarte mulţi ani”, spune Varujan Vosganian, fost ministru al Economiei şi Finanţelor. Cine ar trebui să se ocupe în România de recuperarea acestor datorii? Dupa numeroase solicitari, Ministerul de Externe a dat un răspuns la întrebarea noastra: „Ceea ce vă recomand este să vă adresaţi instituţiei competente în domeniu, respectiv MEC, în calitatea sa de urmaş istoric al tuturor ministerelor cu profil industrial din epoca socialistă”, ne-a transmis Doris Mircea-Director Comunicare în MAE. La Ministerul Economiei, nimeni nu ştia nimic, aşa că am încercat la Ministerul Finanţelor. Răspuns? Personalul abilitat are agenda încărcată.
Răzvan Orăşanu, fost şef la Agenţia de Valorificare a Activelor Statului, ne lămureşte de ce acest subiect este un cartof fierbinte, pasat de la o instituţie la alta: „Statul român, şi v-o spun cu toată răspunderea, nu are în momentul de faţă un bilanţ complet al tuturor bunurilor, acţiunilor şi creanţelor pe carele deţine”. Şi mai grav este că multe ţări care ne sunt datoare nici nu mai apar în listele oficiale. Ioan Pârgaru, fost şef al Comerţului Exterior spune că lipsesc Sri Lanka , Bangladesh , Filipine, Maroc şi multe altele. Completează Ştefan Andrei: „Noi am avut active de vreo 100 de milioane convertibile cu Polonia, 60 de milioane cu Bulgaria şi vreo 100 şi ceva de milioane cu Rusia. Astea nu apar nicăieri”.
Sudanul ne recomandă soluţia indiană
În biroul lui Al Wassila Al Samani, fost ministru de extrerne şi actual ministru al resurselor umane din Sudan , aflăm şi punctul de vedere oficial. Sudanul nu se mai gândeşte să plătească datoria: „Datoriile, da, avem datorii. Dar de când provin ele, din ce an? Mai mult de 30 de ani. Şi vă dau un exemplu, avem datorii la India … Când am vorbit cu ei despre îngheţarea sau uitarea lor, datoriile au reînnoit comerţul. Datoriile Sudanului erau de 50 de milioane, acum indienii au uitat de ele, acum au investit mai mult de 7 miliarde în Sudan, şi cu siguranţă din 2002, de când au devenit foarte activi în Sudan, ei au făcut foarte mulţi bani. Asta vrem şi de la România. În perioada când am fost ministru de Externe, când am vizitat România le-am spus: lăsaţi datoriile acum şi începeţi să faceţi activităţi comerciale. Veţi face mult mai mulţi bani decât aveaţi de luat. Uitaţi de ele când veniţi să faceţi afaceri aici. Pentru că banii pe care o să-i faceţi sunt …Oh, my God! V-am spus experienţa Indiei”.
Soluţia de a recupera banii prin investiţii se pare că nu a fost luată în calcul de autorităţile de la Bucureşti. După multe insistenţe, reuşim să ne întâlnim cu un responsabil din partea Ministerului de Finanţe. „Rolul Ministerului de Finante este de a recupera creanţa. Noi avem un stoc de creanţe moştenit din ’94 pe care noi trebuie să-l recuperăm”, ne-a declarat Bogdan Drăgoi, secretar de stat care se ocupă de recuperarea datoriilor.
Reluarea afacerilor şi ideea proastă a lui Omar Hayssam
Şi totuşi au existat încercări de a recupera datoria din Sudan . Dar nu din partea statului român. La începutul anilor 2000, în Sudan a fost un boom al petrolului. Câţiva oameni de afaceri au simţit oportunitatea. Este celebră o fotografie din bazarul din Khartoum în care apar Dinu Patriciu, Omar Hayssam şi fostul consilier prezidential Dorin Marian. „Patriciu s-a dus acolo să concesioneze nişte câmpuri petrolifere. Eu aş fi fost de acord şi să preia Patriciu, căci se putea prelua de la el o parte din această creanţă. Numai că nu ştiu de ce nu s-a finalizat şi asta”, spune Ioan Pârgaru. Din surse locale am aflat că afacerea românilor în Sudan n-a mai avut loc din cauza lui Omar Hayssam, care a încercat să vândă arme rebelilor din sud. Hayssam a fost expulzat imediat”.
Săracii care produc 75 de tone de aur pe an
Sudanul este sarac doar pentru sudanezii de rând şi poate pentru români, atunci când vine vorba de datorii. Preşedintele celei mai importante companii petroliere ne-a primit cu zâmbetul pe buze. El spune că exportă 500.000 de barili/zi, adică de doua ori mai mult decât consumul zilnic al României. Mare parte din infrastructura petrolieră sudaneză este făcută de români, dar petrolul sudanez n-a ajuns niciodată la noi. „Pot să vă spun că avem resurse mari de petrol, sunt miliarde de barili, avem rezerve foarte mari de gaz natural în Marea Roşie şi avem foarte mari descoperiri. La sfârşitul acestui an cred că vom deveni ţara africană cu cel mai mare export de aur; producţia noastră anuală este de 75 de tone de aur. Avem si alte resurse minerale”, spune petrolistul sudeanez. O tonă de aur valorează acum în jur de 46 de milioane de dolari, aşa că datoria Sudanului faţă de România ar putea fi acoperită cu doar 4 tone de aur.
Este evident ca Sudanul de Sud e mult mai bogat decat Sudanul de Nord .