Tehnologii (episodul 11): Rachetele, curs introductiv

Se dau următoarele:
– timpul limitat pentru o serie de articole detaliate despre rachete;
– un cetățean de bine a reușit să obțină rarități;
– cetățeanul anterior menționat a desfăcut raritățile;
– o imagine poate spune la fel de multe cât 1000 de cuvinte;
– internetul tot timpul livrează (engl internets delivers).

Considerând toate acestea, RoMil organizează astăzi un curs introductiv despre rachete, împărțit în mai multe secțiuni.

O rachetă de luptă (engl missile) este compusă cel mai frecvent din:
– motor rachetă, de obicei cu combustibil solid;
– aripi, pentru stabilizarea în zbor;
– încărcătura de luptă;
– sursa de energie;
– senzori pentru căutarea, urmărirea, detecția țintei;
– sistemul de control al rachetei;
– sistemul de comunicații.

Rachete

Dacă motorul a fost deja prezentat într-o serie de articole dedicată motoarelor rachetă cu combustibil solid, astăzi vor fi prezentate câteva sisteme întâlnite la rachetele reale, sisteme care fac parte din categoria senzorilor pentru căutare și urmărire, echipaemntelor de comunicații și calculatorului pentru control.

Materialele prezentate mai jos se referă la obiecte în fabricarea cărora intră, cel mai probabil, și elementul numit Unobtainium. Autorul a încercat fără succes obținerea de asemenea artefacte pentru studiu. Tehnologia este ultrasecretă, iar legile interzic importul și comercializarea în România a acestui gen de tehnologie chiar dacă ea este inutilizabilă, inertă, nefolositoare. Probabil diverși indivizi din parlament și ministere ar trebui să își mai scoată capul din fund și să se uite în jurul lor.

Sistemul de ghidare inerțială

Platformă inerțială sovietică

Giroscop și accelerometru

Sistem inerțial Matra

Platformă inerțială Matra

Accelerometru digital

 

Senzori

Senzorii de căutare, urmărire, detectare a țintei sunt cei care asigură sistemului de ghidare informațiile necesare controlului rachetei spre țintă. În cazul rachetelor moderne aceștia sunt în spectrul vizibil, infraroșu, ultraviolet, radio.

Senzor de proximitate Strela

Cap de căutare în infraroșu Strela

Cap de căutare în infraroșu

Componente sistem RF, posibil radar

Antenă rachetă sovietică

 

Control

Un sistem de ghidare inerțială (INS – engl Inertial Navigation System) este un sistem de ghidare care utilizează un calculator și senzori de mișcare (accelerometre, giroscoape și – eventual – senzori magnetici) pentru a calcula poziția, orientarea și viteza unui obiect aflat în mișcare.

Receptor al rachetei K-5

Sistem de control electromecanic

Amplificatoare servo

Electronică rachetă sovietică

Focos rachetă M-26

 

Corp

Corp rachetă Matra

 

Bonus

Ca bonus, două sisteme de căutare: al rachetelor Sidewinder și Ryan Aeronautical F1243.

Sidewinder

Ryan Aeronautical F1243

Și un radioaltimetru.

Antenă radioaltimetru TRT

Radioaltimetru TRT

Și un pilot automat.

Pilot automat sovietic BS-155A

 

Iulian

Share

37 de comentarii:

  1. My fav AT missile: Spike NLOS. DOAR CA sistemele de pe alea vor fi prezentate pe RoMil prin 2050 ?

    • Fara o conserva care sa fie desfacuta, RoMil va prezenta conceptele si stiinta care stau la baza proiectarii si constructiei. In felul acesta cititorii vor intelege mai mult decit Spike NLOS, vor intelege orice racheta.

  2. un fel de curs DIY pentru amatori?ai grijă,sauron veghează.

    • Chiar daca nu esti contra si nu ai facut nimic, un ochi tot se uita la tine.
      Chiar daca nu esti paranoic, cineva tot te urmareste si supravegheaza.

  3. bun articol.
    era interesant daca vedeam una americana si una ruseasca una langa alta sa vedem asemanari si deosebiri.

    • Conceptual sint asemanatoare. Nu am cautat, insa, deoarece consider de baza licrarile stiintifice si tehnice pe aceasta tema.
      Unul din filme prezinta o sectiune fizica printr-un Sidewinder.

  4. Multumim! Sunt informatii/cunostinte pe care eu unul nu cred ca le-as fi aflat veodatafara acest articol si fara aceasta serie de fapt.

    • Marius, multumesc. Dar nu e tocmai asa. Exista si alte site-uri pe internets cu informatii corecte care sa contribuie la educatie. Apoi, sint si cartile.

      • Da, exista.
        Dar…nu stiu despre ele; daca totusi le gasesc (sa zicem ca dau un google search) nu stiu sa discern sau le evaluez calitatea (pentru inceput); nu stiu cata incredere sa am in ce as citi pentru ca nu am validare. Majoritatea datelor de pe internet fie nu sunt concise (si e nevoie de mult timp) , fie sunt disparate (si trebuie sa le pui cumva cap la cap sau sa le gasesti ordinea). Trecem rapid peste criterii de lectura propriu-zisa (daca libajul este familiar si confortabil, si ajustat conform nivelului meu, daca rezonez cu autorul etc) care pe mine ma descurajeaza sa incerc pur si simplu lecturi noi pe net (cu subiecte noi pentru mine). Asadar sunt cateva motive pentru mine ca sa prefer ce ai scris . Plus ca pot intreba, imi pot exprima opinia.

        Sunt mai multe subiecte care daca nu le gaseam pe RM probabil nu le incercam in alta parte si imi vedeam linistit de interesele anterioare.

        • Am citeva pe care le consider de baza daca te intereseaza subiectele abordate. 🙂
          Lectura usoara, de seara.

            • Guta Craciun – Calculul si constructia rachetelor
              Willy Ley – ROCKETS, MISSILES AND SPACE TRAVEL
              Charles Overbey – Aircraft and Missile Design and Maintenance Handbook
              Arthur Locke – Principles of Guided Missile Design – Guidance
              Fleeman – Tactical Missile Design
              Bowdoin – Rockets and Missiles: The Life Story of a Technology
              Yanusevski (Yanushevsky) – Modern Missile Guidance
              Boord – Air and Missile Defense Systems Engineering

              • Multumesc!

                In vacanta de iarna voi vizita un prieten si poate reusesc sa ma lipesc de un volum din cele in limba engleza; daca nu ramane varianta electronica.

                Primul titlu este cu siguranta mai usor de gasit.

                • Incearca Amazon cu Used books. Poti avea surprize placute. 🙂

                  Pentru mine nu a fost cazul. Am asteptat prima data patru luni si a doua oara doua sa il gasesc (okazii, olx, anticariate cu wishlist). Sper sa ai mai mult noroc. 🙂

  5. Il urmaresc de ceva timp pe francezu’ „mysylvain59”.Sunt fascinat de domeniul electronicii pentru rachete in special de capurile de cautare RADAR.Matematica din spatele acestor sisteme e complexa si mai citesc carti de Semnale si Sisteme pentru a putea intelege macar la nivel de baza ceea ce se inampla.Felicitari autorului pentru acest articol.RumaniaMilitary a fost si va ramane un site cu informatii corecte din domeniul tehnicii militare.ce e la comentarii mai trebuie filtrat dar in afara de asta jos palaria in fata Dvs.

  6. este greu de inteles cit de greu e sa explici si sa intelegi lucruri relativ simple. Chiar pt unii care au o anumita pregatire tehnica, intr-un anumit domeniu, e greu sa sara pirleazu in alt domeniu.
    Pe de alta parte principiul anumitor sisteme e simplu si usor de inteles, dar apoi ne lovim de „amanunte”. Doar un exemplu, giroscopul, oare citi au inteles cu adevarat cum functioneaza acest principiu!?

    P.S Am un prieten bun, fost ing la Tarom, din pacate cu probleme de sanatate, a inceput sa scrie o carte care incearca sa explice tocmai aceste „amanunte”. Sper ca in viitorul apropiat sa pot anunta ca a reusit s-o publice.

    • Neamtu Tiganu.Chiar sper sa vad o carte acrisa de un autor român despre asa ceva.Am citit si citesc literatura tehnica americana dar asa,de amorul artei as vrea si o carte româneasca.

  7. La capitolul tehnologii poate ca giroscopul merita ceva atentie aparte. Am gasit subiectul interesant de la Hubble si am incercat sa aflu mai multe. El poate fi reper sau stabilizator. Spre exemplu la rachete inteleg ca giroscopul poate stabili orientarea sau din contra poate stabiliza accelerometrul/alt senzor pe o axa. Oricum este un element important pentru rachete dar si pentru tancuri (ca tot se discuta deunazi in alt articol despre precizia tragerilor in miscare ale francezilor, sau depre K2 vs tehnologii rusesti/chinezesti), nave (aici am avut ocazia sa inteleg efectul direct) etc.

    Oricum, in filmulete, accentul cadrului didactic este savuros! M-a uns pe inima. Mi-l si inchipui la Ploiesti explicand elemente cheie ale procesului sub licenta 🙂

  8. In summary: Production in 60% of the skyceptor system in Polish plants, the rest reserved as key technologies for the US. So the topic of WISLA-NAREW is slowly crystallizing, signing the contract next year

    • O, good information.
      Are the radar systems entirely developed in Poland or there are some licenses/know-how/black boxes coming from other companies from Western Europe?
      Plus, research on power transistors for RF; this is a good research field. Is the polish industry capable of manufacturing RF semiconductors? I did not hear of any micro fab house in Poland; still, I may be wrong.

      • The first of the banks and there is more, this one is designing https://www.dcd.pl
        radar systems are PIT-RADWAR

        This is exactly the word of the vice president „By the end of the year, the patriots’ producer will finalize key offset contracts in Poland related to the first stage of the” Vistula „program and agree on a final contract for its second phase. promises Raytheon, vice president of the company, responsible for the implementation of the largest armament contract in the history of the Polish army, John Baird. „There is another option, let’s see what will be signed next year

        • I was referring to information from this article (courtesy of Google Translate):
          https://www.defence24.com/wisla-and-narew-missiles-for-the-army-technologies-for-the-industry

          Relevant quote:
          Of course ready-made elements based on the gallium nitride technology are easily available, however it would be more cost-effective once such elements are manufactured locally. Such offer was already submitted by the French, namely the Thales company which is willing to use the GaN technology in the Ground Smarter GS1000 radar. Now we have to persuade the Rayethon company to place a similar offer.

          This would be particularly beneficial due to the fact that the Polish companies would not work on the new R&D programme from a scratch. At the moment two programmes in applied research, co-funded by the National Centre for Research and Development, are being realized:

          “Microwave AlGaN/GaN HEMT Transistor – C and X bands”– a research grant, the concept is based on GaN-on-SiC base, coming from foreign suppliers and is realized by the Wrocław University of Technology, Faculty of Electronics, Micro-systems and Photonics (the project is to be completed on 31st October 2015; financing: PLN 2 358 340 );
          “Microwave HEMT AlGaN/GaN transistors on a micro-crystal GaN base” (Pol-HEMT) – the project is realized by a consortium consisting of the following subjects: Institute of Electron Technology, Institute of High Pressure Physics, Polish Academy of Sciences, Institute of Physics of the Polish Academy of Sciences, Warsaw University of Technology, Ammonoo SA and TopGaN Sp. z o.o. The goal is to create a technology demonstrator for a transistor with a power of 10W at 4 GHz. (the project is to be completed on 31st October 2015,, the grant was provided in an amount of PLN 7 434 569).

        • #O „key offset contracts”?! Offset for Vistula is ridiculously small – $ 280 million at a total price of $ 4.5 billion. And the offset refers to: the local manufacture of a 30mm gun, rocket containers, truck service and a maintenance center. That’s all.
          So what do you mean „key offset contracts”?

          SkyCeptor is there are other money, other contract.

          Raytheon offset is in value 66 milion $. Key contracts?!

  9. Si sa vedem care va fi pretul pt SkyCeptor, pt ca Polonia are niste preturi de sta mata-n coada. Vorbim marti despre un alt contract polonez ciudat…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *