Tancul usor Type 15
In 2020 au avut loc cateva incaierari la frontiera alpina chino-indiana, in care desi s-au batut cu pietre si scuturi, indienii au remarcat prezenta tancului chinezesc Type 15 in zona. Type 15 are 35 tone, tun ghintuit de 105 mm, autoloader, motor 1000 CP, o mare mobilitate, poate trage cu ATGM, aer conditionat, echipaj 3 oameni, foarte informatizat, se poate conecta cu UAV-uri, cu alte platforme de lupta, are propriul generator de oxigen. Unele publicatii il dau ca amfibiu, dar si fara a fi amfibiu Type 15 pare construit exact pentru Platoul Tibet, special pentru un conflict cu India in zona muntoasa de granita. Indienii au spus ca tancurile lor cu tunurile de 120/125 mm sunt in avantaj fata de Type 15 asa ca nu sunt probleme cu tancul chinezesc. Chiar daca indienii sunt capabili sa transporte pe calea aerului T72 si T90 in apropierea granitei cu China, e o problema cum ajung tancurile indiene de la aeroport in zona de lupta. Drumurile in zona de munte nu favorizeaza deplasarea nici macar a tancurilor de 45 de tone, despre Arjun de 65 tone nici nu poate fi vorba. O alta problema pentru indieni e combinatia frig (-40 grade Celsius)/ aer rarefiat de munte, care nu face bine “sanatatii” motoarelor si tancurilor.
“Moreover, it is unclear if the two Russian-origin MBTs— T-72s and T-90s— are capable of effectively performing sustained military operations in the rarefied air with low oxygen levels, high altitude and -40 degrees sub-zero temperatures of Eastern Ladakh. There is reason to question their effectiveness. As a serving Colonel officer of a T-90 tank unit of the IA deployed in Ladakh observed, long before the current Sino-Indian boundary crisis in 2016: “The air is rarefied and temperatures go down to -45 degrees Celsius, these affect the performance of the tanks.” Engines are especially vulnerable and the IA uses special lubricants and fuel to keep them operating and twice every single night the engines are turned up to prevent the tanks’ subsystems from freezing. Notwithstanding the fact that the IA knows how to make the tanks work, there are difficulties and challenges in making the armoured platforms function efficiently. “
Sprut -SD
Asa ca in 22.04. 2021 indienii emit un RFI pentru “approximately 350 Light Tanks”, in care ei doresc un tanc usor pana in 25 tone, minim 25CP/1t, capabil sa traga ATGM, RCWS antiaerian, unghi mare de tragere tun, autoloader, daca se poate amfibiu etc si evident: “The Indian Development Agency will retain the ownership of the design and technologies for the platform”. In 2021 rusii s-au aratat dispusi sa ofere Sprut-SDM1 si o varianta usoara a T90 indienilor. Presa indiana a remarcat ca desi rusii aratau ca principalul avantaj al celor doua tancuri e tunul de 125 mm, cu aceeasi munitie ca T72/T90, Sprut -SDM1 era inca in teste iar varianta usoara a T90 era mai mult vorbe goale. Oricum la munitia perforanta de 125 mm nu a fost cedata licenta catre indieni, iar acestia au oferit un contract unei firme private locale pentru a incerca sa elimine dependenta de rusi. Dar nici pe presa indiana nu poti pune baza, Frontier India sustinea la un moment dat ca Lynx 120 indeplineste cerintele RFI, tehnologie germana, tun de 120 mm cu aceeasi munitie ca Leopard 2 etc, ca acum cateva zile sa sustina superioritatea armamentului rusesc in Ucraina. Nu m-ar mira sa sustina ca Sprut-SDM1 e exact ce trebuie armatei. Indienii s-au mai gandit ca li s-ar potrivi MPF-ul americanilor sau Marder II cu tun 105mm/L52 rifled gun, depinde totusi si ce vor americanii/germanii sa le vanda.
Ca sa trecem si la alte oferte, avem CV-90
“BAE Systems’ Swedish division, Hägglunds, has offered the CV-90 baseline platform to the Indian Army to meet multiple military requirements.”
“Regional sales director Darren Restarick told Janes that the CV90 series meets all the Indian military’s light tank, Futuristic Infantry Combat Vehicle, and Future Ready Combat Vehicle requirements.”
Deja BAE Systems vizeaza toate proiectele banoase ale indienilor, desigur cu un anumit pret.
“This is not a little money, complexity or time. And what we’re saying is that we have a base platform that can meet all three capabilities with a modular armored system and interchangeable towers.”
Un alt competitor este K21-105 al coreenilor de la Hanwha. Acestia au luat sasiul K21 si au pus o turela Cockerill pe el. Hanwha are deja o experienta de succes cu indienii, le-au vandut K9 Thunder care s-a fabricat in India de catre compania privata Larsen & Toubro, armata indiana are 100 deja K9 Vajra, e foarte multumita de cum se comporta in munti si in desert, vor sa mai comande inca 200 bucati la fima L&T, mai ales ca firma respectiva a livrat SPH-urile inainte de termen.
Indienii mai au la dispozitie niste proiecte proprii, ambele implicand sasiul K9, de care sunt foarte multumiti.
“L&T has used the Vajra chassis, incidentally acquired from South Korea, and fit a turret and a 105 mm gun secured from Belgium’s CMI (Cockerill Maintenance & Ingénierie) which is now called John Cockerill (with Cockerill 3000 Series turret – Cockerill 3030 and Cockerill 3105). The MTU Friedrichshafen MT 881 Ka-500 8-cylinder water-cooled diesel engine with 1000 hp Power and Transmission is being used by Vajra and powers the light tank too.”
DRDO – LT
Exista totusi o problema cu masa tancului, nu prea mai e usor, depaseste cele 25 tone din RFI, dar banuiesc ca se poate rezolva din pix, e un proiect local ce poate fi sustinut.
O alta varianta la care s-au gandit indienii ar fi combinatia sasiu K9 – turela T90, dar asta in mod sigur nu mai e tanc usor, 28+ 9= 37 tone, deja e tanc mediu, nu stiu cum se descurca in munti.
“One plausible if not a perfectly satisfactory option would be to convert the “Vajra K-9” 155mm/52 calibre Tracked, Self-Propelled Howitzer Guns into a lighter platform. The DRDO’s Central Vehicle and R&D Establishment (CVRDE) claim they can reduce the 28-tonne chassis of the Vajra by bringing its total weight down to 30 tonnes, which will put it in the same weight class as the Type 15.”
Se observa ca indienii pot folosi sasiul K9, tot asa cum coreenii au pus o turela Cockerill pe sasiul K21 pot si indienii pune aceeasi turela pe sasiul K9 si nu mai au nevoie de coreeni. Nu va fi amfibie combinatia indiana, dar nici macar nu era cerinta obligatorie in RFI.
Despre coreeni se poate spune ca fac transfer de tehnologie, e posibil ca asta sa se intoarca impotriva lor, asa cum ei au asimilat tehnologia occidentala si altii pot asimila tehnologia coreana. Dar sunt foarte hotarati, chiar daca au avut esecuri, de exemplu cu K21, la primele modele li s-au scufundat vehiculele, au modificat designul, acum vor sa vanda AS-21 australienilor, nu s-au dat batuti.
K9 Thunder este un exemplu de succes comercial, dar coreenii continua dezvoltarea proiectului. Au in vedere printre altele, un autoloader complet automatizat, un K9 robotizat, au in vedere un proiectil de 155mm cu bataia de 150 km,
chiar daca ei fac transfer de tehnologie, au grija sa vina cu ceva nou, nu stopeaza cercetarea.
K9 Thunder are pret bun (unele surse dau 3-4 mil USD, probabil conteaza si ce doreste clientul), mai mic decat PzH 2000, motorul e in fata, sasiul foarte bun, asa cum indienii au pus o turela mai mica pe el si altii pot pune, sasiul are 7,44 m lungime, s-ar putea transforma in IFV precum NAMER, n-ar fi amfibiu, dar nici Pirahna 5 nu e, pentru o tara mica ar putea fi o solutie acceptabila si tehnic si financiar, ar acoperi nevoile de tancuri, SPH, IFV si nu ar fi nevoie sa suporti arogantele unora cu oferte “This is not a little money”, pot sa-si pastreze ofertele ca nu sunt singuri in domeniu.
Caudillo
eu aș vedea anvelopa în avantaj pe speța asta.
anvelopa prin himalaia si prin campii tropicale ? daca tu crezi ca la rusi e noroi la indieni e mama noroiurilor.
in nord e jungla.
cartea junglei e altceva decat razboiul alpin…..zic si eu .
umblă aia cu autobuzele prin trecatori de zici ca-s dilii si nu au șenile.
Intrebare intrebatoare ,ce e musonul?
e din aceeasi categorie cu castravetele…
Singurul care stie meteorologie,doi. Bine ca n-ai întrebat de crivat, austru,baltaret. În Vietnam te pomenești că nu era muson. Si americanii si vietnamezi foloseau tancuri. Dar tu stii mai bine ca ei.
nicu 4 musonul e un vant in zona asiei de sud si sud est care bate sezonier :
vara bate dinspre oceanul indian spre uscat si aduce ploi adevarate
iarna bate dispre uscat ( in speta himalaia) inspre ocean si aduce seceta
@psycho cum de nu m-am gandit la asta autobuze pe post de blindate…uneori nici nu stiu de ce ma obosesc
nu te mai obosi,insist.
….pana nu e si fudul
prostul,am inteles…multam fain la fel.
Psycho , cateva zile am avut coleg de tura un ecuadorian , cand fusese la catane participase la defluirea fortelor dupa ultimul conflict Ecuador-Peru , in calitate de sofer pe un autobuz de rechizitie , colo prin munti .
Deci se poate autobuz in loc de transportor blindat .
La cine nu are .
Dar nici noi nu suntem departe in caz de Doamne-fereste .
Sprut SD e in dotarea parașutiștilor ruși. Transportabil cu MIL 26 sau parașutat.
Au pierdut multe in Ucraina.
Fiind ușor ( 18 tone) are blindaj subțire.
Explodează rapid când sunt lovite de oricare arma antitanc.
In Ucraina au fost văzute și ceva exemplare de Sprut-SDM1.
Rămase întregi sau distruse , nu e specificat.
Sprut e considerat de indieni cel mult tank destroyer.
An Indian Army team inspected the 2S25 Sprut Russian armoured vehicle, but it soon became clear that the Sprut was not even a tank; it was a less mobile, anti-tank weapon, termed a “tank destroyer”. Even the Russian Army had shrunk from inducting the Sprut into operational service – The Russian military bought only 24 Spruts.
Ai fost tu acolo si le-ai numărat. Numai rusii stiu cate au pierdut.
cred ca trebuie sa mergi l MOskva. AICI poti sa ti exprimi prostiile! sa te vad acolo ce faci!
Iti spun eu… Multe. Si urmeaza si altele. Hai… Fara numar!
Avand in vedere ca ucrainienii scot din lupta MBT ivanesti cu tunurile de pe IFV -urile lor,alea de 40mm, de ce nu merg indienii pe ceva similar cu tun de 40 sau 50 mm?
Pentru ca Type 15 are tun de 105mm si 30 CP/tona, ar însemna pentru indieni sa accepte inferioritatea dotării cu blindate.
@Petrudez. Unde au Ucrainenii tun de 40mm? Poate 30. Indienii dezvoltau intr-o vreme Abhay IFV cu tun de 40mm (poate tot influenta coreeana), nu s-am mai auzit nimic de el (o fi patit si el ca Arjunul). Avea 23t, 24CP/t, doua ATGM, nu stiu daca era si amfibiu.
La Abhay mai durează până il termină, cine stie cât.
@Petrudez,
Vezi că americanii dădeau cep turelelor T-72-urilor irakiene și cu tunul de 20 mm de pe Bradley.
Mai importantă decât „calibrul” e muniția.
Și la cum sar turelele de la tunul de 30 mm de pe BTR-4, am impresia că ucrainienii au muniție perforantă de tungsten.
Bradley avea tun de 25mm care folosea muniție cu uraniu
http://www.mecar.be/data/115685648930mmM929.pdf – cred ca asta folosesc ucrainienii
Bradley eu stiu ca aveau 25mm nu 20mm, munitia DU care e pirofora https://www.orau.org/health-physics-museum/collection/consumer/depleted-uranium/penetrators.html
Ala e versiunea ucrainiana a lui 2A42 care e de 30 de mm – e plin de videouri cu ucrainieni care recupereaza munitia din ifv-urile gaurite ale rusilor, acelasi cartus 30×165, ucrainienii cred ca au si ceva perforator cu tungsten de la Nexter http://www.mecar.be
presimt ca iar incepe discutia despre modernizarea TR-85 🙂 daca rusii pot folosi tancuri usoare la insotit parasutisti, nu vad de ce ar fi rele ale noastre, modernizate, la insotit infanterie.
Stiu, Sprut = tun de 125 dar protectia e de TAB
Arata bine Type 15 ala, 3 oameni, trage cu ATMG, are AC, e usor spre mediu, are motor diesel de 1000cp, etc. Blindajul o fi el mai subtirel, dar s-a demonstrat recent ca nu prea exista MTB care sa reziste la NLAW, Javeline, etc …
Batalii de tancuri nu prea o sa mai vezi, ai drone, aviatie, sa faci cercetare si chiar sa angajezi tinte mari in afara cimpului visual, asta e razboiul modern.
Lipsa de viziune si prostia conducatorilor nostrii nu ma mai mira … ei sint primii care fug, daca e ceva… au pasapoartele pregatite si bani in conturi …
Ca iar mi-aduc aminte ca avem APC-uri ne-flotabile … bleah … ca noi sintem in desert.
Nici IFV-uri moderne nu avem, tot tragem de fieratanii sovietice … ce sa mai vorbim.
Acum e era rachetelor „destepte”, ghidate, a dronelor, a NLAW si Javeline-urilor, a cimpului informational, a echiparii cu night-vision, scope-uri la fiecare arma de asalt, mini-drone, statii criptate, grupe mici bine echipate si f.mobile, etc.
Mi-aduc aminte dupa revolutie, cind eram incorporat la marina si am prins exercitiul naval din Constanta, cu US, GB, etc, ce comandanti inapoiati aveam si ce tehnica de kk… Stiind engleza destul de bine, am fost pus sa traduc o parte dintre comunicatiile dintre ofiterii nostrii – multi nu vorbeau de loc engleza – si ofiterii din US, privind comunicatiile dintre Centrul de Comanda de pe uscat cu navele de pe mare. Noi venisem la exercitiu cu camionul de transmisiuni, parcat linga hotel, si cu telefoane cu fire, exact cum erau in WW2…intre camion si Centrul de comanda si control din hotel, si ceva nu a mers bine si au picat comunicatiile cu navele …
US l-au chemat pe sergentul angajat John, care cara un rucsac de 35-50Kg, cu o statie de legare la setelit, antena inclusa, si a venit baiatu’ – negru, 2 pe 2, a desfacut statia, avea si acumulatori, sa tina ceva timp, a desfacut antena, a cuplat antena la statie – era ca un fel de laptop, military grade, cu ecran, track-pad, etc, si in 5 minute aveau legatura restabilita cu navele … prin satelit, normal.
Ma tot intreba colonelul nostru – zis si „schija”, da aia ce face, da aia ce e, da cum merge, da de ce, etc … engelza nexam.
Statea ca prostul si se uita, nu intelegea cum si ce … Baietii nostrii de la transmisiuni tot incercau sa-si dea seama unde e buba… degeaba, Pina la urma, s-a mers tot restul exercitiului pe solutia de satelit pusa la dispozitie de US, ca noi n-aveam, nu puteam…
Asta ne trebuie, comunicatii mobile, awareness in timp real, deploy de forte rapid, punctual, echipamente noi si de ultima generatie, etc. Asta daca vrem sa avem o armata capabila, si nu doar forte FOS, bine echipate, iar restul doar carne de tun …
Dupa cum se vede, rusii nu se dau in laturi sa niveleze orasele, cu oameni cu tot, asa ca daca e la o adica, n-o sa ai timp sa scoti tancurile din cazarmi … jumate o sa fie distruse inainte de a porni … la fel si avioanele si bazele aero si navale. Daca nu ai awarness si avertizare timpurie, nu o sa ai timp sa reactionezi.
Ne trebuie si tancuri, nu zic nu, dar ar trebui adaptate la ce teren avem noi, si nu luate doar sa fie acolo, sau pentru parada .. Pe de alta parte, daca ai suficiente drone de observatie, poti trage de la 50+ KM si ghida focul cu ele, direct la tinta, fara tancuri … sau poti angaja MTB-urile cu elicoptere Cobra/Apache, etc … din paduri, mobile.
GB n-a fost la Constanța pe-atunci. Doar la noi, lângă Brașov.si am fost si noi la ei.
@Tony
„Ca iar mi-aduc aminte ca avem APC-uri ne-flotabile … bleah … ca noi sintem in desert”
Auzi, dar tu ai merge in prima linie într-un „APC flotabil”? Adică unul făcut ciur și de de un 12,7?
Ia vezi ce au reușit rușii cu ale lor BMP-3, că e plină Ucraina de BMP-3 ciuruite.
Dpdv al survavilitătii prefer de 1000 de ori un APC „neflotabil” gen Boxer, Striker sau P-V.
Nu treci câte un râu în fiecare zi iar în 70-80% dintre ele APC-ul nici măcar nu trebuie să „înoate” (că majoritatea sunt prea mici pentru așa ceva).
Pentru restul s-a inventat ceva numit „pod de pontoane”.
Sau kituri de flotabilitate.
@Tony – tot ce ai scris este real mai putin cu Piranha 5 APC- nu e apc este IFV si nu prea mai ai cum sa il faci flotabil daca il faci protejat, asta este problema noastra, sunt doar 2 proiecte care cica ar pastra flotabilitatea Iveco Super AV si Patria AMV XP parca – restul nu mai plutesc pentru ca sunt protejate.
Apoi conflictul din Ukraina a demonstrat ca fortarea raurilor nu prea poti sa o faci cu APC-uri plutitoare fiindca sunt tinte destul de facile in momentul in care a fost descoperite.
Eu as continua pe Piranha 5 – insa cu rachete Spike LR 2 incluse nu ca pana acum.
Spike LR se pot monta si in container separat daca chiar nu exista mecanismul de lansare in turela – gen cum se monteaza rachetele pe turela Lance.
Atat noi cat si croatii am luat aceeasi turela Ut30 Mk II ,ei au modulu atgm montat, noi nu,si e modul ca asa se lauda Elbit,dar asta e, cum sa credem noi asa ceva ca aia doar minte ca sa vanda si ei niste jafuri de turele, si ne-a spus noua cineva ca nu se poate ,si ca aia de la Elbit e mincinosi
Deci – eu cred ce spune Elbit conform lor nimeni nu a comandata UT30 MK II fara mecanicm d elansare a Spike. Acum MaPN-ul din secretomanie poate nu vrea sa se stie ca au Spike, au mai facut-o si cu alte ocazii.
Exista bine-inteles si varianta ca sunt chiar prosti! Si sigur nici asta nu ar fi prima data cand se intampla cu ministerul acesta.
Mai e si varianta ca au luat turelele goale de mecanism si rachete – e cea mai plauzibila metoda de a face reduceri de costuri – pentru defilari mergeau si asa, mai puneau un militar sa salute iesit din trapa aia de 1 Decembrie.
Eu am dat exemplu clar ca Spike se poate pune si in cutie aditionala asa cum altii deja o fac,
Conflictul modern clar arata ca ai nevoie de ATGM-uri ca indiferent ca numesti Piranha APC sau IFV linia este tare subtire si cum linia de contact e neclara intre fortele adverse e mai bine sa ai rachetele gata de lupta.
Croatia
https://www.youtube.com/watch?v=0asbPjzm8Bw
Romania
https://www.youtube.com/watch?v=4olvxzMJC5I
Clar aceeasi turela!
TUNURILE cu țeava ghintuita nu pot trage rad, adică rachete. Doar cele cu țeava lisa. Ghintuitele însă sunt mai precise și dau si cu proiectile săgeata și mai nou cu proiectile inteligente. Dar nu sunt rachete.Iar aerul rarefiat nu e o problemă insurmontabilă din moment ce camioanele urca si trec. Cea mai mare problema în munți e unghiul de inclinare al plantelor si faptul ca nu merg e șosele.
Cockeril foloseste tun de 105 mm ghintuit ce poate trage si ATGM Falarick, n au inventat chinezii nimic nou.
„TUNURILE cu țeava ghintuita nu pot trage rad, adică rachete.”
LAHAT, Falarick – tunuri ghintuite de 105mm
9K116-1 Bastion – tunuri ghintuite de 100mm
@Vlad
Vezi că T-55AM1 putea lansa rachete Bastion pe țeavă. 😉
Părerea mea, hâc…
Da. Doar varianta 2. La turda
Arata mishto LYNX-120 : https://en.wikipedia.org/wiki/Lynx_(Rheinmetall_armoured_fighting_vehicle)#/media/File:Lynx_KF41_120mm_k.jpg
N-ar fi rau nici pt ArmRo niste tancuri usoare cae sa fie si tunuri AT autopropulsate, acum depinzand de ce nou MLI shenilat va alege MAPN-ul. Favoritul cred ca va fi ASCOD-2 de la GDELS acelas producator al Piranha-5 ca tot ii place lui nea Ciuqa armamentili amerecane, ceea ce in principiu nu este rau avand in vedere ce dezastru este acum ca inzestrare cu tehnica militara in ArmRo. Pacat ca MAPN-ul nu concepe sa achizitioneze tehnica militara de la sud-koreeni si chiar de la japonezi cum au facut multi din NATO.
Poate ar trebui refolosite cu modernizarile de rigoare shasiuirile de Model-89 si 2S1 obuziere AP de 122 mm.
BAE Systems venise mai demult cu CV90120-T; exact pe motiv de teren dificil in nordul Scandinaviei. Tunul era elvetian (de la RUAG), standard NATO, cu teava lisa, iar greutatea vehiculului era de de 26-35t, in functie de blindajul montat.
Ca la discutia de data trecuta pe Centauro, daca ai bani de tancuri usoare si stii sa le folosesti, acestea se dovedesc vehicule foarte utile in anumite conditii ( mai ales acolo unde nu incape ceva mai greu).
Ca vorbeam de Rusi si de Sprut distruse, aici nu vehiculul e de vina ci modul in care l-au folosit, in Ucraina Rusii au bifat „asa nu!” la cam toate capitolele. Francezii, de exemplu, au un regiment parasutist de cavalerie usoara – 1er RHP, actualmente pe tancuri usoare ERC-90 Sagaie (a fi inlocuite cu EBRC Jaguar), ale carui misiuni sunt: recunoasterea, cercetarea, lupta antitanc, protectia de flancuri, sprijinul cu foc in grupari tactice inter-arme parasutiste. In Ucraina rusilor le-a dat cu minus la mai toate capitolele astea, mai ales la ce tine de arme combinate.
Altfel, pur conceptual, eu consider ca Rusii au niste vehicule foarte utile si gandite special pentru combinatii inter-arme (BMP-T Terminator, TOS-1 Buratino, Tunguska, Sprut, BMD-3/4, 2S31 Vena etc) insa sunt operational incapabili sa le valorifice potentialul.
Uneori am impresia ca si indienii sunt ca arabii: isi ia unu’ ceva, neaparat tre’ sa-si ia si alalalt, asa ca o chestie de prestigiu. Si pe multi bani, bineinteles ca doar vorbim de prestigiu aci’!
Deci, citez, vor acest „tanc usor” (mi se pare ca denumirea poate induce in eroare) de maxim 25 to: „Light weight versatile weapon platform with enhance tactical/operational/strategic mobility with greater options for employment in High Altitude Area (HAA), marginal terrain (Rann), amphibious operations etc.”
De aci’: https://www.ddpmod.gov.in/sites/default/files/RFI-Lt%20Tk%2016%20Apr%20%2021%20%28Final%29%20%281%29_0.pdf
Ma intreb si eu ca nepriceputu’: de ce vor sa utilizeze „cavaleria grea” intr-o trecatoare/padure asa ca la Posada sau ca la Codrii Cosminului etc.? Adica intr-un loc unde cavaleria usoara si infanteria grea / usoara ar fi poate mult mai potrivite?
Line of Actual Control este una dintre cele mai „grele” zone de pe planeta asta: https://geographical.co.uk/geopolitics/hotspot/item/3742-the-geopolitical-fissures-of-india-and-china-s-border
Probabil ca logistica este un cosmar in ciuda numeroaselor investitii pe care ambele parti le-au facut in infrastructura iar „tancurile” fie ele si „usoare” sunt, dupa cum zice lumea, dependente de logistica. Numai sa le duci in zona este o intreprindere in sine.
Apoi, ma intreb ca prostu’, cum naiba au de gand sa lupte cu tancuri in zonele alea ca nu prea arata a campie pe unde sa te desfasori in tihna…
Daca-mi scapa ceva as aprecia sa ma corecteze cineva… 🙂
Din nou, mai vor „All systems and assemblies including ammunition should be able to operate in a minimum temperature as in High Altitude Area and maximum range as
existing in deserts terrain, including the existing humid conditions across varied terrain.”
Din cate stiu, e cam greu sa ai o masina care sa functioneze bine la ambele extreme (frig extrem/caldura extrema) dar, din nou, poate ma insel eu.
Una peste alta, mie mi se pare ca indienii strica orzu’ pe gaste cu „tancurili astea usoare”…
https://www.youtube.com/watch?v=kvkvX8jQ6jU
https://www.youtube.com/watch?v=Xh03dTJlNKA
sunt si niste platouri si vai in zona, cum e cazul Doklam.
http://www.tibetanreview.net/wp-content/uploads/2019/10/Map-1.jpg
Zone contestate:
https://i.insider.com/5996fdfcf1a85075738b51b2?width=700&format=jpeg&auto=webp
Ca sa ii tii la respect pe unii, desfasori forte care la nevoie sunt capabile sa si treaca granita in atac, nu doar aparare. Tibetul nu e mare parte platou?
Apoi in partea dinspre Pakistan a frontierei, in N Kashmir, cum e?
https://i.cbc.ca/1.5033673.1551191719!/fileImage/httpImage/image.jpg_gen/derivatives/original_1180/kashmir-line-of-control-map.jpg
https://s.yimg.com/ny/api/res/1.2/4zlwYdPW.p3RJJ2EyQriNg–/YXBwaWQ9aGlnaGxhbmRlcjt3PTk2MDtoPTg4MDtjZj13ZWJw/https://s.yimg.com/uu/api/res/1.2/XVRqfKIIYneGJ_9kepe8NA–~B/aD03MDQ7dz03Njg7YXBwaWQ9eXRhY2h5b24-/https://media.zenfs.com/en/afp.com.sg/5153b0c3728f07642bd5881bb353dc1e
Mai au in disputa cu Paki si zona asta, la mare, pretabila la operatiuni amfibii
https://www.graphicnews.com/en/pages/21056/india-pakistan-sir-creek-dispute-talks
https://swarajyamag.com/defence/when-india-airlifted-tanks-to-ladakh-to-halt-the-invading-chinese-army-2
@Nicolae:
in zona Himalayana, vaile au cu totul si cu totul alta dimensiune fata de Carpati sau Alpi
Sunt si vai inguste unde doar cu animale sau masini de teren poti patrunde, insa muntii cu toate formele de sub-relief (vai, creste, sei, varfuri, etc) au dimensiuni care efectiv de dau pe spate cand le vezi prima data (fiind obisnuit cu dimensiunile din Europa). Drum care t-i se pare ca-l faci in 1,2 zile, iti ia si pana la o saptamana sa-l parcurgi
De la noroaiele din padurile tropicale si subtropicale, pana al frigul si zapezile din platourile Himalayene schimbarea reliefului si climei este brutala
Cred ca mai este un element care nu trebuie neglijat: cel logistic. Chiar daca India are unul din cele mai mari sistem feroviar din lume, acesta este invechit si multe state ale Indiei exista retsrrictii de viteza si tonaj. Britanicii au construit mare parte din acest sistem insa intretinere si modernizarea nu a tinut pas cu timpurile actuale, asa incat un blindat mai nusor nu doar aeropurtat ci si pe cale ferioviara ar fi mai facil de transportat
cu siguranta alte dimensiuni decat suntem obisnuiti…
Multumesc, domnilor! 🙂
Am citit la un moment dat ca dizlocarea unei unitati de la baza in zona cu pricina poate dura saptamani. Dincolo de masinarii in sine, in cazul unui conflict serios acolo, cred ca asigurarea logisticii va fi una din provocarile majore.
@Caudillo doua remarci vis-a-vis de link-ul tau: din cate stiu nu este foarte eficient sa cari masini de lupta cu aviatia si, in 1962 ATGM-urile inca nu-si intrasera serios in paine.
Oricum, interesanta toata tarasenia, bag sama ca ar fi mult de citit pe subiectul acestui conflict.
Nicolae, in mai 1940 , din disperare ca nu reuseau cucerirea unor pozitii franceze, tanchistii germani s au dat jos din tancuri si au asaltat pozițiile francezilor ca infanteristi.Au avut pierderi grele dar au cucerit pozițiile francezilor. Situațiile disperate duc la solutii disperate. Acum multi ani am intrebat un ofițer pakistanez de ce cheltuiesc asa de multi bani pe armament si mi a răspuns fericit ca pentru 1 dolar cheltuit de Pakistan indienii cheltuiesc 5. Sincer sa fiu, eu am fost mai interesat de proiectul K9-Cockerill, despre Type 15 am crezut ca sunt exagerari ale indienilor, la cat de elogios scriau despre el am crezut ca tancul ala face si cartofi prăjiți. Uitandu ma pe imaginile postate de colegii RM , m am convins ca indiferent de propaganda inevitabilă din jurul Type 15, chinezii au scos un tanc de temut, mai ales de catre indieni. Aștept cu interes sa vad ce vor opune indienii la acest tanc in afara de ATGM.
Type 15 nu poate sa tragă din mers?
When mobile or moving, the Type-15 has a first hit strike rate of 85 percent against targets.41 Although it is unclear whether the 85 percent strike rate is against mobile or static enemy targets.
Se zice că da.
Tunul e cu stabilizare și un modern computer balistic.
Plus senzori de vânt , presiune atmosferica.
O grămadă de electronică e băgata în tancul asta.
Îl folosesc doar in zonele muntoase unde Type 99 e dificil de dus ( cântărește 55 tone, cu 19 tone mai mult ca Type 15) . Type 99 , ca și Type 96, T 72 , are și probleme la motor din cauza aerului rarefiat la înalte cote.
@Caudillo, @Stefan60 mulțumesc! Eu am întrebat, deoarece în toate filmulețele spectaculoase cu acest tanc, nu am văzut vreo tragere în mișcare, ci doar static. Poate mi-a scăpat.
Ca tot se vorbeste de chineseasca https://www.youtube.com/watch?v=GP9UFiMA06U&ab_channel=%E6%9D%8E%E9%B9%8Fwokaka11
Tancul pare foarte bine proiectat, proiectilele sunt stocate separat de echipaj, chiar daca are autoloader, nu sare turela ca la tancurile rusești.
o fi bine proiectat dar sigur 30 mm ii da cep-ul din spate sau de lateral – ai vazut ce subtire e tabla in partea cutiei blindate a turelei unde se afla autoloader-ul?
Sincer nu stiu cat de bine protejat este in arcul frontal dar limia maxima la care rezista este 40 mm perforant, tot ce trece peste o sa treaca prin el.
Degeaba ai tun de 100-105mm daca poti sa fi facut ciur de unii cu tun automat de 30 mm sau 35 mm. De asta si spuneam ca probabil o sa apara tancuri usoare dar ele o sa fie dotate cu tunuri atomate de genul celor de pe IFV-uri sau un pic superioare.
Este exact ca poveastea cu T 55 AM vs. Lynx sau orice alt vehicul IFV de noua generatie – IFV-ul il face ciur de la distante de angajare suficient de mari + ca toate IFV-urile moderne au si rachete ATGM moderne.
„the Type-15 can penetrate frontal armour against every adversary tank including India’s mighty T-90 battle tank.37 The latest 105 mm APFSDS of the Type 15 uses tungsten alloy cores which significantly increase the penetrative strength against the armour of not just second-generation battle tanks, but a few third-generation battle tanks as well. Despite their contact 5 explosion reactive armour which can produce a weakening effect on the armour penetrating shell, even the
formidable T-90s are vulnerable to the armour piercing capabilities of the 105 mm APFSDS.39 Consequently, the frontal armour of the T-90S faces a high probability of penetration.”
Asta cred indienii despre Type 15, ca 105 ul chinezesc poate penetra frontal T90 si atunci se justifică folosirea tunului de 105mm .Armata indiană e adversarul Type 15, nu US ARMY, eu cred caType 15 e suficient de letal pentru indieni. Indiferent de slăbiciunile Type 15, folosit cum trebuie intr o ofensivă pe granița sino-indiană Type 15 poate aduce cucerirea unor zone strategice de catre PLA. Evident ca PLA va avea pierderi, dar China si le poate permite. Coșmarul indienilor ar fi ca PLA sa si consume Type 15 in cucerirea zonelor de granița si apoi sa introduca in luptă tancurile grele Tupe 99A de 58 tone si Type 96B 41,5 tone.
Probabil ca se vor reintoarce MBT-urile usoare dar nu cred ca o sa aiba in cele din urma 100-105 mm ci mai degraba 50-57mm si o sa fie autocannon – conteaza si cantitatea de muniie pe acre o cari si cat de repede poti sa o tragi.
Personal prefer pentur mediul acela ceva care sa aiba mai multa munitie si care oricum trece prin Type 15-le ala.
Faza ca Type 15 are 105 mm poate fi usor compensat cu 2x rachete ATGM moderne.
Uitati-va la ce foita sunt chempengurile alea la tanchistul chinez.
NLAW le da cep fara probleme