După terminarea războiului din Crimeea (1853 – 1856), părțile beligerante au încheiat în 1856 Tratatul de la Paris. Pe lângă numeroase alte aspecte care priveau statutul Principatelor române sau înființarea Comisiei Dunării[1], tratatul reitera unele înțelegeri anterioare privind circulația prin Bosfor și Dardanele și, foarte important pentru subiectul acestui articol, demilitariza spațiul Mării Negre.
Consecința directă a prevederilor de mai sus a fost că Rusia a pierdut flota Mării Negre precum și toate instalațiile militare costiere. Această interdicție a fost respectată până în 1870 când, beneficiind de un concurs favorabil de împrejurări, Rusia a reînființat flota Mării Negre[3]. Cu toate acestea, timpul scurt până la începerea conflictului din 1877 nu a permis Rusiei să recupereze decalajul față de flota otomană care putea transfera cu ușurință nave de luptă din Marea Egee și Marea Mediterană. Prin urmare, la data începerii războiului din 1877, Rusia dispunea la Dunăre de serviciile a 9 (nouă) șalupe torpiloare aduse cu trenul din Marea Baltică, 3 (trei) canoniere, 2 (două) nave miniere și 2 (două) remorchere armate[4].
Mai departe, în articolul publicat pe rnhs.info – poate fi accesat aici, sunt prezentați restul combatanților, operațiunile în ordine cronologică și câteva concluzii. În opinia mea, principalele concluzii și învățăminte ale acestui război fluvial sunt valabile și astăzi chiar dacă mijloacele tehnice s-au schimbat.
Interesant si inedit pentru mine. Mulțumesc Nicolae !
Dar nu te temi că-ți sar în cap vigilenții site-ului ?
Auzi ce neobrăzare, să lauzi isprăvile rusnacilor și să slăvești frăția de arme româno-rusă !!
Aoleo Nicolae… (chiar dacă este un anacronism, găsesc ei)
Faptele istorice trebuie redate asa cum s-au petrecut. Ce uita fanii rusilor sa spuna este faptul ca dupa capitularea turcilor, rusii au uitat ca am fost aliati si nu mai vor sa recunoasca ajutorul dat de noi.Dimpotriva isi aroga meritele in totalitate si uita ca fara sprijinul Romaniei, dupa ce au incasat o bataie sora cu moartea in trecatorille Balcanilor, ar fi pierdut. toata armata deplasata la sud de Dunare. Deci Nicolae are +10 fata propaganda aroganta a moscalilor.
„Deci Nicolae are +10 fata propaganda aroganta a moscalilor.”
E de bine sau e de rau? 🙂 Ca nu ma prind, m-am luptat aseara cu niste vin… 🙂
Nu este o ironie. Rusii si minionii lor minimalizeaza pana la negare participarea noastra.
nu mai mult decat se lupta micrceas cu butoaiele in ultimul timp , nu il vezi ce basicat e pe toata lumea?
P.S. Marea mea frustare e ca le-au luat navele turcilor dar nu ne-au lasat si noua macar una. Ma mir cum de ne-au platit chiria si reparatiile la alea inchiriate, un lucru pe care nu prea obisnuiesc sa-l faca…
@nicolae
Diavolul sta intotdeauna ascuns in detalii.
‘’Convenţia ruso–română din 4 aprilie 1877
Articolul I
Guvernul Alteţei Sale Domnului României Carol I asigură armatei ruse care va fi chemată a merge în Turcia, libera trecere prin teritoriul României şi tratamentul rezervat armatelor amice. Toate cheltuielile care ar putea fi ocazionate de trebuinţele armatei ruse, de transportul său precum şi pentru satisfacerea tuturor trebuinţelor sale, cad naturalmente în sarcina Guvernului Imperial.’’
Au platit: Da, dar cum au platit. Ei bine au platit cu bani falsi.
Rusii nu sunt sanatosi pana nu se cufuresc acolo unde mananca.
La momentul respectiv valoarea monedelor nationale era evaluata cu etalonul aur. Ei bine ca sa poata efectua platile, s-a acceptat de catre Romania circulatia si efectuarea platilor in ruble pe durata colaborarii. Rusia a fost foarte multumita si a inceput sa tipareasca ruble in nestire fara acoperire in aur.
Rezultatul: o inflatie si o criza monetara in Romania fara precedent, fapt care a adancit si mai mult dificultatile economice si saracia romanilor.
Sa platesti cu hartie igienica fara valoare mie personal imi suna a jaf cosmetizat.
O sa spuneti ca e doar un detaliu tehnic. Da, dar pentru mine conteaza si probabil pentru amaratii de buna credinta care si-au vandut bunurile (hrana, animale, etc) pentru niste bani tocmai buni de sters la cur. Sa nu uitam ca la momentul respectiv era foamete crunta si saracie in Balcani fiecare colt de paine fiind o chestiune de viata si de moarte, si nu, scopul nu scuza mijloacele, cel putin pentru mine.
Tot bani falsi raman, chair daca au fost tipariti de imperiu. Ce conteaza daca sunt tipariti de o autoritate sau de un escroc de la coltul strazii, tot aia e, fals, fals, fals fara valoare. Escrocul ajunge dupa gratii, autoritatea nu.
Oricum sunt multe elemente din razboiul de independenta pe care vrem sa le cosmetizam ca sa avem si noi un razboi frumos de independenta si o colaborare fructuoasa cu ursii, si asta e doar unul dintre ele. Rusine sa le fie istoricilor care fac asta, falsificarea istoriei si trecutului e desosebit de neproductiva si periculoasa.
Iertare pentru off topic dar nu am putut sa ma abtin.
Intrebare intrebatoare: credeti ca ursii au recunoscut vreodata ca au tiparit bani fara acoperire ca sa sustina efortul de razboi? Raspunsul il stiti deja.
Eu nu uit recompensa rusească României : consființirea prin tratatul de la Berlin a acaparării Bugeacului.
Spune asta fanilor rușilor !
hai mai du-te si lasa-ne cu muscaturile tale , si nu o mai face pe martirul.
Te dai cu rușii, nu-ți convine că le arât natura hrăpăreață !
Vezi cum te-am depistat, te faci vânător de troli muscali, dar în realitate ești cu ei.
Hai că m-am plictisit să tot replic la toate prostiile, în loc să se discute de informații sau păreri, se discută de mesager. Două din comentariile subiectului din cele douăsprezece până acuma, adicà 17%, numai ca să mă împroști cu venin. Și al meu în replică, se ajunge la 23%. Se poluază spiritul forumului consacrat lucrurilor militare și geopoliticii.
Mă voi abține de comentarii câteva zile, și așa am mult de lucru săptămâna viitoare.
O să vă facă vacanțe, dar o să găsiți voi altul de infierat cu mânie proletară sau tot pe mine in absentia.
„Cavalerul fără frică si fără prihană te face mincinos si nerușinat si tu îi trimiți doar un un link ?
Scrii de undeva din sihăstrie ?”
Cum e cu mania proletară?
„De ce vezi paiul din ochiul fratelui tau, iar barna din ochiul tau nu o iei in seama? Sau cum poti sa zici fratelui tau: “Frate, lasa sa scot paiul din ochiul tau”, nevazand barna care este in ochiul tau? Fatarnice, scoate mai intai barna din ochiul tau si atunci vei vedea sa scoti paiul din ochiul fratelui tau.”
Despre flota otomana la Dunare numai de „bine”.
Citand din memorie (aproximativ)
„Macinata de coruptie si incompetenta, fata de armata otomana care a ctionat profesionist si activ, flota a aramas pe toata durata ostilitatilor pasiva/inactiva, permitand trecerea nestingherita a Dunarii cu trupe si resurse”.
Cam la fel ca armata lui Sadam.
Otel, aburi si torpile? 🙂
multumim 🙂
https://ospreypublishing.com/uk/nile-river-gunboats-18821918-9781472814760/
primul razboi 🙂
https://ospreypublishing.com/uk/gunboats-of-world-war-i-9781472804983/
al doilea razboi 🙂
https://www.historisches-marinearchiv.de/sonstiges/artikel/donauverminung2.php
Ne place nu ne place asta e istoria am esit de sub dominatia otomana alaturi de rusi cu bune si rele.
https://adevarul.ro/stiri-locale/bucuresti/bustul-amiralului-vasile-urseanu-erou-al-2237979.html
@nicolae, frumos articol.
La mobilizarea care a început pe 6 aprilie 1877
– Romania avea 58000 de oameni si 190 de tunuri
– forta expeditionara rusa si 391000 de oameni si 514 tunuri
– armata turca de la sud de Dunare aveau 186000 oameni si 210 tunuri.
Se observa o superioritate neta a romanilor in materie de artilerie, atata cantitativ dar mai ales calitativ pentru ca o mare parte dintre acestea erau Krupp cu teava de otel si culata, ceea ce le asigura o rata mare de foc si precizie.
Infanteria romana fusese dotata cu pusti americane Peabody cu bataie la 1km si culata, unele dintre cele mai bune la acea data, nascuta dupa razboiul din US.
In acel razboi micuta Romania avea o armata hitech, de aici si victoriile decisive.
Flota turca a incercat sa opreasca devarcarea dar dupa ce puternica artilerie romana au distrus o un vas de lupta s-au calmat.
De fapt armata romana a cuprins in final cca100000 de soldati din care cei 58.000 erau asa numita „armata de operatii”, restul erau trupele teritoriale, numiti mi se pare armata de rezerva. La inceputul mobilizarii efectivele armatei romane erau de cca. 40000 de soldati.
58.000 sunt exact efectivul de la momentul T0. Intradevar cam 40.000 erau trupele regulate si diferenta erau rezervistii dorobanti si calarasi concentrati rapid. Diferenta pana la aprox 100.000 au fost cei mobilizati dar care nu faceau parte din trupele rezerviste pregatite frecvent.
Carol a fost un revolutionar pentru vremea lui, inainte de principe era un pasionat de tehnica militara, studiase razboiul civil american si observase trendul modern. Organizase armata pe 2 nivele, primul erau trupele regulate care erau incartiruite in teritoriu si formau nucleu garnizoanelor care impanzeau toate raioanele. Astia erau dotati cu tehnica moderna si erau (din nou surprinzator) foarte bine instruiti. Autoritatile locale erau obligate sa le dea tot suportul necesar. Nivelul 2 erau trupele de rezervisti care aveau parte de concentrari, in care faceau aplicatii si antrenamente cu cei din armata regulata. Rezervistii erau in mare parte oameni din patura sociala medie, tarani cu proprietati sau noii antreprenori care vedeau asta ca o mandrie in localitatile lor.
Aveau echipamentul acasa, calarasii de ex. luau calul personal „pentru armata” si echipamentul si plecau direct la concentrare sau in lupta. Pentru noi astia de azi e fantastica viteza in care erau combat ready, dura 2-3 zile pana se adunau si putea intra direct in lupta o armata de aprox 20.000 de oameni pregatiti si motivati.
Stabunicul meu a fost rezervist in trupele de calarasi, in viata civila era un mic antreprenor care avea un atelier de prelucrare metale cu angajati si tot tacamul. Cand primea telegrama lasa totul, lua calul + echipamentul si pleca rapid.
Războiul din 1877 a fost singurul război al României în epoca modernă care nu ne-a prins nepregătiți, nu doar Carol a avut merite ci și conducerea armatei de la acea perioadă care a gândit foarte bine. La 1914 tot Carol păstorise România și teoretic ar fi trebuit să fim zmei.
hai sa privim pozitiv si sa spunem ca de 20 de ani se pregateau pentru momentul 1877.
In 1914 eram la fel de pregatiti ca si ceilalti, dar dupa 2 ani de intarziere eram deja depasiti. Asta ca sa nu discutam despre raportul de forte, noi practic am luptat cu 3 armate: germana, austro-ungara si nu in ultimul rand bulgara, avand langa noi niste aliati rusi care fac fix ce fac si azi.
Valoarea nostra s-a aratat in 1917 iar desavarsirea a fost in 1919 cand au destructurat complet armata sovietica ungara ce nu era nici pe departe inferioara sau neantrenata.
Dupa mine 1878 si 1919 sunt anii de performanta maxima, nu este doar 1877.
Tu ai zis la momentul mobilizarii. Corect era la momentul trecerii Dunarii.
Erau trei nivele. Primul, trupele de linie, doi trupele teritoriale de dorobanti si calarasi, trei gloatele si militiile exclusiv cu atributii de paza si escorta convoaie, prizonieri etc. Ce spui cu tu combat ready era posibil pentru ca cei din trupele teritoriale erau tot in serviciul militar executat pe anumite perioade prin tragere la sorti, aveau perioade de instructie etc. Doar ca nu stateau permanent in cazarmi. Echipamentul il aveau cu ei acasa, in functie de ordinele primite se echipau si plecau la locul de concentrare dinainte stiut. Simplu.
Multumesc!
Despre Peabody: https://www.tehnomil.net/2016/02/18/arma-care-a-facut-independenta/
Flota turca este un exemplu de blocaj mental in fata unor arme noi, inovatoare, folosite cu succes si astazi: mina si torpila. Teama a fost atat de mare incat si-au negat principalul avantaj: mobilitatea.
Rusii au patit astazi la fel cu flota pentru ca nu au solutii la rachetele ucrainenilor, adica o antiaeriana capabila. In conditiile in care ucrainenii nu au marina.
Nicolae cunosc articolul, personal nu sunt de acord cu toate concluziile de acolo. De ce? Simplu. Turcii cumva au tras un loz norocos acolo cu varianta de Winchester folosita. Modelul Oeabody luat de noi nu era deloc prost, dimpotriva. Daca fscem un pic ochii roata am vedea ca la data respectiva cam toate armatele mari foloseau modele de pusti similare si modelul luat de turci. Pierderile mari suferite de noi in fata redutelor turcesti au prea putina legatura cu modelul pustilor ci mai degraba cu felul cum au fost concepute luptele. Doua chestii vreau sa spun aici. Lipsa unor elemente de cercetare corespunzatoare (vezi surpriza cu cele doua Grivite), a fost unul iar al doilea a fost utilizarea in atac a formatiunilor compacte de infanterie dupa modelul rusesc in loc sa fie folosite formatiuni rasfirate care ar fi ingreunat misiunea aparatorilor.
Daca tot ne lamentam sa ne gandim ca britanicii in 1879 la Isandlwana si la Roarke’s Drift aveau pusti similare cu modelul Oeabody luat de noi. Ca amintesc de doua lupte cu rezultate diferite nu este relevant decat in masura in care arata ca tactica folosita este foarte importanta putand maximiza sau diminua eficienta armelor din dotare.
Cu multa parere de rau dar arma standard a Armatei Britanice la vremea respectiva era Martini Henry care are o anumita asemanare cu Peabody la sistemul de percutie, dar era cu totul altceva, mai ales in materie de ghintuirea tevii.
Cat despre tacticile initiale de la Plevna atat rusii cat si romanii au dat dovada de o prostie fantastica folosindu-se de ce erau in esenta careuri de infanterie (Un caz timpuriu de multi tarani prosti congregand intre ei) – se pare ca cineva a uitat sa se perinde prin manualele lui Vauban si van Coehoorn care iti indica special „coloana” ca mod de a lua prin asalt fortificatii. A fost nevoie sa vina Totleben sa-i invete pe prosti ce inseamna investirea Plevnei si sa faca mare folos de lopata si sa construiesti linii de circuvelalatie, linii paralele si seve de apropriere.
Am dat exemplul cu pusca britanica din perspectiva cadentei spropiate pentru ca se batea apa in piua cu alegerea nemaivazuta facuta de turci cu armele Winchester.
E cam tras de part articolul din link, turcii aveau doar in mica parte pusti cu repetitie Wichester fiind in total importate doar 50.000 de piese din primele modele 1866 cu cartus 44 Henry din bronz. Si asta pentru toata armata Otomana. Model 1866 avea raza de actiune intre 120-200 yarzi , deci maxim 180 m. Glontul de bronz 44 Hanry era imprecis si nu avea forta de patrundere de aia a si fost inlocuit ulterior.
Si la tunuri stateau la fel de prost, avea in mare parte tunuri vechi de bronz cu incarcare prin gura tevii.
Winchester cu repetitie era o arma buna pentru lupta de aparare de aproape, dar Peabody era o arma mult mai potrivita pentru atac, avea o raza de 1000 m, iar cartusul .45 Peabody de 11.43×49 era foarte puternic. In mainile unui tragator antrenat punea lovi foate precis si letal la distante mari. Cartusul asta dobora si un urs. Rata ei de tragere teoretica este de 1/ minut dar exista marturii ca un tragator experimentat putea trage din pozitie fixa peste 10 pe minut.
Aveau si turcii aceeasi arma, dar tot in cantitati mici pentru toata armata otomana.
https://www.youtube.com/watch?v=0MDMyMKTyTA
Cred ca este o greseala cu cadenta de 1 glont pe minut. Adica pusca aia tragea mai lent ca un obuzier de 150.Sau mai rau mai lent decat o pusca cu incarcare pe la gura tevii care ajungea la 3-4 pe minut. Am citit recent ca puteau ajunge si la 20 lovituri pe minut in mana unor soldati bine instruiti.
Soldatii romani aveau pusti destul de moderne un model de la Peabody. Turcii aveau modelul imediat urmator deci deci putin mai bun dar nu cu mult. Socul a venit din alta parte. Turcii mai aveau si winchester arma cu o magazie de 7-14 gloante. Asta este arma care i-a favut pe rusi sa ne ceara ajutorul. Soldatii supravietuitori povesteau ca atunci cind se apropiau de partea finala a asaltului la 100 200 m de transee sau redute efectiv erau secerati. in loc ca zgomotul impuscaturilor sa se mentina totul se transforma intr-un zgomot continu de impuscaturi. Ce se intampla? Turci aveau o data pusca normala care se incarca dupa fiecare tragere, glont dupa glont, similara romanilor si o folodeau la distanta. O data ce valul ostasilor nostrii se apropia la 200 m de fortificatiile lor, turcii puneau mina pe winchester. Trageau 7 sau 14 gloantr pe minut. Efectiv a fost o baie de singe. Armata romana si rusa dupa ce au cucerit cu pierderi infernale cunoscutele redute a ordonat incetarea tuturor atacurilor si incercuirea turcilor si infometarea lor. Asa pina la urma fost castigat razboiul.
stiu mesajele vremii, dar este mult supraestimat rolul Winchester, as spune ca a fost o scuza pentru alte probleme.
cele mai multe victime au fost pana sa ajunga in reduta.
La Grivita au fost 2600 de romani raniti sau ucisi, acolo problema a fost ca nu au vrut sa atace direct prima oara iar ulterior cand au invaluit au constatat ca erau 2 redute nu doar una cum au crezut. Artileria romana a fost in schimb performanta, Rahova a fost castigata aproape prin distrugrre de catre puternica baterie de la Bechet.
winchesterul a tinut trupele romane si ruse pe loc pina cand turcii au ramas fara provizii de apa si micare si au trebuit sa se predea.
La mintea mea nepriceputa,
Independenta a adus cu ea dovada incapacității intelectuale a conducerii tarii
Incapacitatea, in condițiile victoriei declarate, de a asigura integritatea teritorială a tarii
Cedarea sudului Basarabiei (Cahul, Bolgrad si Ismail) către rusi
Odată începute cedările de teritorii si a manipulării populației in sensul ca este o treaba buna ca s-a cedat sudul Basarabiei si s-a primit in schimb Dobrogea, urmasului ulterior de pe tronu tarii, i-a fost mult mai ușor la 1940 sa cedeze toată Basarabia si o mare parte a Bucovinei de Nord,
Ca m-a fost o idee buna preluarea Cadrilaterului
S-a văzut la Turtucaia in ww1
A avea armata si pregătire de lupta e un aspect
Inzestrarea si pregatirea de lupta nu fac mare lucru fără conducători capabili
Si ma refer la vârful conducerii
Un conducator capabil si bun negociator poate transforma infrangerea intr-o victorie
Iar unul incapabil transforma victoria in înfrângere
Sigur ca e de discutat despre potrivirea astrelor si a timpurilor cu ziua regelui
Ca am avut independenta si o avem si azi la 10 mai
Odată cu ziua regelui
O minune împărătească
Cumva ca si eliberarea Careiului la 25 Octombrie – ziua altui rege
Cumva ca regii sunt altceva decât rumânu de rând
Ca vin de sus
Nu ca rumânu de rând
Ăla care a dus de fapt greu războiului in linia intai
In atac la baioneta fără munitie si in cămașă
Si cu înzestrare mai proasta ca a inamicului
Ăla care nu știe bine cu copy paste
Că regii străini au alte capacitați paranormale
Ca venirea lor si conducerea tarii sunt fenomene dincolo de înțelegerea omului de rând
O analiza a incapacității conducerii noastre, străină de aceste meleaguri, nu poate fi disociata de preluarea puterii in tarile balcanice de către conducători străini cu ajutorul trădătorilor din aceste tari, tradatori care au indus populației ideea ca un conducator străin ar aduce bunăstare si progres
Cel mai bun exemplu a fost Grecia si conducătoru lor german
Apoi la sârbi cu preluarea puterii de catre un conducator agreat de austrieci
Bulgarii
Si nu in ultimul rând noi
Istoria e importanta
Îți arată de unde vii, de ce ești in poziția in care este azi
Si unde poti ajunge mâine
Pt ca istoria este ciclică
Iar o natiune independenta e aceea care își stabilește singura viitoru
O insailare de fapte si concluzii care seamana cu o lucrare facuta la betie.
Multe capodopere au fost create la beție. Lista este lungă, iti dau doar câteva exemple: Baudelaire, Oscar Wilde, Byron, E.A. Poe, Hemingway, Tenesee Williams, Stephen King… Nici Marin Preda sau Nichita Stănescu nu ar trebui omisi ?
P.S. Nicolae scuze de off, am citit articolul și mi-a plăcut. Ai dreptate, istoria trebuie cunoscută și trase învățăminte pentru zilele de azi.
Deci tu consideri postarea lui o capodopera. Sau crezi ca in spatele pseudonimului o fi Stanescu reincarnat. Tipul habar n-are de ce doreau ai nostri Cadrilaterul sau ca prin tratatul de la San Stefano Dobrogea primita de noi avea granita la marginea Constantei plus alte detalii a caror necunoastere sau neintelegere este tradata de o postare ce exprima mai curand frustrari nicidecum opinii de luat in seama.
In vino veritas – spuneau stramosii celor care au dus razboiul de independenta :).
ai comentarii bune, dar de data asta gresesti cumplit. Carol I a fost de la cea mai mare distanta cel mai bun conducator al acestei tari. A fost omul care a pus bazele Romaniei, in vremea cand la granitele acestei tarisoare nou infintate erau 3 mari imperii ale lumii. Sub conducerea lui de multe ori autocratica Romania s-a eliberat de epoca feudala, produsul intern brut a crescut spectaculos in paralel cu dezvoltarea institutiilor tarii.
In vremea lui noua tara devenea un refugiu pentru iobagii de dincolo de munti, un fel de El Dorado pentru cine vroia sa ia viata de la 0, prin aceasta metoda a crescut populatia tarii si a crescut rentabilitatea economica prin prelucrarea pamantului. Sudul estul Romaniei de azi e infintat de colonistii de atunci, ca dealtfel si toata Dobrogea. Faptul ca in 1918 romanii din Transilvania au vrut unirea are bazele in anii dinainte si in politica desteapta de atragere.
Cedarea Cadrilaterului in schimbul Dobrogei a fost cea mai buna afacere ever, Dobrogea este calea nostra catre comert, vezi ce inseamna in Ucraina un blocaj catre comertul pe mare.
Legat de armata, Cuza a pus primele caramizi la fundatie, dar Carol cu experienta lui a creat acest zid. De la armata minuscula la cheremul coruptilor, pe vremea lui Carol exista o armata regulata profesionista dotata cu ultimele tehnologii din acea vreme, dublata de civili concentrati anual in programe de pregatire. Militar, Romania a parcurs in nici 20 de ani un drum fantastic ajungand de la un vasal obedient la un jucator temut la masa Balcanilor.
Sunt memorabile vorbele lui „Asta e zgomotul pe care-mi place sa-l aud” cand bateria de Calafat a deschis focul asupra turcilor. A fost momentul pentru care se pregatise aproape 20 de ani. In razboi, pentru a tempera pornirile imperiale ale ofiterilor rusi s-a implicat personal direct in comanda, ceea ce a permis micutei dar puternicei Armate Romane sa aibe obiective proprii nu sa fie folosita pe post de carne de tun de catre „prietenii” rusi.
Dupa mine, a fost singurul moment din istorie cand chiar daca eram cei mai mici, ne-am eclipsat inamicii dar si aliatii.
Subscriu ! Ceea ce înseamnà sà te pregatești pentru ocazie și sà și prinzi ocazia.
De asta mà enerveazà la culme, fiindcà pluteste în aer un momentum pentru reunirea Basarabiei și România nu este pregàtità militar.
(Mi se pare cà legenda spune cà Regele ar fi spus „Asta-i muzica ce-mi place”, nu „zgomotul”)
„Cedarea Cadrilaterului in schimbul Dobrogei a fost cea mai buna afacere ever … „. Fals, nu Cadrilaterul a fost dat in schimbul Dobrogei.
corect , am vrut sa spun Bugeacul. Cadrilaterul a fost pe in nu out.
#ADR si acum dupa ce restabiliram adevarul intrebare: mai consideri ca fost cea mai buna afacere ever?
Nu a fost nici o afacere. Pur si simplu marile puteri ne-au dat ce au vrut si au luat ce au vrut. O lunga perioada de timo multi politicieni romani au privit Dobrogea ca pe un teritoriu nedorit, subdezvoltat cu numeroasa populatie neromaneasca, P.P.Carp printre ei daca tin bine minte.
ai grija ca si azi (acum 3-4 ani) bulgarii spun ca Dobrogea e a lor si ca rusii au facut un schimb pe spinarea lor.
Strategic Dobrogea este infinit mai importanta ca Bugeacul, controlezi toata Delta, ai iesire la mare pe ruta directa si este mult mai usor de aparat fata de rusi. Eu zic ca realitatea de azi spune totul.
Deci sustin ca a fost cea mai buna afacere ever, ia o harta din 1877 si sa vezi ca judetele alea Cahul si Chilia erau practic imposibil de aparat peste Prut cu spatele la Dunare si MN, iar bucata aia de litoral nici macar nu ajungea la gura Nistrului.
Bine, poti spune ca mergeau mai bine amble, dar si asa a fost super deal. Sa nu uitam ca rusii uitasera sa mai plece si putin a lipsit sa se mobilizeze armata sa ne batem cu ei.
DOCUMENTS ON GERMAN FOREIGN POLICY
1918-1945
Series D (1937-1945)
Volume X
THE WAR YEARS
June 23-August 31, 1940
Record of the Conversation Between the Reich Foreign Minister
and Bulgarian Minister President Filov, in the Presence of
Bulgarian Foreign Minister Popov, at Fuschl, on July 27, 1940
„The Reich Foreign Minister then referred to the conversation of
King Carol with the Fiihrer at the Obersalzberg in the course of
which the Fiihrer had stated very clearly that Germany was terri
torially disinterested in the Balkans. The limit of her interests ran
along the Carpathians, owing to the fact that Germany had under
taken the protection of Slovakia. A few days later, the Rumanian
Minister in London, Tilea, had put in circulation the propaganda lie
of Germany’s alleged ultimatum to Rumania. However, in spite of
the King’s conversation with the Fiihrer, not a single voice was raised
in Rumania to quash this lie. This silence had of course produced the
impression abroad that there had been after all some truth to the
rumors of an alleged German ultimatum. It had become clearly evi
dent in this connection that Rumanian policy had played a double
game, a fact, moreover, which had been clearly proved by the docu
ments found in France. Gafencu’s policy, as is evident from the
memoranda from London which have been found concerning his con
versations there, showed anything but good faith.”
„The Bulgarian Minister President pointed out once more that no
direct negotiations had taken place to date, but that Rumania had only
made promises to settle the entire question after the conclusion of the
European war. He stated that he on his part also took a skeptical
view of the Rumanians’ sincerity, adding, besides, that the southern
Dobruja was a Bulgarian region of 7,500 square kilometers, where in
the year 1913 there were only 6000 Rumanian inhabitants in a total
population of 300,000. Now the situation had changed as a result of
Rumanian colonization. In the Dobruja there were 150,000 Bulgar
ians, 80 to 90,000 Rumanians and 70,000 Turks. Relinquishing the
northern Dobruja, Bulgaria wished to limit her revisionist demands
only to the southern Dobruja, that is, to the boundaries which had
existed in the year 1913. For Bulgaria the question of the Dobruja
had a very strong sentimental aspect. In the World War, Bulgarian
and German soldiers had fought side by side under Mackensen, and,
for instance, captured the city of Silistria. After the cession of the
Dobruja, the Bulgarian population had on flimsy grounds been de
prived of half of its land by the Rumanians through a nefarious land
law. Such a procedure was unparalleled in recent history. A hun
dred years ago the French had applied it in Algeria.
At the moment the Bulgarian population of the Dobruja was being
terrorized by the Rumanians. Its most essential articles of necessity
were being requisitioned and now, due to the unbearable conditions in
the Dobruja, refugees from there had arrived in Bulgaria. In the
circumstances Bulgaria could on no account accept anything approach
ing a compromise, content herself with half the territory and for the
rest allow herself to be bought off with an exchange of populations.
An exchange of populations was entirely out of the question. Bul
garia simply did not have the land for settlement at its disposal and
on that account had to insist in all circumstances on full restitution
of the southern Dobruja.
The conversation was concluded after lasting 40 minutes.”
Iar au bagat LSD in shaworma.
Mulțumim pentru articol, @Nicolae!
Chapeau!
Părerea mea, hâc…
Multumesc si eu pentru lectura!
Nu am spus că are și dreptate. Si nici că are loc pe listă.
Doar că multe lucrări ca sa te citez au avut la bază o alcoolemie inspiratională. Asta nu înseamnă că sunt fan alcool, singura data cand am sărit calul a fost o dată când tânăr student fiind am fost luat la armata și m-am nimerit în compartimentul de tren cu niște santieristi moroseni și o damigeana de pălincă. M-am trezit la capătul de linie cu câteva stații mai încolo de unde trebuia sa cobor, dormind cu capul pe valiza de lemn. Am întârziat la unitate aproape o zi, tocmai voiau să mă dea dezertor.?
Altfel subscriu la replica lui ADR de mai jos.
Era pt. Anla☺
Ca sa va faceti o ideea ce au infruntat ostasii nostrii in fata Plevnei. Ostasii romani si rusi avand o pusca cu un singur glont:
https://www.youtube.com/watch?v=tpyHv-LdLjU&ab_channel=MilsurpMikeChannel
Au fost masacrati.
Alt ***. Amice lasa idioteniile debitate de tot felul de „experti” de pe Youtube. Armele care trageau foc cu foc erau grosul in dotarea armatelor lumii. Casca ochii si urechile. La Roarke’s Drift in anul 1879 o companie britanica echipata cu pustile pe care le numesti tu cu un singur glont a tinut in loc cateva mii de zulusi care atacau in valuri.
Si ca sa nu zici ca insult gratuit. Pun aici un clip din filmul artistic din 1964 despre lupta de la Roarke’s Drift in care poti vedea cum „armele cu un singur glont” au realizat o linie continua de foc cu efect similar unei mitraliere. De la minutul 5.55.
https://youtu.be/tPegFguqR8o
Marinefährprahm Donau [Schwere Siebelfähre SF40 ]
https://en.wikipedia.org/wiki/Siebel_ferry
Dumnezeu sa il odihneasca pe Cristian Craciunoiu
http://www.ondrejkovics-sandor.com/?lg=11&s=135
Die Pilotin von Weißen Staffel – Escadrille Alba (108 Escadrila von Transport Usor)
Rumänisch Royal Air Force Stela Hutan vor Sanität Flugzeug RWD-13S No. 2 mit Trophäe
sowjetischen Gewehr Mosin-Nagant 91/30 am Flughafen in Simferopol auf der Krim im Jahr 1943
Asta este a doua arma pe care o avea fiecar soldat turc, cea de distanta cu un singur glont, celebra martini henry cu care era doatat si armata engleza:
https://www.youtube.com/watch?v=bplxFDGjxbg&ab_channel=BlokeontheRange
In film este si test de viteza de tragere incarcare: 10 gloante in 53 de secunde asta inseamna aprox 11 g/minut.
Este exact arma din clipul dat de #Anla de mai sus cu care englezii i-au masacrat pe zulu.
acum sa aratam si arma cu un singur glont a soldatiilor nostrii: Peabody 1866 – tot cu test de tragere:
https://www.youtube.com/watch?v=ZoF7amikYEw&ab_channel=BlokeontheRange
rata de tragere: 9 gloante pe minut.
Pusca Peabody este inferioara lui Martin Henry pentru ca are cocosul acela mare exterior cu care trebuie sa armezi pusca de fiecare data. Martin Henry nu mai are nevoie de armare, dupa incarcare este gata de foc, de aici si diferenta de viteza de tragere mai mare.
Acumm imaginati-va soldatii romani sau rusi saracii cu armele astea cu un singur foc unii carind scari, fringhi, materiale de umplut santurile de aparare care incingeau reduta si cate alte lucruri alergand spre redute sa ajunga la parapetii uneori de 10 m care trebuiau sa ii incalece. Ce sa mai aibe timp sa traga dar sa incarce, numai daca se mai gasea vreun obstacol uita acolo de turci Iar turcii tragind din spatele intariturilor rafale cu winchesterul.
A fost macel. Pierderile dupa atac pe intreg frontul Plevnei in acea zi morti si raniti greu:
rusi si romani: 15800 din care romani 2700
turcii aproape 4000.
Raportul pierderilor a fost aproape de 4:1. Grivita 1 a fost singura reduta cucerita in acea zi pe tot frontul. Grivita 2 a fost imposibil.
Arma in sine nu e atat de importanta,problema e una de tactica.O data cu razboiul american,cu cel austro-prusac si cu cel franco-german incepe sa apara un trend care va atinge varful in primul razboi mondial si care va fi rupt spre sfarsitul acestuia.Pana atunci ca sa obtii victoria trebuia sa concentrezi oameni pe un punct ,iar odata strapuns inamicul in acel punct erai ca si invingator.Cand insa aparatorii pot trage din pozitii acoperite 30-40 de boabe de cand se vad atacatorii si pana cand ar ajunge astia sa atace obiectivul la baioneta,treaba devine decisiva in favoarea apararii,pt ca nu conteaza cat de abil si mare expert in manevre ai fi,nu poti concentra suficiente forte cat sa dai o bresa.Iar daca cumva ai ataca in coloana,englezii au avut ceva de discutat cu coloanele franceze si nu a placut celor din urma.
Maresalul Foch cand era mai mic in grad a reusit sa se convinga pe sine si pe altii ca 4-5 atacatori care trag 70-80(cat ar fi tras teoretic pe la 1900) de boabe intr-un singur aparator ar fi cumva o mare schema,doar ca a uitat ca lucreaza cu oameni nu cu roboti,iar sa nimeresti din pas alergator de la 400m pe unul care are doar capul scos din transee nu e chiar lesne.Asa incat alea 80 de boabe insemnau mai putin decat cele 15-16 ale unui aparator si cu mult mai putin decat ale unei mitraliere.
Asa incat bataliile in era asta sunt decise de numar, moral si de capacitatea de a indura pierderi.E acelasi lucru in razboiul anglo-bur sau cel ruso-japonez.
Tehnologic vorbind inca din 1860 exista posibilitatea sa faci foc si manevra in grupuri mici,dar trucul asta s-a gasit pe scara larga abia prin 1917-1918.
Ce vedem in era aia(si cea de azi) e ca prostia militara nu se vindeca de la sine si nu prea are leac,dar in schimb omoara o gramada de oameni.
Din ce am citit am inteles ca luptele de la Plevna au fost un soc. Am inteles ca unu, a dus la demararea in toate armatele mari a programelor pentru arma cu repetitie.
https://www.resboiu.ro/reduta-grivita-a-cazut/
Si doi a fost ultimul razboi purtat in stil Napoleon pe coloane. S-a intra in era a macelului industrial.
https://historia.ro/sectiune/general/batalia-de-la-plevna-un-test-important-pentru-636142.html
Oamenii care au luptat acolo sub zidurile Plevnei au fost de o daruire nebuna. Din pacate conducerea prin aroganta, subaprecierea adversarilor plus lentoarea in intelgerea ce se intampla in realitate a dus la acele masacre. Dupa aceast atac am inteles ca pierderile au ingrozit conducerile armatelor si au sistat orice atac direct asupra Plevnei. Ea va ceda cateva luni mai tarziu prin infometare.
Lectia pentru noi, cei din prezent, ar fi ca o flota relativ redusa numeric ar putea tine in sah o forta semnificativ superioara, daca foloseste inteligent si mijloace complementare, bazate la mal, dublata de folosirea inteligenta a unor elemente tehnice inovative (atunci au fost mina si torpila, acum probabil anumite tipuri de drone, minisubmarine etc).
Din pacate razboiul se poarta cel putin in doi, mai depinde si cum reactioneaza „celalalt”, dar daca e sa ne luam dupa ce am vazut pana acum la rusi, nu par sa exceleze la capitolul inovatii tactice (drept e ca nici nu prea au avut cu cine sa se bata, rolul major al flotei ruse pana acum pare a se limita la lansari de rachete cu raza lunga).
PS Fain articol Nicolae, felicitari
https://youtu.be/rawwMraLLl4
Cred că cel mai bine este descrisă situația de la Grivița în filmul Glory. Poate turcii erau informați despre acest asediu.
Interesant articol. Multumesc!