Articolul publicat astăzi pe rnhs.info este despre renaștere. Despre renașterea noastră ca popor, ca stat, pe fondul marilor prefaceri de la sfârșitul veacului precedent, așa cum au fost Revoluția franceză sau Războiul de Independență care a condus la nașterea Statelor Unite ale Americii. Încă de la începutul secolului al XIX-lea se fac pași mici în această direcție și în cele două Principate românești. Unele au fost excesiv popularizate de istoriografia comunistă (pentru cei care au prins-o), așa cum a fost Revoluția greacă de la 1821 căreia i-a căzut victimă Tudor Vladimirescu (vă recomand cartea „Revolutia Greaca de la 1821 pe teritoriul Moldovei si Tarii Romanesti” scrisă de Tudor Dinu, am citit-o recent). Altele au fost pur și simplu ignorate de aceeași istoriografie și rău au făcut pentru că au importanța lor care nu poate fi tăgăduită…
De pildă momentul 1829 și Tratatul de la Adrianopol care conține câteva prevederi extrem de importante pentru cele două principate românești – Țara Românească și Moldova dar și pentru scopul articolului de față (enumerarea nu are pretenția de a fi exhaustivă):
- Libertatea de navigație pe Dunăre și în Marea Neagră, strâmtorile Bosfor și Dardanele devenind libere pentru comerțul tuturor statelor. Marea Neagră încetează a mai fi un lac turcesc.
- Desființarea raialelor otomane de pe malul stâng al Dunării (Turnu, Giurgiu și Brăila), împreună cu insulele ce aparțin acestui mal, restituite Țării Românești în 1830.
- Desființarea monopolului turcesc comercial asupra țărilor române. Acestea nu mai sunt obligate să facă schimburi comerciale doar cu Turcia. Moldova și Muntenia beneficiau de libertatea deplină a comerțului, ele putând stabili legături comerciale cu orice stat, inclusiv cu Poarta, numai în măsura în care le considerau avantajoase. Moldova și Țara Românească vor fi scutite de orice obligații pentru aprovizionarea Constantinopolului.
- Cele două state române obțin dreptul de a înființa armate naționale (miliţii) pentru paza ordinii interne și cordoane sanitare și carantine, la graniță.
Contextul istoric este important în cazul articolului de față, dar nu ăsta este neapărat și subiectul principal. Pentru că rnhs.info se ocupă printre altele și de popularizarea navigației și de conștientizarea importanței acesteia pentru noi, românii, articolul este despre un tip de navă – bricul și contribuția acesteia la renașterea marinei comerciale române. Pentru că, așa cum am mai repetat-o pe aici, Dunărea și Marea Neagră au o importanță deosebită pentru bunăstarea noastră, astăzi la fel ca și atunci, la începutul celui de-al XIX-lea veac.
Așadar, deși titlul pare să spună cam tot, eu nu cred că veți regreta dacă citiți întreg articolul de pe rnhs.info accesând acest link. Lectură plăcută!
Salut. Multumesc mult pentru articol.
Multumesc pentru articol.
Nu pot să nu remarc că la orice citat autorul folosește ghilimele, este numerotat , în subsolul articolului se găsește sursa, cu pagina, anul, editura. Faceți o copie și strecurați pe sub ușile lui Bode și lui Mă Ciucă. Ftvn gt…!
Toate panzele sus! 🙂 multumesc de info! Am citit si articolul de pe rnhs.
https://www.youtube.com/watch?v=uVObBsP3SXE
Nicolae in primele minute se vorbeste despre programele de dotare aflate in curs de desfasurare plus modernizarile facute la fregatele t22.
Se confirma dotarea cu vanatoare de mine si o surpriza pentru mine cu 21 de vehicole AAV pentru infanteria marina
Eu zic ca e un nou inceput si lucrurile incep sa se miste si la marina
Aici subiectul este offtopic. O sa vina un articol relativ curand. Pe acest subiect.
Aș întreba: ce fel de condiții sunt considerate optime pt un bric? Ce direcții de vânt, curenți, etc?
@Checkmate
In principiu navele cu vele patrate se preteaza foarte bine la vanturile regulate – alizeele din Oceanul Atlantic, musonii din Oceanul Indian etc, pentru ca sunt proiectate sa navigheze cu vantul din pupa.
Vergile pe care sunt prinse velele patrate pot fi orientate (bratate) astfel incat pot naviga si cu vant lateral (travers) dar urca mai greu cand vantul vine din fata (prova), vant strans. Un bric are si vele triunghiulare (vezi articol) ceea ce-l ajuta sa urce in vant daca este nevoie.
In cazul zonei Marii Egee ai pe timp de vara (daca nu ma inseala memoria) meltemi, un vant sezonier care bate cumva de la N la S.
O goeleta are preponderent vele triunghiulare / aurice ceea ce o ajuta mult sa urce in vant dar pe purtator (vant din pupa) poate ampana nedorit (trecerea ghiului din babord in tribord) si, uneori, violent cu consecinte mai grave. De aceea au aparut poate si goeletele cu gabieri, adica vele patrate, si brigantinele (din nou, vezi articol).
@all Domnilor, va multumesc si eu pentru lectura!
Și noi pt articol!
https://www.yachtholidays.ro/2022/01/22/marea-neagra-vanturile-valurile/
cel mai prielnic vant e intotdeauna din pupa iar in functie de forta lui ridici sau cobori vele pt a pastra o viteza si directie optima de calatorie in siguranta ,pt ca nu poti controla viteza si directia vantului poti doar sa o dirijezi pe planul de vele
Nu știu ce să zic. Din ce știu, dacă folosești portanta velei, poti atinge viteze mai mari dacă vântul bate dintr-un unghi. Dar depinde de velă.
sunt o gramada de factori nu e ca la vasele cu motoare,si ca la orice meserie tre sa o cunosti si sa o practici ,dar nu eu ,un mic tutorial dar la alt tip de nava cat este aplicabil si la bric sincer nu stiu dar probabil date sunt si in raspunsul lui nicolae de mai sus
https://www.youtube.com/watch?v=4vgu060sYkA
@nicolae
Mulțumim pentru articol! O lectură plăcută, la cafea! Chapeau!
Părerea mea, hâc…
Sunt niste perioade si zone din istoria noastra destul de slab acoperite istoriografic. Marina noastra in epoca medievala, secolul XVIII, inceput de secol XIX face parte din aceasta categorie. Un astfel de articol este binevenit.
Super articolul. Multumesc!