Iată şi al doilea articol care vorbeşte despre planurile de modernizare ale Tetal 2. O să încep prin a recomanda o lectură a primului articol pe subiect aici. Totodată, dacă în cazul Tetal 1 aveam în vedere înlocuirea variantelor sale modernizate de îndată ce noile corvete multirol intrau în serviciu, în cazul Tetal 2, nave mai noi, cu un design ceva mai modern, am putea avea în vedere o menținere mai îndelungată în serviciu, în paralel cu noile corvete multirol.
Prin urmare, „structura” acestui articol este diferită de cea a primului, aşa că nu mai avem o „propunere ieftină” şi o „propunere scumpă” ci mai multe perioade de modernizări succesive:
- perioada de până la intrarea în serviciu a primelor două corvete multirol, care se pare că vor fi Gowind 2500, dacă nu intervin schimbări semnificative;
- perioada în care cele două Tetal 2 vor coexista cu noile corvete, până ce sunt toate finalizate şi intră în serviciu;
- perioada ulterioară, când ar putea fi menținute în serviciu, urmând a suplini noile corvete, eventual înlocui Mărăşeştiul.
Propunerea va fi de asemenea mult mai specifică în termeni de armament și senzori în sensul în care va ține cont de câștigătorul licitației pentru construcția corvetelor multirol și modernizarea fregatelor Type 22 R, Naval Group. Prin urmare, vorbim în esență de senzori furnizați de Thales, sistem centralizat de conducere a luptei (Combat Management System – CMS) furnizat de Naval Group – Setis și armament furnizat de MBDA. Se poate avea în vedere și rezultatul licitației pentru bateriile de coastă în cazul rachetelor navă-navă.
Corveta Tetal 2, număr de bordaj 265, în portul militar Mangalia
Prezentare generală
Dar să ne cunoaștem mai bine! Navele au fost construite de Șantierul Naval Mangalia, Proiect 1048 M – Tetal 2 iar astăzi avem două unități în serviciu:
- “Contraamiral Eustaţiu Sebastian”, având număr de bordaj 264, construită începând cu 1983 şi intrată în serviciu în 1989, sau, conform Janes, construită începând cu 12 Aprilie 1988 şi intrată în serviciu începând cu 30 Decembrie 1989; şi
- “Contraamiral Horia Macellariu”, având număr de bordaj 265, construită începând cu 1996 şi intrată în serviciu în acelaşi an, sau, conform Janes, construită începând cu 15 Mai 1994 şi intrată în serviciu începând cu 29 Septembrie 1997.
Inițial, se preconiza construirea a înca trei nave din clasa Tetal 2. Deși lucrările la două dintre ele fuseseră demarate, din motive financiare, MApN a sistat comenzile, renunțând la aceste proiecte. A treia navă nu s-a mai început, iar blocsecțiile asamblate deja de la prima, s-au valorificat ca fier vechi.
Față de primele patru corvete din clasa Tetal 1 (proiect 1048), cele două unități Tetal 2 (proiect 1048 M), prezintă mai multe modificări:
- evacuările gazelor de la motoare nu mai sunt în borduri, ci se fac printr-un coș de fum înalt;
- suprastructura este în continuarea bordajului, are practicate două deschideri, în babord și în tribord, pentru TLT-uri, iar compartimentajul e diferit;
- s-a adăugat o punte;
- cele două nave au helipad la pupa;
- s-a montat un hidrolocator (sonar) în bulbul prova, sub etravă;
- s-au montat 2 (două) instalații RBU-6000, față de 2 (două) instalații RBU-2500 la Tetal 1;
- s-a montat doar câte un tun AK-176, cal. 76,2 mm la prova;
- cele două nave sunt mai înalte și au centrul de greutate mai sus față de Tetal 1.
Caracteristici tehnice
- Lungime x lăţime x pescaj: 93 x 11,5 x 3,00 (m);
- Deplasament: 1 600 tone;
- Propulsie: 4 x ALCO 16R-251 FMA, creditate cu 3 285 CP fiecare, acționând patru elice, din care două cu pas fix şi două cu pas variabil. Trei cârme;
- Surse energetice: 4 diesel – generatoare de curent electric alternativ MB-836 (licență Maybach);
- Viteza maximă: 24 Nd (aprox. 44 km/h);
- Raza de acțiune: 1 500 mile marine (aprox. 2 778 km);
- Echipaj: 77.
Senzori
- Radar de cercetare aeriană și de suprafață în bandă F – Strut Curve;
- Radar de control al focului în bandă H/I – MR-123 (NATO „Bass Tilt”);
- Radar de navigație în bandă I – Nayada;
- Sistem IFF;
- Hidrolocator în chilă (bulbul din prova) şi hidrolocator cu vibrator imersat.
Armament
- 1 x AK-176 (USSR), cal. 76.2 mm, maxim 120 de lovituri pe minut @ 15 km distanță. Rata de tragere este variabilă putând fi setată la 30, 60 sau 120 de lovituri, însă la rata maximă de tragere, țeava tunului trebuie răcită circa 25 – 30 de minute după tragerea unei runde de 75 de proiectile;
- 2 x RBU 6000 (lansatoare de bombe reactive anti-submarin) cu 12 tuburi, raza de 6 000 m, capul de luptă de 31 kg. Greutatea unei instalații, fără muniție, este de 3100 kg;
- 2 X CIWS AK-630, cal. 30 mm, ghidare radar;
- 2 x AK-306, cal. 30 mm, ghidare optică;
2 x 2 TLT (Tuburi Lans Torpilă), cal. 533 mm. Torpile anti-submarin și anti-navă, SET-53 M sau EV-53, raza: 25 km, viteza maximă: 50 Nd (aprox. 92 km/h), cap de luptă: 300 de kg; - 2 x contramăsuri de radiolocație PK-16 sau RL-16 (denumirea românească). Nu există la bord contramăsuri termice.
- 1 x elicopter IAR 316 Allouette III.
Corveta Tetal 2 așa cum este astăzi Sursa foto: blueprints.com
Pasul 1
Pasul 1 presupune reparația capitală a navei și modernizarea agregatelor de la bord conform caietului de sarcini publicat aici în 2017. În mare, este vorba de reparații capitale la opera vie/moartă, la motoarele principale de marș, înlocuirea tuturor generatoarelor, recompartimentări și modernizarea instalațiilor de bord.
Pe scurt, modernizările presupun instalarea unor sisteme centralizate de control al motoarelor și generatoarelor, un nou radar de navigație cu capacitatea de a coordona/ghida aparate de zbor cu aripi rotative și aducerea sistemelor de navigație în secolul XXI. Nu voi intra în detalii, dacă doriți să aprofundați va rog să citiți articolul din 2017 aici.
În plus față de cele prevăzute în caietul de sarcini din 2017, se impune diminuarea fumului generat în exces de motoarele principale. Problema ar putea fi rezolvată prin instalarea unor noi cutii de transfer/reductoare, fumul în exces fiind cauzat (conform unor informații) de regimul mic de turații la care cele patru motoare ALCO trebuie să funcționeze în regim naval prin comparație cu regimul normal de turații la care ar funcționa atunci când sunt instalate pe o locomotivă.
O altă soluție care să nu necesite înlocuirea completă a motoarelor (ceea ce ar genera costuri suplimentare mari: 10,6 milioane de euro au costat reparațiile capitale și remotorizarea remorcherului Perseus) ar fi instalarea unui sistem de injecție de tip common rail, ceea ce ar conduce la o mărire a puterii furnizate de motoare, economie de combustibil cu consecința măririi razei de acțiune și o reducere a fumului negru cu 50 până la 90%.
Se poate urmări de asemenea instalarea unor chile antiruliu de natură a îmbunătăţi calităţile nautice, asta daca navele nu le au deja.
Tot în această fază, toate sistemele de la bord vor fi configurate pentru a putea acomoda cu ușurință toți senzorii și armamentul ce urmează a fi instalate în următorii doi pași. Ceea ce implică alegerea unui constructor care să dețină o echipă de proiectare solidă și experimentată pentru a putea configura nava încă din această fază. Totodată, se presupune că la momentul pasului 1 configurația este finală astfel încât toate datele problemei sunt cunoscute.
Apar primele modificări de substanță: sunt înlăturate lansatoarele de bombe reactive RBU-6000, cele două turele AK-306, senzorii vechi și contramăsurile vechi, se instalează noul catarg și hangarul extensibil precum și instalațiile necesare operării de aparate cu aripi rotative.
Pasul 2
Pasul 2 presupune instalarea de noi senzori/armament în vederea sporirii capacității de luptă a navei. Sunt păstrate TLT-urile și instalațiile artileristice AK-176 și AK-630, toate de origine sovietică. Sunt instalate:
- un nou radar de cercetare aeriană și de suprafață în locul celor sovietice. Se va utiliza același radar ca cel propus pentru corvetele multirol, cel mai probabil fiind vorba de Thales NS-100, un radar foarte modern și performant, urmașul lui Smart-S Mk. 2. După cum spuneam și în celălalt articol, un astfel de radar este capabil să dirijeze întreg armamentul de bord, având modul IFF (identificare amic/inamic) integrat. Prețul unui astfel de radar poate fi rezonabil estimat în baza prețurilor publice ale unor radare similare undeva între 7 și 12 milioane de euro/unitate.
- o bilă electro-optică cu multiple utilizări, inclusiv ca telemetru pentru artileria de bord. Tot din celălalt articol avem chiar prețul unui produs Thales, Mirador Mk2, estimat 4,86 milioane euro pentru un sistem.
- un set nou de hidrolocatoare (sonare), în chilă și cu vibrator imersat. Ca să ne facem o idee cu privire la prețul acestor senzori, Kongsberg a încheiat anul acesta un contract în valoare de 100 000 000 Nok (8 664 334 euro) cu Saab, integratorul corvetelor finlandeze Pohjanmaa (4 unități, 2 sonare per unitate), pentru furnizarea sonarelor configurate special pentru lupta în zonele litorale, puțin adânci și cu trafic naval intens, tip SS2030 și SD9500.
- un sistem centralizat de conducere a luptei (CMS) care va trebui să integreze toți senzorii și întreg armamentul instalat pe cele două unități ale clasei, indiferent de proveniența sau vechimea acestuia. În cazul corvetelor multirol, Gowind 2500 vor veni echipate cu CMS-ul produs de Naval Group, Setis.
- un sistem de contramăsuri și luptă electronică. Aici Thales produce o gamă variată de produse: Vigile D, Altesse-H, NEWOS, Scorpion 2, bani să ai, cerul este limita. În opinia mea este o capabilitate de luptă unde n-ar trebui să facem economii.
- înlocuirea turelelor AK-306 cu câte un sistem Sadral, cu condiția ca acesta să poată fi echipat cu rachete Mistral 3. Altfel, Simbad RC rămâne preferabil datorită capabilităților superioare ale Mistral 3 vs. Mistral 2. Nu am găsit estimări de cost pentru Sadral, un sistem destul de vechi, dar putem porni de la valoarea unui sistem Simbad RC estimat la aproximativ 2,6 milioane euro per sistem.
- înlocuirea sistemelor RBU-6000 cu o instalație de lansare pentru 4 (patru) rachete navă-navă MBDA Exocet MM-40 Block 3.
Pasul 1 și Pasul 2 se suprapun perioadei de până la intrarea în serviciu a primei corvete multirol, inclusiv perioada în care Tetal 2 vor coexista cu corvetele multirol, până ce ultima corvetă multirol intră în serviciu. Pentru primii doi pași trebuie avut în vedere același buget total de 50 000 000 euro pentru fiecare unitate Tetal 2.
Detaliu radar NS-100
Pasul 3
Pasul 3 va demara practic o dată cu programul Forțelor Navale de achiziție a unei drone ce urmează a fi operate de noile corvete multirol, necesitate evidențiată cu ocazia licitației, când s-a solicitat în mod expres ca noile corvete să opereze în comun Puma Naval și o dronă. Totodată, în momentul în care toate cele patru noi corvete multirol vor fi în serviciul activ al flotei, corvetele Tetal 2 vor trece și ele la torpilele de 324 mm, cele două TLT-uri cu torpile de 533 mm urmând a fi înlocuite cu TLT-uri triple sau duble cu torpile de 324 mm.
Fire Scout Sursa foto: US Navy
Nu am nici cea mai vagă idee ce tip de dronă aeriană au în vedere cei de la Forţele Navale, nu pot decât să bănuiesc că este vorba de una cu aripi rotative. Sunt mai multe modele în acest moment pe piaţă, una dintre cele mai performante şi potrivite pentru corvetele noastre fiind cea produsă de Northrop Grumman, MQ-8C Fire Scout, despre care puteţi citi mai multe detalii aici. Nu este ieftină, preţul vehiculat fiind de cca. 18.000.000 USD, la nivelul anului 2015.
Însă aparatul are o autonomie de 15 ore şi un plafon de serviciu de 6100 m constituindu-se într-o excelentă platformă de recunoaştere şi supraveghere a spaţiului maritim propriu. Mai mult decât atât, radarul şi sistemele de comunicaţii de care dispune asigură cercetarea apaţiului maritim şi aerian, identificarea ţintelor şi iluminarea radar a acestora, oferind toate informaţiile necesare astfel încât nava pe care o deserveşte să poată lovi ţinta reperată.
Corveta Tetal 2, aşa cum ar putea arăta după modernizări. Sursa foto: blueprints.com modificată de subsemnatul
Principalele modificări vizibile sunt noul radar NS-100 în locul celui sovietic, rachetele navă-navă în locul lansatoarelor RBU-6000 din faţa comenzii şi lansatoarele Sadral în dreptul catargului în locul AK-306.
În loc de sfârşit
Având în vedere că, în prezent, corvetele Tetal 1 și 2 acoperă în special spectrul luptei anti-submarin iar noile corvete multirol vor îndeplini preponderent tot acest rol beneficiind însă și de capabilități pertinente în lupta navă-navă, antiaeriană și de război electronic, se pune problema atribuirii unui rol clar corvetelor Tetal 2 în cazul prelungirii duratei de viață și menținerii lor în serviciu, în paralel cu noile corvete.
Foarte simplist punând problema, rolul unei nave este definit de capabilitățile concrete oferite de armamentul ambarcat, rolul fiind rezultatul acestuia. În opinia mea, modernizate conform articolului de faţă, cele două nave Tetal 2 ar putea coexista cu noile corvete, îndeplinind un rol de suport în lupta antisubmarin şi navă-navă, patrulare şi prezenţă pavilion şi avertizare timpurie, putând chiar înlocui fregata Mărăşeşti. Singurul minus major într-o atare situaţie ar fi imposibilitatea operării unui elicopter Puma Naval sau similar, lucru parţial compensat de achiziţia unui UAV cu aripi rotative tip Fire Scout sau similar.
Nicolae
P.S. Rugămintea este, sub sancțiunea ștergerii comentariilor fără avertisment, să păstrăm discuția ontopic, cu opinii argumentate și de bun simț, în înțelesul britanic al termenului (câteva explicații aici). De asemenea, vă rog să evitați trollarea acestui articol, sancţiunea este aceeaşi ca mai sus. Pentru câteva detalii despre înțelesul termenului troll vă rog să accesați acest link. Mulțumesc!
Pentru un MQ-8 ai nevoie de un hangar. Nu poti sa lasi o asemenea masinarie expusa la elemente. In cel mai bun caz pot spera la un Schiebel CAMCOPTER S-100
Am spus ca se poate folosi un hangar extensibil. Nu poti opera cu adevarat un elicopter fara a avea hangar, sunt 100% de acord cu asta.
Fire Scout e un deziderat, greu de atins probabil. Chiar sunt curios ce tip de drona au in vedere pentru corvetele noi inaltimile lor de la Departamentul pt. Armamente.
Probabil n-au. Asa cum omit multe lucruri necesare cum ar fi o racheta antinava aetopurtata. Va fi mucles pe domeniul asta ca in multe altele.
Probabil ca au adaugat cuvantul „drone” in caietul de sarcini doar asa, sa fie chic, ca tot e la moda drona…
Daca ne-o vom lua in bot, tot chic o s-o facem…
Și asa Tatăl 2 are rezerva de flotabilitate mica.
1626 tone greutate maxima
1504 tone greutate normala
122 tone rezerva de flotabilitate.
Cred ca nu mai e loc de un Hangar. Ptr apărarea de Coasta e suficient un elicopter ușor pe punte.
Mai ales ca misiunile ar fi de obicei scurte.
A spus in conținutul articolului ca ar trebui dotata nava cu un hangar extensibil (vezi corvetele Abu Dhabi făcute de Ficantieri), deci ar merge și un Fire Scout 🙂
Ma bucur sa vad ca ai citit cu atentie articolul! 🙂
Mulțumesc. Sunt un cititor frecvent al articolelor de pe site, de mulți ani. Nu prea comentez deoarece sunt amator în ale militariei chiar dacă provin dintr-o familie de militari (tatăl și fratele meu). Prefer sa ii las pe cei mai avizați ca mine în acest domeniu sa vorbească. Eu tac și învăț! 🙂
ca o paranteza eu cand aud modernizare de multe ori ma gandesc la „modernizarea” de acum cativa ani in care au schimbat filtre de ulei si garnituri….
revenind la articol nu stiu cand suporta structura tetalurilor modernizari. nu prea a fost gandit modular la vremea sa.
cat curent electric genereaza ? e suficient pentru a sustine echipamente moderne care sunt de obicei mai insetate?
cum ii va afecta flotabilitatea navei atatea schimbari ?
la nave nu ma pricem deloc asa ca intreb si eu 🙂
s-ar putea ca mai ieftin sa fie cumpararea unei nave construita sa indeplineasca toate cerintele senzorilor si armamentului modern
Masa sistemelor inlocuite vs adaugat nu difera mai mult de cateva sute de kg, poate max 1-2 tone. N-ar trebui sa fie vreun impact.
Dar sa-l lasam pe autor, care se pricepe mai bine decat noi, sa precizeze ce si cum.
Multumesc! Autorul nu este inginer naval, doar un pasionat care citeste mult.
In primul rand „modernizarea” din 2017 nu a avut loc. Desi s-a tras tare de Tetaluri in ultima vreme, s-au efectuat doar mici reparatii la Mangalia, fara ca navele sa fie trase in docul uscat. Pe scurt, echipajele se descurca cu mijloacele bordului, pentru ca ei muncesc pe navele astea, nu inaltimile lor de la „centru”.
Totusi, erau si modernizari cuprinse in caietul de sarcini de atunci: un sistem centralizat de control al motoarelor si sistemului energetic, un nou sistem integrat de navigatie, comunicatii. Stiu ca pare putin, dar nu e deloc putin.
Ca sa vorbim despre constructie modulara ar trebui sa o definim mai intai, nu? 🙂 Deci, ce inseamna constructie modulara? Ca vorbim mereu de ea… Tetal 2 au fost construite pe bloc-sectii. Inseamna asta constructie modulara sau nu? 🙂
Inventarul energetic nu e foarte greu de facut pe baza consumatorilor iar diesel-generatoarele de azi sunt mai eficiente decat batranele MB-836 (licenta Maybach) folosite la Tetal 2. La aceleasi dimensiuni obtii mai multa putere, de multe ori cu un consum specific mai mic. Nu zic ca e usor, dar nici atat de complicat precum poate ca pare.
Chiar daca umbla vorba despre Tetal 2 ca n-ar fi cele mai stabile nave din FNR, ceea ce am „schimbat” eu are in mare aceeasi greutate cu ce era acolo inainte. Bineinteles, asta-i treaba de amator, in realitate sunt multe calcule in spate inainte sa te apuci de asa ceva, dar nu e ceva ce un birou modern de proiectare n-ar putea face.
Exemplul 1: rachetele nava-nava „instalate” de mine folosesc locul lansatoarelor RBU-6000, avand o greutate similara (aprox. 6 to) si folosind o suprastructura construita din start sa sustina aceasta greutate. Bineinteles, acum, aceasta greutate este poate distribuita diferit dar nu cred ca e ceva ce nu se poate face dpdv tehnic si cu cheltuieli rezonabile.
Exemplul 2: Sadral este montat pe amplasamentul AK-603, folosind aceleasi ranforsari din zona si accesul acestora din urma la reteaua electrica.
Navele militare sunt prevazute din start cu rezerve mai mari de flotabilitate prin comparatie cu o nava civila, nu asta e neaparat problema. Aici e mai mult o chestiune de inaltime metacentrica in functie de care o nava este mai stabila sau mai putin stabila.
Pe parcursul duratei de viata a unei nave ai reparatii capitale si modernizari. In mod nornal. Ce „propun” eu acum ar fi fost mult mai oportun atunci cand am intrat in NATO, nu acum. Dar ce e normal la noi? 🙂
Si eu sunt adeptul navelor noi, dar le tot astept de prin 2008… Si nu mai vin… Insa nu te gandi ca astea noi n-ar trebui la un moment dat sa treaca printr-o modernizare, dupa 10-15 ani de viata. Ca un soi de MLU de la F-16.
Acest articol este un exercitiu despre cum am putea dobandi minime capabilitati de lupta intr-un timp relativ scurt, fara sa cheltuim o avere. Ce propun eu acum ar fi trebuit sa fi fost facut cand am intrat in NATO, nu acum. Oricum, e ultimul articol pe subiect, mi-a pierit orice chef de a mai scrie despre noi. Oricum, nici nu prea am mare lucru de scris, cu exceptia scandalurilor si intarzierilor. Asa a fost dintotdeauna.
Constructie modulara, in capul meu, inseamna ca nivelul de asamblare si integrare superior modulului foloseste exclusiv asamblare demontabila. Bloc-sectiile nu sunt sudate? Le pot demonta cu o cheie? Nu e crticia, e intrebare :).
Din cate stiu eu, bloc-sectiile sunt sudate. Tu cum ai defini constructia modulara? Te intreb pentru ca, sincer sa fiu, se vorbeste mult de treaba asta dar sincer n-am citit nimic clar pe subiect.
Cam asa arata un bloc modular de Sigma
https://magazine.damen.com/markets/defence-security/international-navies-appreciate-unique-sigma-concept/
Aia vi se pare ca e prova unei Sigma? O fi site oficial Damen, dar…nu pare modul de Sigma.
Mai degraba un OPV.
Nici macar unul din alea mari ci mai mare, poate unul din LPD-urile Enforcer…spaniol sau mai degraba australian …
fara sa fiu inginer naval, din ce am observat prin imagini, as zice ca demontarea modulelor se face cu flexul. asa cum umbla englezii la motoarele lor, cred ca, si daca nu a fost coneputa, poate fi „modularizata”
In capul meu, ma gandesc la avioane. Orice panou de pe o aripa de avion e (teoretic) demontabil cu o surubelnita. Nu e nevoie sa tai sau sa desprinzi chimic ceva. La fel, orice bloc functional e prins in cuple si montat in rack-uri cu suruburi. Eventual sigurantate cu sarma (pe care o desfaci fara sa o tai). Idem cu componente din carlinga, cabina de pasageri, palele motoarelor, etc.
Boxer-ul se chema modular fiindca nu taiai nimic ca sa atasezi sau sa desfaci un modul. Desfaci niste interfete.
O asamblare modulara persupune o interfata de contact, cu puncte de comunicare (curent, fluide, etc) si asamblare demontabila. La organe masini ( 🙂 ) am invatat : daca ceva este insurubat, e demontabil.Daca dau un punct de sudura pe insurubare sau pun putin lipici, nu mai e demontabil.
Exemplul extrem ar fi un PC: totul e demontabil si, atat timp cat exista compatiblitate, totul e schimbabil cu surubelnite.
De retinut ca doar fiindca cv e modular, nu inseamna ca e USOR. Problema de obicei e de acces in zona de lucru. Avioanele sunt groaznice dpdv al accesului si spatiului 🙂 .
Multe nave sunt la fel de groanice din acest punct de vedere. Explicatia lui niko de mai jos este, in opinia mea, corecta. Un alt exemplu de constructie modulara este sistemul STANFLEX patentat de danezi, utilizat si la Iver Huitfeldt. Sau copia americana incercata cu LCS dar esuata mai mult dpdv probleme bugetare decat tehnice.
Constructia navelor utilizand bloc-sectii in loc de cea clasica – schelet: chila, etrava, etambou, coaste + file de bordaj nu este nici macar atat de recenta pe cat credem noi.
Un alt exemplu de modularitate este, in opinia mea, VLS-ul.
Asa arata nava mexicana in constructie
https://www.marineinsight.com/shipping-news/mexican-navy-and-damen-cooperate-in-most-technologically-advanced-naval-ship-in-latin-america/
Iar asa arata un portavion nuclear
https://newsroom.huntingtoningalls.com/file/dcs19-398-100?action=
Cand au facut imbunatatirile la clasa Gotland, suedezii au taiat submarinul in doua si au adaugat o sectiune/bloc modular in plus
https://www.navalnews.com/naval-news/2019/06/second-gotland-class-submarine-hms-uppland-relaunched-following-mlu-by-saab/
Bloc sectiile, cum le spune @Nicolae e exact constructia modulara in sectorul naval
La sigma e putin dus mai departe, ptr ca au prevazut, din proiectare posibilitatea de a adauga bloc sectii in axa longitudinala a navei, fara modificari de proiectare si astfel construiesc, fara sa reproiecteze, sa regandeasca
La fel suprastructura, numai ca acolo e mai multa margine
E un fel de gandire „comerciala”.. Nu constructie „inchisa” dupa specificatii
Arr mai multe implicatii privind simplitatea constructiei pe santier, posibilitatea de a fi construit, intre mai multe santiere, cu implicatii asupra faptului ca poti fabrica mai usor, local, distribuit si astfel posibilitati mai mari de vanzare
Constructiile navale sunt autoportante, fara sa includem, elemente mobile de suprastructura
Nu se aplica la avioane, in special, care sunt semiportante
Elemente demontabile, la navale, pot fi doar la suprastructura si limitat
Apa de mare face mult rau imbinarilor demontabile, mai ales pe mare
Modularitate de tipul asta, poti gasi la flota de „apa dulce”, unde barjele si impingatoarele ar fi cel mai bun exemplu si eu am ideea mea formata, in care flota de fluviu, daca va mai avea urmas, ar trebui sa plece exact de la tipul asta de constructii, ptr navele de lupta si utilitare
Ideile de modernizare, din articolul asta, mi se par mult mai realizabile si mai corecte
Ca o completare la ce ai spus: Sigma inseamna Ship Integrated Geometrical Modularity Approach si reflecta exact ce ai spus tu despre seria asta de nave.
@nicolae multumesc pentru lamuriri
@robi, trebuie luate in considerare si avantajele acestei solutii, bugetul de modernizare de 50 mil euro/nava este de opt ori mai mic fata de pretul platit pt o corveta noua, si de ce ai cumpara alta nava sh, daca am inteles bine ce ai vrut sa spui, cat timp ai deja doua, nu chiar extraordinar de vechi? Dar poate cel mai mare avantaj ar fi ca aceste nave exista, sunt construite, sunt in dotare… ceea ce nu putem spune despre noile corvete… Vedem cat e de frustrant ca nu se porneste achizitia de tehnica militara, mai ales navala!
Chiar daca aceste doua corvete vor avea rolul principal asw, cele 6 submarine rusesti din baltuta noastra le va oferi justificarea serviciului! Numai de s-ar apuca odata sa le si modernizeze!
Aia cu filtrele de ulei si garnituri nu este modernizare.
Este repararea unor elemente tehnice.
Banii n-ar fi o problema, vointa politica insa este. Asa cum au tot scris Nicolae sau Marius nu avem nevoie de miliarde de dolari pt a face diferenta. Cu sume mult mai mici, dar pe baza unor programe atent derulate am fi putut astazi sa aratam cu totul diferit, cazul Tetal 2 sau al NPR-urilor stau marturie…
nu doar vointa politica e de vina ci si lipsa vointei celor de la nivel inalt din mapn. problema e una de cultura in interiorul institutiilor. se pedepseste initiativa si se recompenseaza relatiile…
Fain si interesant articolul
Primul articol a născut dezbateri aprinse, dacă este sau nu viabil să modernizezi aceste nave. Da, de preferat să ai nave noi. Înlocuitorul perfect pentru cele patru Tetal ar fi în opinia mea Damen 8313. Și cu asta as compara. Patru 8313 nu cred că ne-ar costa mai putin de 800 mil euro, iar modernizarea celor patru Tetal ar fi cam 200 mil euro. Modernizate, probabil că ar asigura peste 50% din capacitatea de luptă a 8313. E doar o alegere ce tine de buget.
Modernizarea propusa, în cazul în care ajungi la concluzia că vrei să o faci, mi se pare ok. Nu ai ce si de ce sa pui alt/mai mult armament. În rolul de vânător de sub e ok. As insista totusi pe upgrade la motoare.
Problema cu remotorizarea e ca tre’ sa tai coca si, in plus, te si costa destul de mult: 10 milioane euro a costat remotorizarea lui Perseus.
Dupa cum spuneam si mai sus, aceasta modernizare ar fi fost optim de facut prin zona 2004-2006. Acum e tardiv. Bine, daca mai intarzie mult cu alea noi, nu e chiar tardiv…
Sincer, ma bucur ca au ales 10514 in loc de 8313. A nu se intelege ca n-as fi incantat si cu alea. Bine, astazi eu as fi incantat cu orice are rachete nava-nava si antiaeriene.
Eu am pus 8313, deoarece mă gândeam să compar tonaje apropiate. 10514 mi se pare deja alta liga. Și eu mă bucur că ai noștri s-au gândit la niște corvete mai grele. Cu toate astea, 4 Gowind plus 4 8313 ar fi o echipă foarte bună pentru vânătoarea de sub-uri și nu numai. De aceea, ideea ta cu ținerea în activitate a Tetalurilor și după apariția corvetelor noi îmi place. Vorba aia romaneasca, sky’s the limit atunci când visezi. 🙂
Vanatoarea de submarine necesita alocarea multor resurse, de aceea the more the merrier.
Pun si link-ul catre Damen 8313, ca sa intelegem ce comparam
https://products.damen.com/en/ranges/sigma-frigate-and-corvette/sigma-corvette-8313
Cred ca cineva acolo la minister va uraste pentru articolele astea. Ceva de pensii si salarii nu scrieti si voi, sa fie si mai in elementul si preocuparea lor!?
Las si eu asta,ca un hater ce sunt,sadral zici ca I facut la IMGB in vremurile de glorie??
https://www.youtube.com/watch?v=H-IMQc87Dyk
Nu tre’ sa fie frumos, tre’ sa fie eficient…
Mirific. Avem 2 corvete Tetal II, aflate in exploatare de 31 de ani si respectiv 23 de ani, ce asteapta modernizarea de 20 de ani. Noi, dar nu cu mult, fata de 37 de ani si respectiv 33 de ani. Aceasta clasa „noua” prezinta diverse „imbunatatiri”, depinde cum le privim, fata de clasa precedenta (Tetal I): cos inalt (ce faciliteaza descoperirea vizuala – preferam una subacvatica), suprastructura de otel fata de aluminiu – centru de greutate aflat mai sus – dupa cum spui chiar tu. Nu se poate spune cu exactitate cat costa RKul (structura, motorizare, generatoare, instalatii, etc.) si pachetul electronic (radar, CMS, contramasuri, etc.) dar presupun ca estimarea ta de 100 milioane € este aproape de adevar. La tot acest efort, ce costa bani si timp, adaugam armamentul + drona si este foate posibil, in stilul clasic romanesc, sa ajungem la inca 100 milioane € de nava (cu un plin de munitie bonus). Imi este putin neclar, dar probabil nu doresti sa mai pastrezi toate vechiturile rusesti ci doresti o trecere la calibru NATO. Toata distractia facuta ca sa tragem de 2 platforme vechi, din care ramane doar structura (nici aia toata) cu rol dublat de viitoarele corvete. Imi pare ca te agati de posibilul castigator al licitatiei, de platforme vechi (inclusiv 3 fregate depasite sau fara armament), ca sa faci o forta navala credibila. Putem opri totul si sa pornim de la zero. Prefer alta abordare, ceva multirol intre 600-1200 tone : Super Vita /Roussen, Baynunah, Sa’ar 5, /6, adaptate pentru noi (musai cu sonar si torpile), suficient de mari dar destul de ieftine. Daca tot am ajuns aici, eu as comanda 12 bucati, sa inlocuim tot, 4 Tetal + 3 fregate + 6 vedete (Tarantul/Epitop). Modernizarile propuse de tine (nejustificate daca totusi ne hotaram pe corvete Gowind), la care adaugam costul noilor corvete si inarmarea fregatelor, plus inlocuirea vedetelor, probabil sa ne coste aproape tot cat 12 nave multirol de genul celor de mai sus. Fara experienta glorioasa in Marina, nu trageti !
Ambele articole despre Tetal sunt nascute din neputinta si frustare. Altfel, de acord cu tine, avem nevoie de nave noi, inclusiv fregatele inlocuite.
Cele doua Tetal ar fi o eventuala propunere stop-gap pen’ca asteptam corvetele alea noi de prin 2016 si eu, cel putin, inca nu vad nicio luminita. Iar noi, la marina, suntem realmente in curu’ gol (iertata fie-mi exprimarea) si, momentan, Marea Neagra este singurul punct de contact direct cu rusii: ceea ce inseamna aviatie si nave. De aici sentimentul de urgenta pe care, eu cel putin, il am vis-a-vis de marina.
Multirol la tonajele alea (600 – 1200 to) nu prea se poate, pur si simplu nu te tine deplasamentul. Elicopterul ambarcat e obligatoriu, ceea ce implica si hangar, deci incepem discutia cam de pe la 1800 tone in sus, minim.
Apararea noastra la Marea Neagra ar putea fi un mix de nave si aparate cu aripi fixe/rotative. Daca e sa construim ceva de la zero, eu as merge pe o clasa unica, 6 nave, ceva care sa se invarta in jurul a 3000 to (vezi La Fayette/Formidable, Pohjanmaa finlandeze) pentru ca astea au deplasament suficient sa scoti ceva multirol din ele.
Ca idee, cat crezi ca putea cantari un sonar in chila mai spre anii ’80? 🙂
Mai departe, astea 6 ar fi principalii combatanti de suprafata iar ca sprijin, 6 vedete rapide purtatoare de rachte noi, moderne. Plus dragoarele, logisticele, cele de suport etc, F-16 cu racheta AN integrata, elicoptere capabile ASW si ASuW, drone de supraveghere.
Inteleg, insa sper sa iesim din era bricolajului-avem cu ce (nu se compara PIBul actual cu ce era pana in 2000) si afisam si pretentii (exportatori de securitate) din pacate nefondate. Cred ca aceste idei erau exceptionale in orizontul anilor 2000, acum nu sunt sigur ca merita. Nu te contrazic, doar am vazut ce folosesc si altii (asa mai neconventional) si ce pun pe ele, nu sunt ferm convinsa ca parerea mea este varianta optima. Era doar o idee bazat pe prezumtia ca jucam defensiv, ZEE nu este foarte mare si nici adversarul nu o sa lanseze Kalibr pe mare montata. Nu am idee, dar as prefera unul tractat – mai departe de zgomotul navei. Nu suna rau, sa le daruiasca Dumnezeu (sau Neptun) suficienta minte si dorinta.
dupa unul din scenariile publicate de academia navala, navele ar fi praf si pulbere in prima oar de conflict (nici macar nu mai parasesc rada portului):https://www.tehnomil.net/wp-content/uploads/2020/03/169.pdf
vorba cântecului…’we’re so fucked,hardwired to self destruct”?
Totusi este un scenariu, unul ce nu prea tine cont de realitate. Rusia nu este asa de capabila cum se lauda (Georgia, Ucraina, Siria) si nu are motiv sa atace NATO si Romania. Cred ca ii duce capul ca macar sa le scoata din port si se gasesc si ceva Patriot si Hawk. Sa nu uitam ca nici Kalibr nu costa 2 ruble si nici nu cresc in copaci. Apropo, Zidaru abereaza in mod etilic nu etilist, nici muscalii nu ar crede acest scenariu.
@RTI iar ai scris doar ca sa zici si tu ceva. De ce arunci cu pietre in academician daca nu ai habar despre ce vorbeste?
Pe scurt: 3 x Grigorovici + 6 x Kilo + 2 x Buyan M = 64. Kalibre, nu cartofi. Plus Iskander, avioane, Object 100 Utyos, baterii de coasta mobile, alte nave, etc
Sunt de parere ca omul a fost totusi putin modest in analiza efectuata.
Ia de citeste:
https://www.defenseone.com/threats/2019/06/exclusive-satellite-photos-detail-russian-military-buildup-crimea/157642/?oref=d-mostread
https://monitorulapararii.ro/crimeea-o-peninsula-cu-arma-la-picior-1-17159
https://www.unian.info/m/politics/10093373-russia-amasses-32-000-troops-iskander-and-s400-systems-in-crimea-ukraine.html
Desi se cunoaste ce au rusii in MN, aştia de la inzestrare se fac ca plouă iar tu parcă vrei sa îi ajuți..
Totul poate fi praf si pulbere in prima ora de conflict daca nu esti capabil sa-ti aperi antiaerian obiectivele militare importante si traiesti din vise fara avertizare timpurie si culegere informatii. Apararea AA este foarte importanta iar pe langa Patriot vom avea nevoie si de Shorad/VShorad.
Rachetele de croaziera si cele balistice raman principala amenintare impotriva oricarui obiectiv: nave, avioane, trupe terestre. Nu aviatia ruseasca ci rachetele rusesti.
Evident ca trebuie luate in calcul cele mai pesimiste scenarii iar acesta este urmat de observatii si propuneri de solutii ok din punctul meu de vedere. Adica fortele terestre din Dobrogea sunt insuficiente in raport cu amenintarea, armament depasit la cele 3 categorii de forte, nordul Dobrogei mult prea slab aparat…iar la solutii ceea ce se cam stie, nave noi, rachete AN noi, tehnica AA noua si infiintare unei a doua unitati de infanterie marina.
Damn, cam corul bocitoarelor acest studiu dar sunt 2 aspecte pe care le evidentiez:
1. punctul 2 din interventia hibrida nu m-ar deranja sa o faca la nivelul intregii tari…toti sunt praf si pulbere…prefecti, primari si alte loaze politice – ne-ar face un bine si ar mai reduce din hematiile cu secera si ciocan care se aciueaza prin sistemul public.
2. clar astia care au scris referatul sunt angajati pr PCR si si-au luat diplomele pe alte cai. Naratiunea este a unui copil de clasa a 4-a, traducerea s-a facut cu google translate – este oribila engleza aia si in plus forma prezentarii este defectuoasa (pe langa fond) fiind prezente erori gramaticale, de punctuatie si paginatie – daca a fost prezentata cumva in cadrul NATO, cred ca au ras aia si cu picioarele cand au vazut aceasta lucrare „academica”.
In rest, da doamne sa tina COVID-ul mult timp ocupata CCCP si noi sa avem timp sa ne traim viata, bea horinca si manca micii.
Sanatate tuturor.
In opinia mea, daca vrem modele, putem sa ne uitam la Finlanda pentru conditiile similare, Israel pentru mixul inteligent folosit (aviatie si nave) si chiar si UK, pentru solutiile gasite atunci cand bugetele se reduc de la an la an.
Evident, astea sunt parerile mele subiective. Imi place strategia actuala de inzestrare a Finlandei in ceea ce priveste flota lor, mai putin supraincarcarea inutila a Haminei, dar vad ca par sa ia foarte in serios amenintarea submarinelor altfel nu vad de ce ar adauga unei NPR sonar tractat (daca-mi aduc bine aminte) si torpile.
Imi place la maxim cum arata ca arhitectura navala, cred ca au fost chiar inovative pe plan european si nu numai
Si mie imi plac. Pacat ca au dat-o cu bata in balta din lipsa de subansamble de calitate.
Zisei sa nu mai fac un nou articol, merge si aici:
Ce scria pe bulbul sonarului? 🙂
„Nu Sablati”…nu pagadi.
si regina ce face ea asa singurica pe acasa….
Sefu tot Coventry si London sunt….o nava cum a fost botezata…ala e numele…si renumele…..Nu poti lua USS Nimitz si l botezu Dorohoi,Ca Nu se cade ??
nu Dorohoi, ci Adancata 🙂
poate la briți și arhivele lloyds dar pentru noi e oameni acum?
Felicitari ptr efortul depus de autor.”Patrie si Onoare” scrie pe frontonul comenzii de navigatie;dar ptr caietul de sarcini ptr reparatii..aparul aici pe site,vaa declar pe propia raspundere ,la o firma privata de navigatie,eram de mult dati afara toti,nu in somaj tehnic..deci nici patrie ,nici onoare.
Le sugerez celor responsabili din Ro.nany sa apeleze la un registru naval serios(avem in Constanta G.L.-A.B.S,ect) cu ccirca 10-15k euro le facea un caiet de R.K serios.
Ro.navy nu a auzit inca ,in 2016, de foarte multe cchestii:water mist-fire sistem,F,C,Room(fire control room),ect,un ing specialist va explica…caietul de reparatii este facut pe la nivelul anulul 2000
R.K costa cca 10-15 k euro/pe tona,deci circa 6-10mil euro ptr un telal;Ar presupune;inlocuire table corodate,tubulaturi,sist electric in totalitate,pompe,D.G,revizii-modernizari motoare,aducerea navelor in sec 21,dureaza min 4-6luni
Cred ca trebuie sa fi realist: ceea ce spui tu presupune multe modificari
Ca sa ai un sistem de stingere cu ceata de apa, ai nevoie de spatiu pt inca un generator, protejat, care sa asigure energia electrica, in mod independent pompelor.ca sa nu mai vorbim de restul modificarilor necesare sistemului de sprinklere. Ca sa ai o idee de volumul lor, ai aici catve informatii: https://www.eureka.no/pumps-and-generator-sets/
Pentru un sistem de stingere centralizat (fire suppression) trebuie adaptata cerintelor fiecarei locatii de pe nava (spuma, CO2, pulberi).
Un control room, presupune ca ai senzorii (infrarosu, ultraviolet: IR; IR3; IR/UV) precum si pt diversi vapori, nu in ultim rand camere ata in spectru vizual cat si IR. Pai ar avea de taiat la nava mai bine de 10 luni sa instaleze astfel de sisteme
Exista Kidde Fire Systems : https://kidde-fenwal.com/Public/Systems/Kidde-Fire-Systems/Marine-Suppression-Systems si Kidde Deugra https://www.kidde-deugra.com/ care din cate stiu au sisteme instalate pe blindatele din Romania
In final e chestie de buget si de planificare (daca tot sti ca peste ceva timp le vei taoia sa faci modificari majore de modernizare, nu te apuci acum sa faci sisteme de stingere pt instalatii care le vei arunca la fier vechi peste 1,2 ani)
A treia navă nu s-a mai început, iar blocsecțiile asamblate deja de la prima, s-au valorificat ca fier vechi.
Numai in pitoreasca Romanie se putea intimpla asa ceva.
romanul era frate pe vremuri cu codrul,dupa ’90 am devenit frati cu flexul.
Imi aduc aminte , tot prin anii” 90….prin zona IMGB , anumiti cetateni cautau fier vechi…orice….atuci am auzit porecla …cind disparea ceva.
” bai frate iara au venit MAGNETII „
Cu parere de rau, Tetalurile vor muri asa cum sunt, fara nici o modernizare. Nu vad in urmatorii 5 ani ceva sa schimbe inertia din Aparare. Deja sunt fier vechi, nu va faceti iluzii ca vor fi fier nou in urmatorii ani. Nici o sansa, din pacate. Daca vede cineva altceva, as fi bucuros sa ma contrazica. Anul Marinei nu a adus absolut nimica. Nici eventuale Anul Blindatelor, Anul Rachetelor sau alte bullshituri nu vor aduce absolut nimica in perioada urmatoare, care va fi naspa rau. Sorry de negativism, dar… Macar sunt realist.
Northrop Grumman, MQ-8C Fire Scout nu se vinde…nici macar prima varianta MQ 8 nu o vand…
Mai au de livrat 6 din cele 38 comandate… cu retrofit de radar AESA Leonardo Osprey-50
https://www.edrmagazine.eu/leonardos-new-larger-osprey-50-aesa-radar-takes-flight-for-first-trials
toata lumea are ce are cu RBU. Eu as pastra lansatoarele pt ca ar fii una din foarte putinele arme unde am putea sa ne producem munitia singuri. Daca submarinul e asa aproape inat sa-l poti angaja cu o torpila lansata de pe vas esti oricum in mare pericol. RBU poate arunca o cantitate mare de munitie si chiar daca nu e o arma de varf, poate fii inca letal
in cazul asta trebuie cautat un alt amplasament pentru rachetele anti-nava… posibil intre pozitia RBU si tunul cal. 76mm sau sus, intre cos si catarg?
Adica vrei sa zici ca RBU bate mai mult decat torpila de 533 mm?
RBU arunca o cantitate mare de munitie, mai mare decat o torpila de 533 mm?
Nu am alt loc unde sa pun lansatoarele nava-nava si mi se par mai importante decat RBU…
BTW, esti sigur ca ne facem munitia la RBU in tara?
Am senzatia ca plecam de la niste premise gresite aici… 🙂 cel putin in opinia mea.
Stiu sigur ca munitia se facea in tara. In momentul asta nu pot sa garantez, am parasit Marina de multi ani.
Ca si la minele marine e posibil ca linia de fabricatie sa fie in conservare.
@nicolae, normal ca nu sunt sigur. RBU-ul nostru din cate stiu e varianta mai veche, neghidata. Presupun ca stii cat costa o torpila. sunt sigur ca nici la torpile nu stam foate bine ca si cantitate achiztionata. Parca am vazut ceva licitatie acum cativa ani pt torpila usoara, erau putine la numar. Racheta purtatoare e tot ceva similar Grad-ului.
E o arma buna pt saraci ca noi si pt distante scurte poate completa foarte bine torpila.
Noi cum livram torpilele, din tub direct in apa, nu avem racheta purtatoare (gen ASROC). Daca da, RBU in raza lui ajunge mult mai repede ca torpila. Evident e neghidata, nu bate mai mult de 6-7 km parca, etc
1. Din cate stiu, licitatia pentru torpile de 324 mm a fost anulata pentru ca nu a participat nimeni, ceva era gresit, pretul, cantitatea, nu mai stiu. De atunci nu stiu sa se mai fi facut o alta licitatie cu acest obiect. Deci, daca avem torpile de 324 mm, avem ce-am luat o data cu T22. Sau nu avem deloc.
2. Nu am cum sa-ti fac acum o comparatie intre torpila de 533 mm si proiectilul reactiv folosit de instalatia RBU-6000. Nu cunosc tacticile de utilizare a acestor arme, mi le pot cel mult imagina. Tot ce stiu este ca inca mai avem prin depozite torpile de 533 mm, probabil si o rezerva inca sanatoasa de proiectile reactive.
3. Din tot ce am mai citit in presa de specialitate/carti, astazi, principalul mijloc de lupta AS este elicopterul special echipat in acest scop. Instalatii in genul RBU-6000 nu am mai vazut nici la navele noi rusesti (ei fiind promotorii acestui tip de arma din cate stiu, sau macar principalii utilizatori), toate au inceput sa foloseasca sistemul Paket cu torpile de 324 mm si, bineinteles, sunt dotate cu elicopter de lupta AS. Asa ceva exista inca pe Grigorovici – o singura instalatie, o nava noua dar construita totusi dupa un proiect vechi si la versiunea sa indiana – Talvar. Din ceea ce cunosc eu, avand in vedere nave lansate in ultima perioada.
4. Ideea este ca elicopterul iti poate combate submarinul inamic de la o distanta multa mai mare decat armamentul tau de bord.
Corvetele Tetal 2 au fost concepute în special ptr.lupta anti-Submarin nu pentru a se.luota cu alte corvete sau fregate.
Ele trebuie sa își păstreze acest rol, anti-Submarin. Atâta timp cat rusii au în M.N. 6 submarine Kilo.
Dacă renunti la sistemul RBU 6000 cum mai duci lupta anti-subarin?
– As păstra sistemele AK 630 și AK 306. (au o cadenta de tragere impresionanta 4000-6000 proiectile/min)
Dar le-as integra un nou radar de lupta. Și as adaugă un lansator de rachete Mistral. Probabil 6 rachete.
– As păstra sistemul RBU 6000 pentru lupta anti-submarin.
– Tunul AK176 (care are 16’800kg) l-as înlocui cu tunul OtoMelara 76mm (care are 7500kg) cu proiectile Vulcano capabile sa lovească tinte la 40km.
Cu tunul OtoMelara Vulcano nava va putea duce lupta împotriva altor nave. În special corvete și nave de patrulare.
Si Elicopterul poate transporta 1-2 rachete anti-nava.
OtoMelara are cu 9 tone mai puțin. Și are muniția sub punte.
Deci castiga rezerva de flotabilitate si coboară centrul de greutate al corvetei.
@Nicolae
Eu las comentariul în Iunie 2022. În plin razboi din Ucraina.
Rusii au 6 submarine în M.N. și au băgat o blocada navala în zona insulei Serpilor.
Au și pierdut crucisatorul Moskva.
–––––––––––––––––––-
Dacă renunti la RBU 6000 diminuezi fff mult lupta anti-submarin.
Rachetele Anti-nava nu prea își au sensul ptr o nava de Coasta cu rol de lupta împotriva submarinelelor.
Dar ca nava sa lupte și împotriva unor corvete sau împotriva navelor de patrulare, înlocuiești tunul AK 176 cu tunul OtoMelara 76. Cu proiectile Vulcano. Astfel lovești tinte la 40km distanta.
Daca insisti sa ai 4 rachete Anti-nava, mai ai varianta sa instalezi rachetele Anti-nava în loc de torpilele 533mm
Iar torpilele de 324mm le plasezi ori în prova ori în pupa pe puntea elicopterului. Ca sunt mai mici ca si dimensiune.
Elicopterul poate și el sa transporte 1-2 rachete anti-nava
Producem.
Ma rog, stim sa producem .
La UM Tohan.
GR-66 , GR-1200 , GR-2500 , GR-6000
Vreo patru tipuri , unul scos din fabricatie , GR-66 , ca era pe rampa deschisa .
https://i.postimg.cc/g04Py5Xw/EXPOMIL-0007.jpg
https://i.postimg.cc/KjCKG4my/EXPOMIL-0037.jpg
Amorsele/focoasele pentru armamentul AS era produse la UM Sadu .
Amorse / focoase pentru mine, grenade , rachete
https://i.postimg.cc/DyBvtv8g/focoase-sadu-1.jpg
Pentru start si detonare
De acord cu dv-tra.Deci un R.k va costa 6-10 mil USD;ce spun eu este uzual in saantierele navale;damen mangalia de abia asteapta;din experienta personala,in china cei drept;
1 R.K(la o nava de 14 ani vechime) la o nava de 76.000 tdw cu inlocuire 3 d.g-uri,60% din pompe,inlocuit 120 tone tabla corp(pret 6 euro/kg),inlocuit
complet toto echipamentul din comanda(cea veche a ars abt 80%),cabluri elecctrice noi aproximativ 27 km,ect pret negociat 5-6 mil usd,cu aproximativ 800 ooo ore manopera
…deci 25% din bani se reintorc in economie.navaa reclasificata acte valabile la GL pe 5 ani.
HAI SA LE FACEM VAPOARE DE SEC 21 SI PE UPMA LE DECLARAM OPV LA PAZA DE COASTA
800.000 de ore la $6 bulioane? Asta ar insemna o medie a orei de munca la dolar de $7,5 pe ora fara sa luam in calcul costul materialelor. Iar numarul asta de ore s-ar „traduce” in 384 de angajati. Adica mai bine din 20% din forta ta de munca lucreaza la reconditionarea unei singure nave? Unde se intimpla asta? Pe planeta Talaforme? Fa ceva cu cifrele astea pentru ca nu se pupa.
Navele sint construite foarte prost: calitățile nautice sint ff proaste! Condițiile de trai de la bord sint execrabile, navele nu dispun de un sistem de climatizare și care sa asigure condiții de protecție cbrn. Fumul care îl scot este datorita faptului ca motoarele nu au fost proiectate sa lucreze ca motoare de propulsie: la cuplarea inversorului spre înainte sau înapoi, turația scade de la 400 rot/min cit este turația de mers în gol, spre 340-350 de rot/min, in condițiile în care regulatorul de turație tine pompele de injecție pe debit maxim. Turația creste greu, răspunsul mașinii la manevre este greoi, fumul buluc. Navigația la viteze mai mari nu poate fi menținută mult timp datorita creșterii temperaturii aerului de supraalimentare peste 80 de grade, care determina scăderea obligatorie a turației. Temperatura în compartimentele mașini ajunge frecvent la 60-65 de grade, în condițiile în care la mers la turație maxima a motoarele, galeriile de evacuare ajung la rosu, de asemenea și turbosuflanta. Creșterea temperaturii în compartimentele mașini determina creșterea temperaturii pe toată nava, facind f grea viata la bord.
Nava este f lata fata de cit de lunga e, ceea e face ca în marș nava sa tragă f multă apă după ea, limitind viteza. De asemenea nava nu este prevazuta cu stabilizatoare de ruliu, ce face problematica instalarea de echipamente moderne de navigație și lupta. Asta vrea marina sa modernizeze??
Marina ar vrea unele noi, dar nu le primeste. In lipsa de ceva concret in materie de achizitii la FNR m-am apucat eu de “modernizari”. Mai putin si o sa zic ca acest articol este un pamflet… 🙂
Am scris si eu ca n-ar strica niste chile antiruliu, am observat ca multe din navele proiectate in perioada comunista nu le au, nu inteleg de ce, erau deja “populare”.
Despre raportul lungime / latime, nu mi se pare mic, Damen a scos Sigma 8313, unde L=83 si l=13, fata de 93 cu 11 la Tetal. Insa problema propulsiei ne arata lipsa de solutii “tehnice” a industriei comuniste care n-a avut un motor potrivit pentru propulsia navelor produse in acea perioada. Din cate stiu, motorul asta se mai regaseste si pe alte nave.
Intr-adevar, daca platforma e proasta, mai bine una noua.
Multumesc pentru explicatii!
Doar fregatele englezești au sistem activ antiruliu. Asa vine la pachet cu deplasamentul constant. Adică motorina consumata este înlocuită cu apa, astfel incit pescajul sa fie același permanent. Navele militare construite în România nu au, nici una stabilizatoare de ruliu!
Auzisem ca au calitati nautice si manevriere mediocre dar nu-mi imaginam ca este atat de rau.
Bag seama ca industria navala de la noi din perioada comunista nu avea experienta, componentele si subansamblele necesare proiectarii si construirii unor nave militare… decente. Imi aduc aminte ca si Epitrop, desi copiau planul de forme al OSA, n-au reusit niciodata sa atinga viteza maxima a ultimei.
Pacat ca nu s-a continuat iar experienta dobandita cu Tetal, Marasesti, Epitrop, Muste, escortoarele devenite nave logistice samd nu a fost valorificata mai departe fiind iremediabil pierduta.
Ce parere ai despre dragoarele de clasa Musca dpdv calitati nautice?
Inca o data, multumesc pentru completari si raspunsuri.
Sa zicem de dragoare doar ca se mișcă rău și legate la mal. Prin specificul misiunii corpul are forma de fier de calcat, adică au fundul plat. Stau bine pe mare doar cu dragile la apa. Mult mai bine stăteau vechile dragoare de baza cu numerele 13.14, 15, 16.
Alea au o istorie interesanta, tot strang materiale despre ele. Proiect german.
Cunoști Tetalul 2. Ai lucrat sau încă lucrezi pe Tetal 2.Din acest motiv nu vrei sa faci bici din rahat deoarece știi ca îți pierzi timpul și banii aiurea.
Q.E.D.
Asta vrea Nicolae & RuMil să modernizeze?!
Când mă gândesc că mulți comentatori huleau LanceR ca program inutil…
@nicolae lasă-le să ruginească liniștite, să-și facă datoria de platforme de solde și pensii!
Flogger, nu-ti inteleg atitudinea, dar nu-ti face cinste. Asta ca sa fiu civilizat in exprimare.
Nu aveam de unde sa stiu ca lucrurile stau atat de rau ca nu sunt/nu am fost cadru activ si nici n-am avut ocazia sa navighez cu ele. De altfel, in lumina comentariilor lui Graby am concluzionat ca, in aceste conditii, intr-adevar, navele nu mai merita sa fie modernizate, cu exceptia strictului necesar pana sunt inlocuite.
Oricum, vazandu-ti si ultima afirmatie nu pot decat sa ma gandesc ca ai avut o zi proasta. LanceR nu e departe de statutul Tetalurilor, ca de altfel mare parte din tehnica armatei romane. Ce-ar trebui, sa lichidam tot si sa punem lacatul pe armata romana? Si mai vedem noi ce facem cand avem nevoie din nou de oameni instruiti cand ii dam iar drumu’…
Ca fost pilot militar cum sustii ca ai fost ar trebui sa stii cam cat dureaza/costa formarea unui pilot militar/marinar militar profesionist si cat de repede iti poti pierde deprinderile in aceste domenii daca nu beneficiezi de antrenament constant. In plus, la marina se adauga si coeziunea echipajelor care nu se formeaza usor.
La Lancer inca livreaza A-uri transformate in C-uri, deci le vor mai tine niste ani.
Sa le tii fara un minim de modernizari (avionica, Link16, contramasuri, biblioteca de amenintari, poate si macar o racheta aer-aer) nu are sens.
Daca sunt sub doua duzini, probabil ca modernizari mai consistente, cum ar fi FBW, CFT-ul sub burta sau o gama variata de armament, nu mai renteaza, poate mai mult ca studiu, adica un demonstrator tehnologic.
Marius, nu mai merita sa bagi bani in ele.
Trebuie sa le tii ca sa mentii structurile si pilotii (si nu ca sa le dai salarii, ci ca sa ai piloti gata formati si tehnici) si sa-ti faci politie aeriana pana reusesc sa ia si restul de F-16.
Pur si simplu, ca si la Tetaluri (acum ca am ajuns la aceasta concluzie in baza unor argumente pertinente), e o platforma mult prea veche ca sa mai bagi vreun leut in ea.
As fii curios cat costa o transformare a unui A in C la Bacau. Radarul, senzorii si ce mai monteaza se iau de la C-uri care nu mai au resursa de zbor presupun. Ca doar nu le-ar comanda la Elbit 🙂
Evident si cate mai au de gand sa le transforme in C-uri? Si eu sunt de parare ca e un semn rau pt F-uri.
Dinule, C-urile au fost celulele cele mai tinere și cu resursa cea mai mare în 1992. Din păcate au fost și cele mai puține, inițial. Numărul lor a scăzut prin accidente, nu prin consumarea resursei, astfel că nu ai de pe ce să demontezi echipamente. Înlocuirile s-au făcut prin vopsirea în schema C a unor A…
@nicolae
Apreciez realismul tău și munca nerăsplătită. Te rog n-o lua în nume de rău, însă nu sunt caustic degeaba. Restructurarea este unica și ultima soluție, nu mai avem timp de încropeli și românisme.
Pur și simplu ne ia mama dracului dacă continuăm drumul așa. Statul n-are autoritate, n-are bunsimț, rațiune, consecvență, spirit critic, inteligență, dar n-are nici dorință de schimbare. Nota bene, nu mă refer doar la guvernare.
Cand eram mai tânăr existau mai multe valori printre semeni sau așa consideram. Magistrații, medicii și profesorii, ofițerii, polițiștii păreau pregătiți și nu doar indolenți. Nu vreau s-o dau în politică, dar acum PSD e răul și în același timp aproape plângi după Năstase…
@Marius
Chiar nu realizezi penibilul a ceea ce sugerezi? Nu te atac, ci combat ideile. Efectiv, înafară de intercepție apropiată, ce misiuni să mai faci cu MiG-21 re-re-răs-modernizat în anii 2030?!
Nu trebuie să ne mai uităm înapoi, doar înainte.
F-16 e soluția decentă, nicidecum LanceR. Și-a trăit traiul, și-a atins obiectivele de program, dar ne oprim aici.
Fie restructurăm totul, inclusiv forțele armate și de interne, instituțiile statului, serviciile, fie ne autodistrugem într-o generație!
Corvetele nu mai sunt de mult prioritatea, oamenii și atitudinea – sunt.
Cand zici interceptie apropriata, vrei sa spui politie aeriana, ca altfel nu vad ce ar putea sa faca Lancer fara avionica si biblioteci nemodernizate si echipat doar cu R-73 si Magic2?
Intr-o lupta are sanse mici.
Decat asa, doar cu o mimare de capacitate, prefer sa le retraga de tot. Si asteptam alaturi de tine F-16 alea multe, echipate si cu rachete antinava si cu toate cele…
Fara suparare, asta nu justifica tonul pe care l-ai folosit, cu atat mai mult cu cat cred ca am dat dovada de-a lungul timpului ca daca gresesc recunosc si sunt intotdeauna deschis la idei noi, atat timp cat sunt argumentate.
D-asta suntem aici, sa propunem, sa dezbatem. Sa incercam sa fim obiectivi, ceea ce la multi nu prea e cazul cand vine vorba de orgoliul personal si dorinta de a avea cu orice pret dreptate. Nu ma refer la tine acum, ca sa fie clar.
„Nu vreau s-o dau în politică, dar acum PSD e răul și în același timp aproape plângi după Năstase…” – asta mi-a placut si sunt de acord cu ea. 🙂
In rest, in ceea ce ne priveste, sunt de parere ca n-o sa ne facem bine cu adevarat niciodata.
Radarul Elta ELM-2032 e inca oferit la vanzare si cumparat.
https://www.iai.co.il/p/elm-2032
https://www.defenseindustrydaily.com/IAIs-150M-ELM-2032-Radar-Contract-Mystery-07300/
Pe langa escadrilele de F-16 de la Fetesti si Turda, s-ar mai putea face o escadrila de Lancere la Bacau, pana cand se ajunge la o a treia escadrila de F-16 operationalizata, care ar ajununge in vreo zece ani, dupa cum se misca lucrurile. Acolo e si Centrul 95 Trecere pe Avioane Supersonice, Lancerele ar putea avea rol dublu de scoala/politie aeriana, zona fiind un sector mai linistit. O escadrila de 12 C+6 bilocuri B ar fi usor de mentinut in exploatare, si cu costuri pe ora de zbor mai mici decat ale unei escadrile de F-16.
Cat de pregătit de lupta poate fi un marinar care deservește o nava uzata din în, moral și fizic? O nava care mai mult sta la chei? Cât de pregătit pt lupta poate fi un pilot care executa sub 50 ore de zbor/an și care are ca mijloc de lupta, un obosit Mig21?
Cred ca ii trimitem la moarte sigura, fără sorti de izbândă, atât pe marinari cât și aviatori. La fel și pe Tanchistii de pe T55 sau TR-85.
In primul rand, din 2014 se zboara si se navigheaza mult, in exercitii internationale si nu numai s.a.m.d. La FNR gasesti pe site-ul lor darea de seama anuala cu numarul de zile petrecut pe mare. La aviatie n-am cautat, dar stiu ca se zboara.
In al doilea rand, daca maine te urc intr-un Mig-21 si-ti spun sa zbori cu el, probabil, in cel mai fericit caz vei reusi sa inchizi cupola. Ca pasager, sunt sanse sa vomiti sau sa-ti piezi cunostinta dupa doua fortaje si trei viraje in suprasarcina.
Daca maine te urc pe comanda lu’ 265 si-ti zic s-o scoti din port si s-o duci si s-o andochezi la Pireu, te descurci? Pe drum va trebui sa vanezi submarine btw, sa faci trageri si sa folosesti hidrolocatorul, radiolocatorul si comunicatiile de bord. Sa repari si eventualele avarii aparute la masini, daca se poate. Hai ca mai cobor stacheta, fa asta cu un Epitrop.
Bine că atitudinea sau exprimarea nu-mi face cinste, dar susținerea ca în ceasul premergător dezastrului potențial, atitudinea voastră elegantă de a oferi soluții absurde e absolut cinstită!
Nu cant să supăr, nici să jignesc, dar nu mai am nicio răbdare cu pseudo-soluții.
Asta nu este adresat ție, Nicolae, așa cum am accentuat. Însă permite-mi mici ironii, la pachet cu opinii ceva mai avizate, că-s numai om și eu. Și da, ai dreptate, n-am zile bune. Cum aș putea avea, când neamul meu e terfelit în noroiul prostiei și josniciei?!
Nu, Nicolae, sunt furios de-a dreptul și am toată intenția să iau măsurile care se impun ca dacă țara asta se duce dracului să nu-mi las sabia în teacă, prefăcându-mă că mai bine las treaba și-mi văd de viață. Nu admit să nu fac nimic, dar nu admit nici ca oameni inteligenți și pasionați ca unii dintre voi să abată, măcar pentru o secundă, atenția celor neinformați către piste false!
Nu mai e timp de joacă, avem nevoie de luciditate și să concentrăm efortul prioritizat, punctual și decisiv.
E foarte improbabil să mai fie timp de încropeli și de făcut ce nu s-a făcut. Asta e o opinie cinstită, care aparent nu-mi face cinste. Nici nu trebuie să-mi facă, fiindcă e adevărul.
Hai să spargem odată plafonul acesta al gândirii mărunte!
Am lucrat mulți ani pe Mărășești. Acolo de la 14-15 nd valul se desprindea de pupa. La 27 de nd, viteza maxima a navei, valul pupa era la aproape 10m distanta în siaj și avea înălțimea aproape cit eliportul, adică 8-9 metrii. La tetal chiar și la 20 de noduri, ca mai mult nu prea atingeau valul era lipit de pupa. Și mai era ceva: fiind 4 linii axiale, elicele fiind mari, în mars elicele își furau una alteia apa. În sensul ca elicele pupa primeau apa deja turbionata de la cele din prova. Și asta în condițiile în care fortajul pe cele pupa trebuia sa fie.
Întrucât vorbești în cunoștință de cauza, merita sa modernizam Marasestiul și celelalte doua fregate sau mai bine am încerca să cumpărăm niște nave noi, de ultima generație în genul corvetelor grele sau fregate ușoare?
Nave noi fără discuție. Nici T22, nici Mărășești nici tetal, nici una nu merita sa bagi bani în ele. Nave noi și echipaje bine pregătite. Nici măcar NPR-urile nu mai merita efortul.
Mulțumesc.
Graby, multumim mult pt lamuriri. As avea o singura rugaminte, sa scrii mai des pe astfel de articole 🙂
Cred ca acum intelegem de ce sunt planuri pt cele 2 englezoaice. Poti sa ne spui si cum ai vedea tu modernizarea fregatelor?
Adaug si eu ca esti mai mult decat binevenit sa scrii mai des pe subiecte legate de marina. Personal, intotdeauna am incurajat militarii si profesionistii sa scrie pe acest site.
Fregatele au un inel de apa sărată la o presiune de cca 8 bar din care se alimentează toți consumatorii de apa sărată, inclusiv incendiu, răciri șamd. De asemenea mai exista și un inel de chill water, apa f rece pentru condiționarea navei. Ambele inele străbat toate compartimentele navei, de la pupa la prova. Pentru a preveni formarea condensului, țevile sint izolate cu ceva asemănător la exterior cu ipsosul. După citi ani de funcționare au navele tubulaturile astea sint sita de gauri. Închipuieste-ti ce ar însemna schimbarea acestor tubulaturi!! Efectiv defrisezi toată nava! O nava veche își arata virsta oricum în diferite moduri.
Și încă ceva : după informațiil găsite pe internet, consumul unei fregate la full speed este de 48 tone pe ora!! Vrei sa ai asa ceva în curte??
Eu zic ca cea mai buna solutie ar fi renuntarea „la carpeli”, cumpararea a 6 corvete, fara experimente
Sa vedem ce rezolva cu procesul si dupa aia se poate specula
stai ca incearca sa cumpere doar 4, si nu reusesc sa termine procedura, justitia, etc 🙂
Prima data 4
Tare teama mi-e mie ca izolatia aia e azbociment (sau ceva asemanator), dat fiind ca, pana acum vreo 30 de ani, azbestul era la moda in marina.
🙂 Nicolae in poza lui 265 de la inceputul articolului – ce sunt cele doua farfurii albe cu sigla magenta Telekom pe ele ?
Dolce TV? 🙂
O idee ruseasca de motorizare , (Zvezda M503A) , Lycoming XR-7755 , rebranduit , ar zice unii 🙂
[Din articol reiese ca la 550 de tone iti trebuie 2 x4500 CP la 2000 rotati /minut … cred ca asa ceva se poate face la Resita ]
http://articles.maritimepropulsion.com/article/Launch-of-Russian-Project-21630-Buyan-Class-Corvette11835.aspx
Sau solutia adoptata pentru monitoare , DOOSAN sub licenta la Resita . Puitoare de mine , remorchere „multirol’ si vanatoare de submarine trebuie cel putin cate 10 bucati din fiecare, in situatie de razboi [cam ce aveam in 1990 ca numar …]
https://www.maritimepropulsion.com/directory/product/doosan-daewoo-4v-222ti-11841hp-126961
Nu as pune pe ele decat sonar si sistem de vedere cu termoviziune .Pe vanatoarele de submarine as mai aduga un un radar „modest” gen THales NS50
Ca si in al doilea razboi mondial m-as baza pe campuri de mine „aparate ” de rachete de coasta …nu comentez ca poate nimeresc firma castigatoare :-))) si ma cauta baietii :-)))
PS AK-306/RBU-6000 raman fiindca munitia se fabrica in tara 🙂
7 corvete noi 2 miliarde E
6 nave purtatoare de rachete 1 miliard
5 submarine 2.5 miliarde
150 rachete antinava 0.7 miliarde
1 escadrila de elicoptere navale 0.5 md
1 escadrila f-16 dedicata pentru asigurarea controlului aerian si misiuni antinava 1 md
total 7.7 md euro
Cu banii astia am crea o forta de descurajare capabila.
La fel si la aviatie, pe langa ce s-a platit (patriot) cu 5-6 miliarde am lua 2-3 escadrile de F-35. Si inca 2 miliarde pentru RAA cu rasa scurta.
La trupele de uscat 5-8 miiarde le facem giugiuc-boboc: tancuri, artilerie autopropulsata, masini de lupta blindate etc etc.
Faceti voi totalul, trece de 20 de miliarde.
Problema e ca nu-i avem. Si probabil ne indreptam spre vremuri de restriste, cel putin in urmatorii 2-3 ani.
Un lucru bun e ca din cauza de covid si petrol nici rusilor nu le arde de prea multe.
Deci? Cumparam noi sau modernizam? Eu am trecut prin perioada 1998-200x. In 1998 cineva aadus ideea perversa (teoretic corecta insa practic inselotorie pe fata) ca armata tevuiw sa devina mai maca dar mai eficienta astfel ca, incepand cu 1998 am inceput sa desfiintam unitati pe principiul ca banii economisiti vor finnanta achizitii de noi echipamente. Vedeti si voi unde a dus asta. Nici pana azi nu s-au cumparat echipamentele promise. Pardon, noroc cu rusii si cu americanii ca primii ne-au speriat in 2014 si ceilalti ne-au bagat la „impuse” anumite achizitii: PATRIOT si HIMARS.
Parerea mea e ca planul e mult prea optimist, chiar si daca ar fi fost conditiile mai bune.
Eu personal as merge la cota de avarie:
– modernizare 2 (doo) frecate (da, stiu, sunt cam tigai, da’ ayaye) cu accent pe antiaerian;
– 4 corvete, accent pe antisubmarin;
– 4 npr-uri;
– 4 vanatori de mine;
– baterii de coasta antinava/antiaeriene;
– 1 escadrila F-16 + 1 elicoptere navale, cum ai zis si tu.
Sumbarinele moderne sunt scumpe in draci, atat de achizitionat, cat si de operat. Eu, pesimist de fire, as zice ca incercarea de a crea un divizion de submarine ar fi pierdere de bani si timp.
Btw, are careva idee cate nave comerciale sub pavilion romanesc mai sunt? Pe fluviu are Navrom, in rest nu stiu
remorcherul Perseus are doar 2 motoare. Si au costat 10 milioane.
Tetal are 4 motoare.
Buna ziua!
Am dat peste articolul dvs. si mi-a placut … 2 mici observatii (mentionez ca nu am citit toate comentariile, iar daca cele observate de mine sunt abordate, imi cer scuze):
– silueta navei este desenata nerealist in sensul ca prezinta doar 2 linii de exe (si chiar dvs. in CTT spuneti ca sunt 4);
– doar Cvt.264 are 2 EPR 4 pale – Pv (si 2 EPF 5 pale – Pp) … 265 are toate cele 4 EPF.
Bun cart inainte!