Scurt istoric
La început au fost torpilele. Oricât de ciudat ar suna astăzi pentru noi, denumirea inițială a minelor marine a fost aceea de „torpile” în timp ce torpilele, așa cum le cunoaștem noi astăzi, au fost la început denumite „torpile automobile”. Tot la fel au apărut și „torpilele cu şcondru” care constau în mine ataşate unui şcondru lung de câţiva metri care explodau la contactul cu nava atacată.
Probabil primul baraj de mine instalat vreodată de marina militară română a fost cel din timpul Războiului de Independență, pe Dunăre, la Nedeia, baraj care urmărea izolarea monitorului turcesc „Podgoriţa” şi protejarea podului de pontoane de la Rahova. Cu prilejul acestei operațiuni desfășurate în toamna lui 1877 s-a remarcat sublocotenentul Koslinski, primul ofiţer torpilor al flotilei.
Mina marină este o armă submarină constând dintr-o încărcătură de exploziv închisă într-un corp etanş, care se întrebuinţează în lupta împotriva navelor şi submarinelor adversarului. Poate fi lansată de pe nave de suprafaţă, de pe submarine sau din avioane.
Dragor de clasă Avenger
Nicio acțiune navală majoră – așa cum, de exemplu, au fost debarcările din cel de-al Doilea Război Mondial, nu poate avea loc înainte de înlăturarea barajelor de mine instalate de inamic în proximitatea coastei sale. Chiar săptămâna trecută, pe fondul tensiunilor din Ucraina, flota rusească a Mării Negre a desfășurat un amplu exercițiu militar ce a implicat dragarea unor raioane desemnate pentru a deschide calea celorlalte nave ale flotei. Ceea ce ne aduce la subiectul articolului de astăzi.
După cum spune și titlul, în acest articol încerc o definire mai clară a dragorului, respectiv a vânătorului de mine, principalele nave de luptă împotriva minelor marine. Dacă subiectul vă interesează, continuarea acestui articol poate fi găsită pe rnhs.info accesând acest link.
4 vanatoare de mine Sandown ale Royal Navy ar fi bune si pt. noi.
https://www.rumaniamilitary.ro/buletin-naval-piata-second-hand-vanatoarele-de-mine-sandown
E offtopic, da sa stii ca e o glumă bună. De Operation Margarethe si de Otto Skorzeny ai auzit probabil.
Editat: asa o fi, dar aici este offtopic. Reposteaza rogu-te la rubrica Permiteti sa raportez. Multumesc!
Interesant articol, Nicolae!
Stiu ca noi aveam, sau avem dragoare de radă, și dragoare de bază, că îi auzeam pe marinari vorbind mai demult.
I-am mai auzit vorbind si de „vânătoare mari” și „vânătoare mici”.
Am avut și vânătoare de mine, sau vorbeau de aceleasi lucruri?
Părerea mea, hâc…
Vânătoare de submarine .
VS .
Multumesc, sharky! Ma straduiesc, ma straduiesc! 🙂
Dupa stiinta mea, nu am avut vanatoare de mine in intelesul modern din articol, iar denumirea de dragor e una destul de bine incetatenita la noi. Nu mai avem nici dragoare de rada, nici de baza, acum mai avem doar 4 dragoare denumite “maritime” si un puitor de mine si plase.
Vanatoare mici / mari vine probabil de la coexistenta Tetalurilor cu vanatoarele de submarine de clasa Kronstadt (1955, URSS). As zice ca asta-i vorba de prin anii ‘90… 🙂
” Vanatoare mici / mari vine probabil de la coexistenta Tetalurilor cu vanatoarele de submarine de clasa Kronstadt ( ”
Vanatoarele mari erau cele din clasa Kronstadt ( V1 , V2 , V3 ) , sau din clasa Poti ( V31 , V32 , V33 )
https://en.wikipedia.org/wiki/Kronshtadt-class_submarine_chaser
https://en.wikipedia.org/wiki/Poti-class_corvette
Vanatoarele mici erau cele din clasa Shanghai ( V41 .- V44 , nu stiu de ce in modelism aparea unul cu 39 pe bordaj ) .
http://www.cartula.ro/forum/index.php?app=core&module=attach§ion=attach&attach_rel_module=post&attach_id=132426
Numerele de bordaj au variat de-a lungul anilor la vanatoarele de submarine , am vazut V+ numar , VS+ numar , sau doar numar , am imagini cu toate acestea .
https://www.facebook.com/roaviation/posts/4787317107990298
Singurul avion modificat la atelierele LARES de la Băneasa, pentru dragaj magnetic mine anti-navă.
Aparatul, un trimotor Junkers Ju-52/3m, fusese capturat de la trupele germane după 23 August 1944 și incadrat în Flotila 7 Aerotransport.
A fost înmatriculat cu „alb 11” și revopsit în culorile naționale pro-aliate.
Din luna Iulie 1945, cu această aeronavă s-a curățat de mine toată Dunărea, delta și sfera de influență națională din Marea Neagră, după care a fost retras din serviciu în luna Martie 1946, din mai multe motive.
Principalul motiv, avionul fiind avariat de câteva ori în aceste misiuni periculoase.
Cercul magnetic până să fie montat sub avion și modificat în parametrii ceruți, provenea de la un depozit al aerodromului Craiova, fiind găsit ruginit.
Motivul utilizării acestui aparat pentru asemenea misiuni speciale, deoarece au fost pierdute 2 vase militare române în apele teritoriale la contactul cu minele.
https://www.facebook.com/photo.php?fbid=4984498438241531&set=p.4984498438241531&type=3
Citisem despre operatiunile de dragare a Dunarii in ceva carte, dar nu stiam ce aparat foloseau. Merci!
You’re welcome!
Cf. revistei Stiinta si tehnica , la prima mina detonata avionul a fost aproape de a se prabusi din cauza socului / coloanei de apa .
S-a luat masura proiectarii spre ianpoi a campului magnetic prin inclinarea spre inapoi a solenoidului , astfel ca explozia sa se produca in spatele avionului .
Erau necesare mai multe pase deasupra sectorului dragat intrucat existau mine cu contor de treceri , nu explodau decat dupa un numar de nave ttecute pe deasupra ( numarul se seta de catre armurier inainte de utilizare , nu era constant )
Dragoarele deja sunt nave din secolul trecut. Nicio armată modernă nu le mai folosește
Si-n pozele astea ce crezi ca este? 🙂
https://www.navylookout.com/wp-content/uploads/2021/05/Coil-Auxiliary-Boats-2.jpg
https://www.navylookout.com/wp-content/uploads/2021/05/Coil-Auxiliary-Boats-3.jpg
O draga si un dragor autonom…
În pozele alea este o porcărie fără sens (nu mai zi că de la dragorul clasic și la ce e acolo e ca de la pământ la cer). Din păcate englezii pân nu fac niște porcării, nu pot face și ceva revoluționar. Așa a fost mereu și probabil așa și va fi. Nu înseamnă că e rău. Așa funcționează lucrurile la ei.
Viitorul e aici (capitolul MMCM):
https://www.navylookout.com/autonomous-systems-the-future-of-royal-navy-mine-warfare/
Pozele sunt fix din articolul pus de tine. Aparent, nu ti-ai citit propriul link din moment ce spui ca in pozele alea este o porcarie fara sens.
Eu zic sa mai citesti pe subiect, nu prea pari sa fi inteles mare lucru. Dar te invit sa-mi demonstrezi ca ma insel.
Okay, încerc să fiu mai explicit
În articolul respectiv sunt prezentate mai multe alternative și concepte a ce înseamnă lupta împotriva minelor în viitorul apropait inclusiv sweepingul digital (pozele din articol).
De ce zic eu că e porcărie – pentur că e aceiași idee antică doar că în loc de sârme folosesc electornică. O chestie din asta eu aș vedea eficientă doar pe fluvii – ex Dunăre.
Dacă vorbm de ape serioase – doar și numai MCMM. Ăsta e viitorul. Vânătorii de mine deja folosesc drone subacvatice pentru a identifica și/sau dezamorsa mine. De ce ai face un pas înapoi?
domnilor… va recomand sa analizati si din punct de vedere al timpului necesar sa executi o misiune de ”curatare” a unei coloane de apa de 30 m, lata de 200m si lunga de 1 Mm, si atunci o sa realizati ca dragoarele nu sunt ceva la care sa renunti prea usor.
Corect, dar tot nu m-ai convins de ce 10 drone subacvatice, care se deplasează în formațiune, dotate cu toți senzorii necesar nu ar face asta mai eficient? :))))
Asta separa… Bogații de săraci…. Ei cu tehnologie și proiecție spre viitor… Noi cu ce am moștenit incercam sa facem ce fac ei.
Ideea ca un Dragor nu face doar dragaj, au și alte misiuni mai generale pe care acele drone nu ne pot indeplinii.
Sunt 100% de acord. De altfel nimeni nu pare sa renunte, doar le muta pe nave autonome/telecomandate fara echipaj care sa nu mai bage oamenii in campul de mine.
@Dienaris
La ce spui tu MCMM? Ca sa ne intelegem, ar trebui sa folosim aceeasi termeni.
Chiar si asa (am scris de altfel si in articol), TOATE proiectele noi de acum (adica viitorul de care vorbesti tu) au in componenta dragoare autonome/telecomandate echipate cu draga magneto-acustica sau chiar si mecanica pentru a putea executa dragaj, old fashion way, doar ca nu mai baga nava-mama si, mai ales, echipajul ei, in campul de mine.
Iti spune si @iubitorul de dragoni, o explic si eu in articol, cand ai ditai campul de mine n-ai timp sa-l distrugi mina cu mina, ca va dura o vesnicie.
Rogu-te, reciteste cu atentie.
MMCM (a doua oară am greșit locul C-ului) – eu un program Franco-Britanic: https://www.baesystems.com/en-uk/feature/the-maritime-mine-counter-measures-mmcm-programme
Și când folosesc acest acronim mă refer la sisteme similare. Văzusem la un moment dat un rendering pe la nemți și ceva parcă și la americani, dar nu pot fi sigur aici.
Însă idiferent de ce sisteme e vorba – autonome, teleghidate, drone, termiantori – ele sunt construite pe principiul vânătorilor de mine și nu a dragoarelor. Eu vorbesc despre pincipiul de funcționare nu despre forma.
Navele din cele doua poze pe care le-am pus initial sunt construite fix pe principiul dragoarelor: tracteaza o draga magneto-acustica folosita pentru detonarea minelor care functioneaza pe aceste principii.
Deci UK: „the RN now has an autonomous Combined Influence Sweeping (CIS) capability. Unlike legacy ’sweeping’ which involved towing wires to cut mines adrift from the sinker units that held them on the sea bed, modern sweeping uses electronic means to deceive mines to activate by simulating the acoustic, magnetic, pressure or electrical signatures of a ship.” Adaug si: „The ATLAS Remote Combined Influence Minesweeping System (ARCIMS) was delivered to the RN in 2018 and provides this capability.” Fix din link-ul pus de tine.
Programul olandezo-belgian: „In addition, Naval News learned from the Belgian Navy that two INSPECTOR 125-S will be configured for Influence Mine Sweeping mission, each one being able to deploy one CTM sweep and one advanced acoustic generator (AAG). For this INSPECTOR 125-S variant, the waterjets are replaced by two shaft lines with propellers to increase the thrust allowing the sweep to be towed at up to 8 knots. This variant’s maximum speed is 13 knots.”
De aici: https://www.navalnews.com/naval-news/2021/03/belgian-dutch-rmcm-toolboxes-detailed-for-the-first-time/
Deci? 🙂
OK, eu a treia oară nu mai pot să explic că în linkul dat de mine îs prezentate mai multe programe, inclusiv cel din acest articol.
Sara buna
Frumos articol. Despre dragarea Dunarii am citit ceva interesant mai deunazi ( adica acu” vreo 25 – 30 de ani). Erau memoriile unui fost ofiter de marina care povestea cum a primit ordin sa curete Dunarea de minele magnetice care fusesera lansate de Aliati inainte de 23 August 1944. A primit o nava, relativ modesta, o antena circulara cu diametrul de cativa metri ( capturata de la nemti ) si ordinul de lupta. Au instalat antena pe niste flotoare, au remorcat-o cu un cablu si bagau in ea curent electric de pe nava. Apoi au inceput sa faca pase pe Dunare intre Braila parca si pana prin Oltenia. Erau mine care nu explodau la prima pasa ci, d-abia pe la a treia sau a patra pasa se excitau.Povestea ca erau in dreptul unui sat de pescari din Balta Brailei. Acolo avea loc o nunta.Tocmai trecea alaiul cu miri si nuntasi . Atunci a bubuit o mina si apa s-a umplut cu pesti ucisi sau ametiti de explozie. Toti barbatii ( inclusiv mirele) au lasat nunta balta si s-au aruncat in barci ca sa stranga pestele.Ce sa zici; meseria bratara de aur sau datoria inainte detoate.
Multumesc! Nu cumva era vorba de Sborul?
@Nicolae
http://www.geocities.ws/dangrecu/VaseArmF.html#fluvtugs
@SFULGERU 22
Am citit si eu despre intamplarea cu nunta .
Din pacate , au fost si evenimete tragice .
https://i.postimg.cc/Hn9F6XsP/IMG-0005-2.jpg
Sursa imaginii- Almanahul Ostirii .
Imi pare rau, dar nu-mi amintesc numele navei. Stiu doar ca secundul sau seful mecanic era maghiar, iar autorul memoriilor l-a apreciat pentru comportamentul sau corect si serios.