Despre fizica si intrebari fundamentale (II)
Lui Roger i se facuse instructajul inainte de a pleca de pe Pământ; în ultimele doua ore citise din nou toate manualele sistemului, însă nu putea îndepărta senzația de gol în stomac pe care o avea. Urma să intre într-un mic spațiu care îi amintea de cel mai bun loc de odihnă al vampirilor din filmul Dracula – al lui Coppola, bineînțeles, celelalte erau doar creionări de idei pe aceeași temă – un coșciug. Se temea că atunci când va veni momentul să iasă un echipament nu va mai funcționa iar el va rămâne captiv pentru eternitate, se temea că substanțele nutriente îl vor transforma, se temea de o eventuală fisură în cupola care îl va separa 23 de ore din 24 de mediu, se temea de posibilitatea ca un senzor să nu mai funcționeze. Se temea de orice tehnologie care îl separa de realitate. Capacitatea lui de a evalua corect realitatea și de a acționa rapid pentru a rezolva probleme inginerești fusese unul din factorii cei mai importanți la selecție.
Acum trebuia să accepte separarea de realitate.
Urmau să părăsească orbita și stația care le devenise casă în ultimele șase luni. Au inspectat de nenumărate ori Contrapția*, interior și exterior, au simulat diverse situații critice, s-au familiarizat cu locul unde urmau să îșî petreacă următorii 20 de ani, cu navigația în acel spațiu închis, cu modul cel mai eficient de acces la diverse sisteme, cu inteligența artificială de la bord și interacțiunea cu ea. Toate după alți doi ani epuizanți de antrenamente pe Pământ, zi de zi, totul pentru un singur scop – prima misiune interstelară lansată de pe Pământ.
În urmă cu 10 ani se făcuseră progrese uimitoare în direcția criosomnului, după ce acum peste două secole frații Grimm enunțaseră prima dată ideea într-o poveste. Urmărise amuzat știrile despre primele teste care presupuneau inducerea unei stări de… hibernare. Se dovedise că metoda putea fi utilizată doar pe timp scurt – câteva săptămâni în cazul cel mai fericit – fiind potrivită doar pentru călătorii interplanetare. Apoi câțiva ruși descoperiseră o metodă de a suspenda aproape complet funcțiile vitale, încetinind metabolismul la 1%, corpul fiind ajutat de sisteme externe, metodă care permitea o hibernare pe durată medie, de 3-4 ani. Riscurile erau mai mari, însă niște ingineri deveniți contabili calculaseră că beneficiile depășeau cu mult riscurile.
Erau 45 de oameni care urmau să plece în prima misiune în spațiul interstelar și pentru toți cea mai mare provocare era criosomnul, chiar dacă trecuseră prin experiența celui de scurtă durată în timpul antrenamentului. Echipa de pshihologi, neurologi și psihiatri consideraseră că pentru a accepta situația – lipsa controlului și trișarea modului în care homo sapiens își ducea viața – trebuia ca ei să considere criosomnul ceva banal, parte a vieții cotidiene. A circulat la un moment dat și ideea ca somnul de noapte să fie înlocuit cu criosomn de foarte scurtă durată pentru ca ei să se acomodeze mai repede, însă toți refuzaseră propunerea.
În 8 ore Contrapția urma să se pună în mișcare iar el va fi în prima tură care va intra în criosomn pentru 6 luni. 6 luni.
* Contrapție – barbarism intentionat, preluare a termenului din limba engleză (contraption – mașinărie mult prea complicată, de cele mai multe ori nesigură).
Criosomnul (Cryosleep sau Suspended animation în engleză) este una din metodele prin care Homo Sapiens poate trișa timpul in călătoriile interstelare, conform literaturii și filmelor de specialitate. Echipajul intră în capsule, se închide ermetic, capsula e inundată de un fluid cu proprietăți magice, apoi Noapte bună, somnoroase păsărele. Ocupantul este trezit peste X ani, când nava ajunge la destinație, în timp ce el are cele mai frumoase vise pe care le poate avea o persoană în timpul întregii vieți (hei, cine sunt eu să contrazic autorii de SF care ignora rolul viselor?).
Există în acest moment două direcții majore de dezvoltare ale acestei tehnologii:
- încetarea până la un nivel extrem de redus al funcțiilor celulare, corpul uman intrând în ceea ce ar putea fi numită stare de hibernare;
- oprirea tuturor funcțiilor vitale și repornirea lor la un moment viitor (în acest caz călătorii sunt de fapt decedați, fiind readuși la viață la destinație).
Beneficiile nu țin doar de resursele umane – ajungere la destinație în timpul vieții călătorilor, lipsa afecțiunilor psihiatrice cauzate de viața într-un spațiu închis departe de casă, etc – ci și de logistică – spațiul și resursele necesare sunt mult mai mici în cazul acestui gen de călătorie. Evident, reducerea masei pe care o necesită logistica poate determina o mai bună protecție împotriva radiațiilor, costuri mai mici de lansare, mai mulți pasageri, o masă totală mai mică.
În natură pot fi întâlnite trei tipuri de hibernare:
- hibernarea forțată (animalele intră spontan în starea de hibernare, fara legătură cu condițiile de mediu)
- hibernarea facultativă (animalele intră în stare de hibernare pentru a își asigura supraviețuirea)
- torpor (reducerea nivelului metabolismului pentru conservarea energiei, fără reducerea temperaturii corpului)
Au fost identificate 3 variante de inducere a stării de hibernare până acum:
- prin temperatură (scăderea temperaturii corpului, utilizată deja în medicină)
- prin substanțe chimice (inhalarea de hidrogen sulfurat – H2S – de șoareci)
- prin intermediul sistemul nervos
NASA a făcut pași în această direcție, studiind domeniul ca soluție pentru călătoriile interplanetare (mai exact, spre Marte). Varianta explorată pentru cazul oamenilor a fost prima din lista de mai sus – reducerea nivelului metabolismului prin hibernarea indusă de hipotermie terapeutică, nutriția fiind asigurată intravenos. Procedura de răcire ar duce temperatura organismului până la 32 ℃ în 6 ore, în timp ce readucerea la temperatura normală ar fi realizată în 2-8 ore. Ca fapt divers, pentru o reducere a metabolismului cu 50% temperatura corpului ar trebui sa fie de aproximativ 25 ℃ în timp ce pentru o reducere a metabolismului cu 80% temperatura corpului ar trebui să fie 18 ℃.
Problemele pe care le poate avea organismul în cazul hibernării în spațiu pot fi cauzate atât de lipsa gravitației (demineralizarea oaselor și atrofia musculară) cât și de starea de hibernare și hrănirea intravenoasă (deteriorarea hepatică, dezechilibre de substanțe, hipo/hiper glicemie, infecții, hemoragii, coagularea sângelui), starea de sănătate a celor aflați în hibernare putând fi păstrată chimic, electric și prin design al sistemului.
Homo Sapiens în stare de hibernare (sursa: [1])
În continuare, dată fiind apropierea între termeni, ar trebui să definesc câțiva termeni (conform [3]):
Criogenie – într-o accepțiune mai nouă, metoda îmbălsămării prin înghețare (en: cryonics);
Criologie – tehnica producerii temperaturilor foarte joase; într-o accepțiune mai nouă, tehnica înghețării organismului;
Crionică – tehnica înghețării organismului (en: cryonics, din gr: kryos – rece).
Acești termeni, în cazul în care au același înțeles, vor fi folosiți alternativ cu acest sens, în funcție de sensul textului.
În acest moment crionica este modalitatea aleasă de cetățenii cu dare de mână, dispuși să parieze pe un viitor luminos în care medicina îi va putea readuce la viață din starea de conservare în care se află. Există în acest moment două variante de conservare la temperatură joasă:
- la -79 ℃ cu ajutorul zăpezii carbonice;
- la -196 ℃ cu ajutorul azotului lichid.
Țesuturile se păstrează cel mai bine la temperaturi de sub -130 ℃, astfel că soluția aleasă pentru păstrarea cetățenilor sus-numiți este utilizând azotul lichid. Problema majoră în cazul scăderii temperaturii este de a păstra integritatea celulelor (volumul apei crește la trecerea ei în stare solidă) și a tesuturilor (aglomerări de celule care funcționează împreună pentru îndeplinirea funcției) împreună cu toate substanțele existente în organism, pentru a asigura succesul revenirii la viață.
În timpul procesului de îngheț controlat celulele se dezhidratează, apa care îngheață fiind cea dintre celule, cristalele de gheață apăsând celulele. În cazul înghețului necontrolat apa îngheață iar cristalele de gheață care se formează pot distruge celulele. Provocarea este păstrarea unei rate îngheț egală cu cea de eliminare apei dintre celule și înlocuirea ei cu o altă substanță care să protejeze celulele împotriva formării gheții, evitând astfel apariția cristalelor de gheață între celule. [5] Au fost realizate congelări ale organelor și apoi aduceri la temperatura normală fără ca acestea să fie afectate mecanic de gheață utilizând diverse modalități de protecție printr-un proces numit vitrificare însă substanțele utilizate pentru protecție sunt toxice.
Readucerea la temperatura mediului este un proces mult mai laborios decât înghețarea, în prezent nefiind posibilă readucerea la viață a cetățenilor congelați (lipsa de oxigen deterioreză celulele, temperatura joasă face corpul uman casant, nu toate țesuturile sunt vitrificate, vitrificatul – substanța de protecție – este toxică).
În acest moment se pot păstra cu succes prin criogenie celule, țesuturi și organe mici, însă păstrarea prin criogenie a unui om este diferită de păstrarea unei bucăți de mușchi de grosimea unei felii de prosciutto.
În loc de încheiere
Dacă pentru perioade medii de timp (ani) se va putea utiliza metoda hibernării (succesiv pe durate scurte), păstrarea organismului uman în stază pe parcursul unei călătorii interstelare timp de câteva zeci de ani este cel mai probabil imposibilă – sau așa pare dacă privim acum în detaliu procesul. Probabil vom realiza teleportarea înainte de a putea realiza păstrarea omului într-o stare de suspended animation.
Daca vrem să ajungem la stele va trebui, deci, să găsim o modalitate de propulsie care să ne asigure deplasarea cât mai rapidă, FTL (Faster Than Light) dacă se poate, vă rog. Sau să construim o arcă spațială.
Iulian
Surse:
http://www.mnn.com/earth-matters/space/stories/cryosleep-its-not-just-science-fiction-anymore [1]
http://www.mnn.com/earth-matters/animals/stories/hunker-down-hibernating-animals-live-longer [2]
http://dexonline.ro [3]
https://en.wikipedia.org/wiki/Cryonics [4]
Peter Mazur – Freezing of living cells: mechanisms and implications, 1984 [5]
Inca ceva …. se pare ca ecista (teoretic) si o limita a „suspendarii” criogenice. Max 400 de ani ….. chiar daca aistapani la perfectie criogenia.
Ca se suspeunda procesele chimice .. da Insa nu si cele … atomice. Si daca tineti minte exista ceva numit Carbon 14… care e nitel radioactiv si se „injumateste”.
Problema nu este ca e nitel radioactiv ci ca se „injumateste” transmutandu-se in Azot 14 … Iri strctura atomica a acizilor nucleici este compusa di carbon, hodrogen si azot. Cauta si iua la intamplace formula purinei una din „bazele” ADN : C5H5N5. Pai va dati seama daca devine C4H5N6 si molecula se afala pe o alela importanta cinttr0un cromozpm care dace ceva emportanta (de ex raspunde de replicarea celulelor hepatice) e de nashpa te ia! e ca in Nopatea Furtunoasa unde ametitu a batut invers numarul de la casa … numa ca HCiriac a tras mai bine!
Se presupune ca pana la 400 de ani de criogenizare un om ar avea sansa sa fie cecongelat si sa isi poata continua viata .. Insa se oresupoune ca dupa 500 de ani se adcumuleaza atatea erori in ADN (erori dtaorate carbonului 14 care .. ) incat dezghetatu va muri rapid in max 3-4 ani
Da pana la FTL mai bine dintai s agasim un motor „decent” care sa permita un voiaj cosmic la un pret decent (adica un kil de carne transportata pe luna sa nu coste 1000 de parai)
Omul nu a fost facut sa calatoreasca in spatiu . Dovada , primi astronauti care au stat o perioada lunga de timp in spatiu ( sovietici ) la intoarcerea pe pamant aveau mari dificultati in a se misca din cauza gravitatie .
Eu nu cred in criogenizare. Cred ca mai mari șanse sunt cu lungirea telomerilor cromozomilor . Am citit undeva ca o companie americană a lungit telomerii unui voluntar – dar rezultatele se vor vedea in vreo 20 de ani . Sau poate vor apărea alte procedee
In principiu una din principalele probleme la calatoria in spatiu este lipsa gravitatiei, care afecteaza practic intreg organismul intr-un mod dezastruos, dar aici avem deja solutia, una simpla si la indemana noastra chiar astazi: forta centrifuga.
Habitatul unei nave spatiale trebuie sa fie de-a lungul unui cilindru rotitor. Viteza de rotatia este setata pana cand forta centrifuga atinga valoarea gravitatiei terestre de la nivelul marii. Oamenii isi duc viata pe peretel interior al cilindrului, cu forta centrifuga (falsa gravitatie) indreptate insre inafara…
Asta-i partea usoara, partea dificila este atingerea unei viteze rezonabile a navei pentru a permite o calatorie pana la cea mai apropiata stea, ori deocamdata, indiferent de solutia propusa, cantitatea de energie necesara este pur si simplu imensa, atat de imensa incat astazi nu avem nici macar la nivel de concept o astfel de sursa de energie (motor) si nu stim nici macar unde sa ne uitam.
Nu cred ca viitorul calatoriilor spatiale va apartine tehnologiei suspendarii/incetinirii metabolismului.
La câte inovații au apărut in ultimii 25 de ani nu ar fi imposibil sa se realizeze un motor revoluționar care sa atingă viteze de neimaginat . Dar bineînțeles sa se investească masiv in cercetare …
Aici nu discutam de motor ci de sursa de energie necesara. Odata ce ai sursa poti incepe sa te gandesti cum transformi energia respectiva in lucru mecanic (motorul).
Helium 3 is enough ?
http://www.projectrho.com/public_html/rocket/fusionfuel.php
Draga acu 50 de ani se presdupunea ca pnana azi vom avea motorul ala.. Canci.
na o compattie care imi place.
Navigatia cu vele . Deja dezvoltata „matur” odata cu caravela si galionu.
Insa un drum Europa -India- retur .. naspa rau , 60-80% moaralitate prin scorbut.
Sec XVIII apare avssul numit „indiamen” . Sa mergi pana in Inida si sa te inticiviudevine ceva normal.
Sec XIX :Clippere . CU ceva bafta un clipper „extrem” se facea drumul Londra-Sanhai -Londra de 2 ori pe an lasnad mebri,or de echipaj suficent timop sa isi lase bortoase nestele si mai ales sa se faca prastie.
Dar a durat vreo 350 de ani .. cu exact aceiasi tehnologie – panza, lemn si vant!
Ca in serialul ( probabil cel mai bun sf facut vreodata) babylon 5…acolo era exact ceea ce descrii tu aici…
Si mie mi-a placut B5. Dar acolo ei aveau portile care ii duceau intr-o dimensiune in care spatiul era comprimat si ei traversau distante mari in universul real mergand cu viteze normale in dimensiunea comprimata. Cam ca teoria cu Einstein-Rosen bridge (gaurile de vierme) in care tu ai parcurs distante mari rapid doar din perspectiva unui observator, insa ai mers pe o scurtatura cu viteza normala.
Recomand tuturor serial The Expanse, care este foarte scientifically correct in toate aspectele, mai putin propulsia extraordinara de care sunt capabile motoarele lor.
Si, pt cei care vor sa invete ca lumea despre spatiu, intr-un mod care nu este plictisitor si este piperat cu referinte la sci fi clasic de tip mai realist, va recomand acest site, care a fost creat ca resursa pentru scriitorii SF.
Dati la Click to show topics http://www.projectrho.com/public_html/rocket/
Are niste ilustratii fantastice.
Si eu recomand „The Expanse”dar nu este nici pe departe foarte corect dpdv stiintific, daca amintim doar de gravitatia de pe asteroizi si folosirea armelor termonucleare in spatiu, in rest merita vazut.
Trebuie sa isi permita si ei niste libertati, nu? Pe mine m-a socat ca Pamantul avea numai 130 de rachete nucleare, dar la vitezele cu care circula, si una singura poate deveni relativistic kill vehicle.
In primul episod, parca tin minte ca aratau ca ei invart asteroizii pt gravitatie slaba in interior, iar podeaua din tunelurile respective era orientata catre exterior. Wikiul spune la fel. In nave, gravitatia venea de la acceleratia fantastica. Daca omitem propulsia si … intriga, nu prea vad alte chestii care sa fie ultra SF.
@GeorgeGMT
Imagineaza-ti cat de socat am fost cand au ramas fara gravitatie in episodul 2 sau 3 pe nava martienilor si au inceput sa pluteasca, iar doi tipi s-au legat cu o coarda, unul l-a aruncat pe celalalt, iar primul s-a folosit de reactiunea de la aruncare ca sa ajunga la podea si sa se prinda cu bocancii magnetici si apoi l-a tras pe primul catre el.
Pai si ne limitam la nave civile , eu vreau sa vad si nave militare !
Foarte interesant,cred ca si Putin va apela la criogenie…..
NASA va incepe in acest an testele pe oameni cu tehnologia de inversare a imbatranirii „anti-aging” prin repararea ADN-ului. Initial intentia lor a fost sa repare ADN-ul afectat de radiatiile din spatiu si s-a nimerit sa descopere un soi de nemurire.
https://www.sciencedaily.com/releases/2017/03/170323141340.htm
La soareci au reusit sa faca ADN-ul/celulele unui soarece batran sa arate la fel cu al unuia tanar. Cine se ofera voluntar pentru teste clinice? 🙂
Mi-a placut ca articolul acesta incepe cu o povestire SF. Ar fi interesant daca rumaniamilitary ar publica o povestire SF macar saptamanal.
Nu stiam; ratai cercetarile astea.
Cu saptaminalul SF e doua probleme. Timpul (cel putin pentru mine) si daca se potriveste sau nu cu profilul site-ului.
S-ar potrivi, dar cin” sa le scrie?
Hibernarea nu e ceea ce cauti pentru calatorii interstelare. Cryptobioza este. Teoretic ai putea sa combini o actiunea chimica cu una termica pentru a obtine efectele necesare. Dar, dupa cum zicea si Ghita mai sus, e o limita ce tine de acumularea de material radioactiv in tesuturi, material ce in mod normal e scos de organism.
Eu cred ca va fi un pas important, din simplul motiv ca nu prea exista surse de combustibil ce permit calatorii interstelare rapide. Chiar daca esti nemuritor, cu telomerii de un kilometru, tot trebuie sa bei si sa mananci, cu toate costurile aferente. Plus ca poti sa iti pierzi mintile traind 400 de ani intr-o conserva.
Se poate realiza, dar necesita inginerie genetica pt a reproduce mecanisme de actiune moleculara la nivel intracelular prezente in anumite animale (nematode, tardigrade, broaste si pesti). Nu prea merge cu un om nemodificat.
Scuze nu acumumulare ci degradare … Ca nu radiatiate omoara ci degradarea infromateiei inscirse in ADN. De fpoat se zice ca ombatranirea este datorata acumularii de „erori” in structura ADN . Ca cancerul este elinsusi o „eropare”
Adica ceva care in infro,astoca se zice ca „oti da cu vrigula” (depasire de virgila flotanta) sau ca inloc sa te duci la adressa 000011110011110111 de unde sa iei indexul ajungi la adresa 000011110011110101 si dca folsoestei ce gasesti colo ca index ajungi in balarii …
Teorit si SF criogenia poate fi o solutie .. insa una „partiala”. Sa jungi in norul lui Ort, a faci niste tabape acolo, fipa 4 ani iar cio, revii pe Pamnabt , tragi un cioncediu, te insori , faci un copil. iti mailasi nevasta grea, te intorciinNorul lu Mort, revii sa iti vezi primu copil terminand facultatea, al doilea dand bacu si te pensionezi sau te apuci de birocratie.
Interesant subiectul …Din pacate suntem inca la inceputuri , iar cele mai apropiate planete locuibile se pare ca ar fi la 40 de ani lumina . Omenirea cred ca mai bine s-ar axa pe descoperirea unui mod de propulsie FTL ( faster than light ) ceva gen warp drive . Cum nu am ajuns sa construim ceva care sa atinga viteza luminii greu de crezut ca in urmatoarea suta de ani spre exemplu am putea gasii un sistem de propulsie revolutionar , dar cine stie … oricum noi nu vom mai fii sa vedem lucrul asta . O teorie dspre asa numita warp drive a fost enuntata de un domn fizician numit Alcubierre prin 1994 . Si in fond cine se gandea ca omul chiar va ajunge pe Luna citind atunci cand Jules Verne scria „De la Pamant la Luna „
Toata lumea vrea viteze mari ca sa ajunga undeva, pe o planeta locuibila langa o alta stea. Eu cred ca mai bine am dezvolta tehnologii care sa ne permita sa nu mai fim dependenti de planete si stele deloc. Adica sa putem trai si in spatiul vid dintre stele si chiar in spatiul dintre galaxii fara sa avem nevoie de o stea sau planeta.
Daca putem construi blocuri inalte de 1 km aici pe planeta, atunci putem construi structuri de sa zicem 10 km in spatiu. Dar ne trebuie o noua sursa de energie si posibilitatea de a utiliza materialele gasite in spatiu pentru a construi, roboti/drone, agricultura in spatiu inchis si alte alea.
Cine sa baga sa proiecteze un mothership? 🙂
Eu cred ca pana la urma acolo se va ajunge, un mothership. Stiti independence day si alte filme de genul, in care pamantul era invadat de o rasa extraterestra pentru resurse? Imi e teama ca acolo vom ajunge noi, sa mergem prin univers sa culegem resurse. Nu o sa fie doar o nava singura, ci vor fi mai multe, pentru ca noi nu putem pur si simplu sa fim uniti, vedem asta zi de zi in conflictele de pe glob. Probabil ca omul se va adapta si speranta de viata o sa creasca de la natura. Oricum, ceea ce stim noi despre descoperirile din lume e putin fata de realitate, de ex am vazut ca us army spera sa aibe pana in 2020 o arma laser functionala.
Pentru ca e demoralizator si generator de boli psihice ca acei X sute de Homo sapiens sa stea in spatiu peste 4 ani.
Inchipuieste-ti o ura Montague-Capulet pe o arca spatiala.
In timp ce Pamantul este ucis lent si sigur ni se servesc vise ca o sa plecam spre nicaieri!!! In ciuda unor evidente stridente continuam sa ne amagim cu absurditati (criogenare, teleportare, intergalactic, FTL, etc.)!!! Cred ca e mai realist sa ma gandesc ca in 10 ani vom avea 4 escadrile de F35, 350 de tancuri M1A3, 30 de vedete rapide, 50 de baterii de coasta la Marea Neagra, 6 submarine etc.!!!
E mai realista cercetarea NASA si colonia de pe Marte cu oameni trimisi de SpaceX decit Abrams si F35 cu cocarde. 🙂
Cu ajutorul lu Uncle Shylock poate 350 M1 Barams .. poate
Insa escafrile de F 35 in 10 ani? Cez ca astea o sa fie toate F 35 bune de lupta in 10 ani si se vor bate pe ele USAF si US Navy (ho! Nu sariti! F 35 este un poroeict [prea complex normal ca are inatrizeri. Mai vedeti data la care a zburat primul Harier si cate avioane DAV au fots facute intoatalumea. Oare de ce Harrier a rams singurul decenii? Ca Iak nu se pune … IAK 38 era ceva de arata nu de trimis sa lupte)
Degeaba avem motoare, nave și echipaje care pot călătorii până la prima stea în să zicem 25 ani dacă nu avem comunicații instant sau acceptabile ca timp. Se duc aia acolo și sunt …. pierduți pe vecie, deci fără nici un folos, poate exceptând împrăștierea omenirii haotic în univers.
Comunicatiile instant s-au inventat in ultimul secol. Pana atunci, am colonizat America, Australia, Noua Zeelanda….Si nu numai europenii.
In lumea antica, coloniile grecesti si feniciene deseori nu aveau contact nu metropola.
Bosimanii din Australia au ajuns acolo vasling pe canoe din Indonezia. Si apoi au pierdut contactul.
Iar de cei mai mari navigatori umani, polinezienii, nu cred ca trebuie sa zic:
https://en.wikipedia.org/wiki/Polynesian_navigation
Distantele si lipsa de contact nu e sfarsitul lumii. Doar sa nu iti inchipui ca o sa ai control asupra coloniilor :).
Eu am o teorie: dupa ce va fi fondata prima colonie pe Marte, a doua zi ea isi va declara independenta. 🙂
Sa fim practici: distanta era de un ocean si colonia coroanei a aruncat ceaiul in mare. Un amar de spatiu plin cu vid racoros da cu atit mai multa libertate noii colonii.
Daca lui Musk ii iese, eu iti garantez ca prima colonie va fi fondata tocmai cu scopul de a scapa de nebunia de pe Pamant. Or sa se duca cei satui de geopolitica, coruptie generalizata, ignoranta, sisteme democratice care se transforma in idiocratii,razboaie si rivalitati religioase si economice, spectrul anihilarii nucleare si climatice datorate ignorantei…Depinde numai sa nu fie prea dependeti de Terra pt chestii vitale…
Si asta e un lucru bun, pt ca naste noi sisteme politice, economice si contribuie la progresul omenirii. Vezi exemplul Americii. Evident sunt multe scenarii si nu toate sunt roz, dar, 500 de ani mai tarziu, America a avut un impact pozitiv asupra lumii.
PS:Ce face ceaiul din om….
Pana ce Terra nu va fi condusa de o singura structura ce controleaza si directioneaza toate resursele planetei catre un scop nu vom face nimic. Sa cuceresti spatiul (alte planete, calatorii interstelare, etc.) este o treaba de gandire planetarea. Specia umana are 3 variante ; sa ajunga la un anumit nivel technic si apoi sa regreseze (ciclurile de pana acum din istoria planetara), sa se autodistruga (nuclear,bacterioloigic,etc.) sau sa avanseze la o civilizatie planetara ce ar permite canalizarea resurselor spre cucerirea spatiului. Cat timp omul (ca specie) este divizat de rasa, religie, sistem de organizare si conducere, etc. din care rezulta interese diferite pentru grupuri, rezultatele vor fi minore comparativ cu potentialul speciei la nivel planetar.
Corect.
@RTI si Musoiu
Parerea mea este ca este incorect. Nu putem proiecta preferintele noaste si viziunea noastra civilizationala asupra unei entitati care ar fi nominal democratica. Europenii, atat activi in spatiu, cat si cu spiritul faustian citat de Spengler, care viseaza macar la spatiu, sunt un miliard si un pic poate in tarile in care sunt majoritari. Poate mai punem un miliard si ceva de chinezi la socoteala, dar eu nu stiu ce spirit cutezator vor mai avea dupa ce isi vor satisface setea de afirmare si nevoile efective de acces la servicii spatiale in low orbit. Restul planetei isi va vota din vistieria planetei ajutoare umanitare etc. Asa s-a schimbat si natura Adunarii Genberale a ONU cand decolonizarea a pus tarile dezvoltate in minoritate si azi avem declaratii cu programe de starpire a blasfemiei contra islamului si Arabia Saudita conducand consiliul pt drepturile omului. Forme fara fond.
In acelasi timp, un imperiu global, cu autocratia minima pentru a impune preferinte de policy cu care noi suntem de acord, nu este fezabil moral in climatul de fata. In cele din urma, tot statele nationale sau aliante ad-hoc vor avea vointa si mijloacele de a explora spatiul, iar corporatiile vointa de a face sustenabil dincolo de plantarea steagului.
One-worldism este o creatie a universalismului tipic civilizatiei vestice si va exista numai ca masura tactica pentru ca Vestul sa fie exploatat de Restul. Priviti cum degenereaza discutiile pe schimbari climatice intre tari. Gimme gimme. Ecuador: da-mi bani ca altfel tai padurile.
Cine a zis ceva de un sistem democratic asemanator cu cel de acum ?
Ar trebui sa incluzi acest adaos la orice formulare ca sa se inteleaga ca se restrange pleiada posibilitatilor. Pt ca orice formula potentiala de acest tip trebuie, in opinia mea si in climatul moreal curent, sa aiba astfel de caracteristici. Si chiar daca nu va avea, atunci ce compromis in favoarea „vointei populare” vei face ca sa dai un fir de democratie aparenta ca tu sa iti practici totalitarismului, oligarhia sau mai stiu eu ce? Gandeste-te ca in America anilor 1960, liderii minoritatii afro-americane erau impotriva programului spatiale ca diversiunea majora (4% din PIB pe an) de la sarcina (inca neterminata, ba chiar agravata) de a reduce saracia si decalajele. Un pastor cunoscut a dus o procesiune cu magar si caruta (gen 40 acres and a mule) la poarta NASA sa protesteze resursele pentru „whitey on the moon”. La nivel global, ce chestiune crezi ca ar fi sacrificata pentru a pacifica vulgul planetar? Nici autocratii din Orientul Mijlociu nu se laudau ca au talpa pe gatul poporului si le aruncau paine.
Deci, trebuie mentionat – guvern planetar de tipul X. In practica, rezulta dominatia politica sau civilizationala a celor necolorati asupra celor colorati sau a „ice peoples” over „sun peoples”.
Stimati domni,
Daca tot vorbim de SF ia sa va expun o tema pe care mi-am imaginat-o demuuult, tare demult, pe cand profesorul meu de fizica (Sa traiti, domnu’ Morie, sincer respect!) ne explica treaba cu relativitatea, cu dependenta masei de viteza (la viteze relativiste) si toate celelalte de-ale fizicii moderne, – care e mai degraba filozofie decat matematica.
Deci sa presupunem ca timpul e discontinuu. Adica materia (sau Universul) pe care o / il stim are momente de existenta si de non-existenta.Adica apare – dispare. In momentul in care e in starea imateriala ea / el (Universul) exista doar ca informatie. Sau, daca doriti e materie virtuala. Nefiind materie, n-are masa de repaus. Adica daca masa e zero atunci orice parte din Universul cunoscut se poate deplasa (chiar si) cu viteza luminii (sau cu o viteza mai mare, de ce nu?), ca nenea Einstein i-ar cam da voie. Buuun… Pai atunci, in momentele de inexistenta se poate transfera matricea informationala instantaneu, pe orice distanta. Pentru ca practic notiunea de distanta in absenta timpului devine un nonsens. Adica nu exista.
Evident aberatiile astea nu mi-am permis sa i le spun profesorului ca ma prindea pensia tot elev intr-a doi’spea.
Pacat ca tema asta cu timpul discontinuu nu am prea vazut-o la autorii de SF. Ca am citit ceva literatura de asta. Sau poate n-am citit de ajuns.
Acu’ sa nu sariti ca arsi ca timpul n-are cum sa fie discontinuu. Am stabilit ca vorbim de SF, nu? 😀
Ca idee SF este. Merita sa o dezvolti = adicva in ce sens si cine e cu discontinitatea
Din toata treaba asta eu trag o singura concluzie: omul este de fapt veriga slaba dpdv tehnic in zborul cosmic… 🙂
🙂 Nu chiar, cam totul e veriga slaba.
Regula oricarui sistem este ca se strica; deci trebuie implementate de la inceput optiuni, alternative, redundanta. Spatiul este atit de ostil cu orice ajunge acolo (tehnologie, viata) incit totul este o veriga slaba si toate componentele sistemului trebuie sa fie redundante – oameni, echipamente, tehnologie.
Tehnologia a inceput sa faca progrese, ma gandesc la Flyby-ul lui Pluto. Evident adaugarea echipajului complica muuuuuult lucrurile. Eu imi pun banii pe privati! 😉
Mega premiera joi 🙂 : http://www.theverge.com/2017/3/28/15071288/spacex-launch-recycled-falcon-9-rocket-landing-schedule
Un fly-by robotic este cu mult mai usor decit unul cu echipaj uman. Nici nu am curaj sa ma gindesc la ce ar presupune o misiune umana. 🙂 Oricite progrese face tehnologia, este nevoie de testare vreme indelungata in spatiu pentru siguranta.
Cheers pentru SpaceX. Bun, am program poimiine. 🙂
Sper, pentru binele SES, ca totul va merge bine.
E bine,macar visele nu le ia nimeni:)
Pentru colonizarea Sistemului Solar inclusiv centura Kuiper nu e nevoie de hibernare. La 2000 km/s se poate ajunge la Pluto in o luna la Eris in 6. Spre Marte 100-150 km/s sunt mai mult decat suficienti. Un zbor de o luna e tolerabil. Exista motoare ionice experimentale care teoretic ating 2000 km/s in fuctionari de scurta durata