(Image copyright 2015 Startpoint)
Deocamdata doar un concept – dar unul oficial – „The Dreadnought 2050” reprezinta modul cum se vede astazi viitorul in zona razboiului naval de peste 35 de ani.
Dezvoltat la cererea Ministerului Apararii de la Londra acest studiu ne arata o nava (construita din materiele sintetice) – cu un inalt grad de automatizare, operand un numar mare de drone (aeriene si subacvatice), o nava de tip trimaran, care poate fi semi-scufundata pentru reducerea amprentei radar.
Arma principala este un tun electromagnetic cu o raza de 200km!!! Nava ar urma sa aiba o lungime de 155m cu o latime de 37m, un echipaj cuprins intre 50 si 10 de memebrii, cu o viteza maxima de 50Mm.
Si deocamdata altceva nu prea avem ce spune dar va recomand sa va delectati cu imaginile senzationale ale noului T2050.
HMS Dreadnought – 1906
PS Pentru cine nu stie „Dreadnought” a fost o nava epocala lansata in 1906 si care a dat numele sau unei intregi generatii de nave de lupta grele. Practic marile nave de linie (cuirasate) si crucisatoare grele din secolul XX nu sunt nimic altceva decat imbunatatrii ai designului original al „Dreadnought”.
Renault FT 17
Nava britanica a fost o deschizatoare de drumuri in materie de nave de lupta grele tot asa cum primul tanc modern a fost Renault FT 17. Toate navele de linie au pastrat nealterate caracteristicile HMS Dreadnought, la fel cum orice tanc modern de astazi este in esenta un Renault FT 17 modernizat si adus la zi cu tehnologia.
GeorgeGMT
Tare mă tem că nava din 1906 sterge pe jos cu fregatele noastre…
2 proiectile dacă le prinde o copaie de a noastră, deja nu mai are dușă ce să mintă că modernizează…
Doua? Esti optimist…
Suficient acum și una, dar să nimerească unde trebe.
„Suficient acum și una, dar să nimerească unde trebe.”
De la bateria secundara de trei toli,poate. De la bateria principala de 12 toli poate sa rateze si cu 50 de metrii si tot scufunda copaia.
Chiar așa de vulnerabile sunt navele moderne față de cele vechi? chiar și de 100 de ani? Incredibil…
Plictiseala si bascalia de dragul bascaliei nasc aberatii.
Facand abstractie de faptul ca 2 din 3 fregate sunt practic dezarmate vorbim de nave construite conform unor filozofii ale razboiului pe mare diferite.
Bateria principala era de 305 mm ( ca sa folosim sistemul de masura mai familiar noua) si daca ar rata tinta cu 50 de metri probabi ca ar scufunda o mahuna nu o fregata de peste 4000 de tone. Pentru un inginer este neonorant sa propage astfel de aiureli sau poate urasti prea mult fregatele.
Aoleu nene dar sensibil mai esti nu area voie omul sa glumeasca.
Adevarul este ca urasc tot ceea ce reprezinta copaile alea.
Pe de alta parte lasand gluma la o parte un obuz de 305mm continea cam 400 kg de explozibil de vreo 3 ori mai mult ca un Exocet. Tinand seama ca un Type 42, mai mare decat un Type 22, a fost scufundat de un Exocet care nu a explodat, n-as fi chiar atat de grabit sa declar ca explozia a 400 kg de explozibil la 50 de metri distanta n-ar crea o unda de soc destul de puternica incat sa creze micro-fisuri care o saptamana mai tarziu in mare agitata sa duca la aparitia unor sparturi destul de mari incat sa scufunde nava.
Las-o balta.
Si eu ma tem ca ai dreptate.
Ce rost au comparatziile astea 🙂
Alea 2 T22iuri sunt dezarmate, ca asa le-au cumparat, ma rog, au un 76,
Stingray si mitraliere
Ca sa continuam cu aberatul, lasa ca le apara Marasestiul, NPRurile sau IMLurile, o salva de Styx de la distantze de la care ala nu miroase nimic cu tunurile si se duce la fund, problema e sa nu le explodeze alea pe rampa de la combustibilul expirat 🙂
Din ce stiu eu despre nava din 1906 , bataia maxima eficace a bateriei principale era limitata la ~7000 m din cauza aparaturii de ochire. N-o vad in stare sa de macar un obuz in coada unei type 22 macar pentru ca astea fug mai repede.
Eh, ii mai adauga un telemetru pentru tragere 🙂
Tare ma tem ca daca din intamplare un Ticonderoga ar incasa salva Dreadnought uluii s-ar cam duce la sramosi sau la santiwr,
!0 piese in 5 turele .. 10 piese de 12 toli (305 mm) ca 350 kg proectilul . Un Ticonderoga de sub 10000- tine (neblindat) inmcasand vreo 3 din astea .. se rupe!!!
In 1906 HMS Dreadnought depasea orice lat cuirasat in seviciu, Inkcus alea engklezesti cele mnai ale draculkui.
I s[au aduagat imediat cele trei I promel;e crucisatoare de batalie : Invincible, Inflexible, Cu t 4 triekle binate doatate cuiu piese de 305 . Mai usoare, /*nu xu mult), cu cuirase mai reuse tyotusi cei 3 I depaesc ca ;utere de foc orice cuirasta pre Dreadnought (care se „multumeau/;’ doar cu 4 oiese de 305 in truele binate) Apairtia cuiratelor der bataile trimite in ostyrie clas crucisatiarelor blindate
A da, In geleza curiastele si crucisatioarele de bata,ie sunt numite „battke ship” (nave de batalie) insa traducerea n marinareasca romaneasca este „nasva de linie”
Inainte de 1906 nave de linie erau cuorasatele, crucisatoarele blindate si unoeri cele mai grele crucisatoare grele (protejate)- cele de ca 7.500 tone (cu 4 piese de 203-234 mm)
Ma bieti cum s ava zic .. suviectuk este la naibii de interesanta.. La 1900 -19116 aceete werau cele mai perromanate produse industriale… cu un oret monstruos, mandrie a natiunilor . Fota tunurilor de 12 toli din acea epooca era de luat insema si la 1946 -50…
Sa te tii de misto ca ce ar face o lovitura in l\plin a unei astfel; d epiese .. asuopra unui vas neprotejat de suv 5000 de toine … poatwe ba da impresia ca sunteti intekligebnti „ca ganditi corect” insa adverarul este ca aetaleaza o detwstabila ignoranta.
Nu imi cereti scuze. Mgertimai bine la un portlal despre peozie cu flori de camp
Bagatai la cap ca o nava de 10000 d etine „neprotyejata” are nevoie doar de un tun de 120-127 mm casa se scufunde pronti. Cu un tun de 100 .. dureaza ceva mai mult. Si ca vreo 3 de 155 mm in zona cuplu maerstu rup o nava de doar 3000 de tine chiar daca este distrugator..
Si cva s va distrati iata iadul in toata splnedoarea sa :
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/e/ea/BB61_USS_Iowa_BB61_broadside_USN.jpg
Iowa – clsaa State ultima – tragand salvA cu toAte cele 9 tevi de 16 toli …
Daca te afli pe punte mai ales unde nu trebuie .. poa nu o sa fii parlit, poa nu chiar dezbracat dar sigir mort din cauza presiunii aerului
Intr-adevar, battleship-urile au fost the capital ship, o vreme, pana la momentul la care Royal Oak a halit o torpila in rada la Scapa Flow si…. cam asta a fost. The king was dead, long live the new king!
https://en.m.wikipedia.org/wiki/HMS_Royal_Oak_(08)
Si mai apoi, in zona Asiei, Prince of Wales si Repulse au facut baldabac in 30 de minute sub bombele si torpilele aviatiei japoneze…
https://en.m.wikipedia.org/wiki/HMS_Prince_of_Wales_(53)
Si uite cum s-a terminat o domnie foarte scurta pentru ca animalele astea isi puteau proiecta puterea doar pe o raza de 40 de km si asta multumita aparitiei radarului ca in baza telemetrului era chiar mai greu…
Parca-i din Razboiul Stelelor te astepti sa decoleze .
DALE DRACU DE FIARE … DE ALE NOASTRE ZIC… ASTIA NU AU AUZIT DE COCA STRATIFICATA (NU AIA DE COZONAC) SI MATERIALE ABSORBANTE RADAR…ETC … ALE NOASTRE CE AMPRENTA RADAR AU SE VAD DE PE MAL DIN CRIMEA…
Academia Tehnica Militara a primit medalia de aur la salonul de inventica Eureka ´97 de la Bruxelles pentru panourile absorbante radar ( in domeniul microundelor , care se folosesc acum ). In anii urmatori , au perseverat si au realizat si chituri absorbante . Nu am vazut sa fie folosite in mod concret in fortele aeriene sau navale romanesti .
Sper macar ca oamenii care au realizat aceste strapungeri tehnologice nu au fost alungati din tara .
In plus , fregata proiect 1048M , adica corveta Tetal 2 cum este denumita pe aici , are suprastructura lisa pe lateral ,in masura posibilitatilor de atunci , pentru eliminarea colturilor clasei precedente , care maresc enorm reflexia undelor .
cryos, nu mai zbiera cu caps lock.
nicusor daca ai timp si rabdare, poate n-ar fi o idee rea sa-ti faci un mic blog in limba engleza unde sa povestesti lucrurile astea.
Eu unul nu le stiam si in general fac parte „din aia” care le explica altora, celor care spun ca romanii n-au realizat niciodata nimic.
Nu trebuie sa postezi des pe blogul tau, cateva articole, povesti si amintiri si gata. Dar in engleza nu in romana, daca-l citim noi intre noi n-am realizat nimic.
asta si decoleaza!!
Initial am crezut ca e un articol despre cuirasate:)))
@George GMT
Prima nava de razboi din clasa Dreadnought nu a fost produsa de britanici, ci de japonezi cu un an inainte – 1905.
Nu am stiut asta, dar HMS Dreadnought este considerat primul cuirasat modern de unde si numele pt acest tip de nave.
Tot in Anglia se construiau. Primele clase de cuirasate japoneze au fost construite in santiere engleze.
Ce au incercat japonezii in 1903 -1904 erau din categoria „pre-dreadnought”.
Nava Dreadnought a fost primul cuirasat pursange intrat in serviciu in istorie.
A scapat o mica greseala din cauza vitezei de scriere, „cu o viteza maxima de 50Mm”.
Ma gandesc ca n-or fi 50 de noduri ca e imens, deci oare cat or fi avut viteza maxima?
„deci oare cat or fi avut viteza maxima?”
de pe wiki, de pe cel mai precis site de informare EVAR 🙂
Speed: 21 knots (39 km/h; 24 mph)
si viteza de croaziera, economica probabil, 10 knots
Range: 6,620 nautical miles (12,260 km; 7,620 mi) at 10 knots (19 km/h; 12 mph)
Toate astea se intampla din cauza ta!
Cand am vrut sa bag si optiuni pentru scufundare partiala pe Brutar si Kogalniceanu te-ai gasit tu sa strigi ca le-am facut crucisatoare Kirov.
Acum o sa ia britanicii banii pe patent………
Clar ca din cauza mea Eroule, te-a invins si pe tine securitatea sau militzia, adica je dupe personajul acela de tip Nicusor, si tzi-a furat si vandut patentu 🙂
Uite, ca sa nu zici ca sunt rau, la monitoare mai bine baga-le 8tziuni de rigid-airship cu hangare si pista interioara CATOBAR
Si neaparat cu Rafale, ca sa se bucure si baiatul ala informat cu dichis numai cu informatzii din surse confidentiale foarte informate 8tzinute din surse confidentiale foarte informate 8tzinute din surse confidentiale foarte informate
Astfel au avantajul ca nu le trebuie cale navigabila ca sa ataci moscova, o iei cand pe rau, cand pe mal, cand pe deasupra lui, nu tre sa se ridice mult, cat sa treaca de turla bisericii
Cu doo d’alea ai batzi pe rusi de le sar rusoaicelor chilotzii, ale care mai au
Grabeste-te si patenteaz-o p’asta, ca vaz ca aia din UK te citeste p’aici
Dai si tu o bere
Viteza de 50Mile marine este pentru dreadnought-ul viitorului nu pentru nava din 1906.
Pe naiba am gresit si eu viteza se da in noduri nu in Mm.
Las ca scoate nea Cameron, cel cu filmul Terminator nu retardul ala de fost premier englez, scoate pe Yamato din adancuri si se pisa pe marina romana…ah, stai ca nu trece de turci si de stramtori…la 64000 tone 🙂 si in plus 9 tunuri de 460 mm…plus secundare cu tunuri triple de 155mm.
50 de noduri e plauzibil pentru o nava mare si construita din compozite.
Cu vreo 8 ani in urma eu am propus solutia trimaran pentru o clasa de portavioane usoare.
Stiam deja de clasa LCS Independence si cat de spatios are hangarul (doua Seahawk).
@Sorin 2. Nu-i nici o greseala 1Nd=1Mm. Viteza se exprima direct in noduri datorita modului in care se calcula cu multa vreme in urma. O franghie legata de o bucata de lemn triunghiular (imi scapa cum ii spune) si la fiecare 33 de metri cate un nod.
Cate noduri numara un marinar intr-un interval dat de timp (imi scapa si ala 🙂 ) era viteza in Mile marine per ora.
Asadar 1nod este egal cu o mila maritima pe ora.
Este corect in ambele moduri.
aproximativ 🙂
Fix trecute 🙂 😉
Ok atunci mile marine pe ora, ca daca se zice ca viteza e in mile marine n-are cum, aia e doar distanta 🙂
Iar 50 de noduri mi se pare foarte mult la o nava din 1906, navele astea mai mici si mai rapide din ziua de azi baga 28, 32, 33, 35 etc.
Viteza de 30 de noduri putea fi mentinuta doar cateva minute ca altfel ii explodau cazanele.
Corect Sorine am uitat sa scriu si „pe ora”.
Din cate stiu cred ca e vorba de lock
loch (engl. log)
30 sec, aprox. 14,5 m intre noduri
@George
Loch!!!! Multumesc Nicolae, asa este…
Uitandu-ma la schitele astora mi-au venit in minte atat imaginea primei unitati a clasei Brutar, Grivita (ma refer la cea fara comanda suprainaltata) cat si imaginea lui Zumwalt.
Singura chestiune care ma mira este ca au ales solutia trimaran la o nava atat de mare dar cine stie, pana atunci or mai evolua materialele.
In rest ii mai lipsesc doar torpilele fotonice…
Vezi ca-i dai Eroului idei si dupa aia nu mai scapam.
Stai linistit! Are el idei destule si fara sa-i mai dam si noi! 🙂
N-ai vazut ca vrea sa bage tancuri de balast la monitoare sa le scufunde partial? 🙂
Alo ! Tancuri de asieta, nu de balast ….
OK dom’ profesor. 🙂
Totusi, esti sigur? Asieta nu e variatia pescajului in ax longitudinal?
Adica, daca vrei sa imersezi partial monitoru’, il imersezi de la un capat la altul, nu doar in prova sau in pupa. D’asta zic ca tancurile alea ar trebui sa asigure o imersare uniforma in axul longitudinal al monitorului… Nu doar a provei sau a pupei.
nu ar fi bine sa avem 20-30 vedete rapide cu rachete si torpile cu’cavitatie …ca va-111 shkval… asa de potolire rapida a avantului naval…
Faina !
Sper sa o si scoata mai repede totusi de 2050 …acu , da-o naibii de treaba , 10 ar fi trebuit sa le ajunga sa o tot dezvolte din moment ce amerlocanii deja au un distrugator pe calapodul respectiv … s-or cam puturosit de cand isi orienteaza politica doar in domeniul imigratiei , de dragul alocatiilor …
Imi place drona -radar sau de observatie dar nu prea inteleg ce rol are cablul respectiv , din moment ce totul e independent …in afara de ceva antenna pliabila poate .
Si oricum ,drona respective ar putea fi lansata din cala , nu cred ca era necesar sa o cocoate pe radar cand ar fi putut instala bine-merci acolo un sistem laser de 360 de grade la o adica mai usor operabil decat o drona care daca are ceva problema si-ti loveste radarul , s-or dus pe garla ambele …
Rolul cablului este alimentarea cu energie (electrica probabil). In felul asta ai o platforma de observatie mult mai inalta decat orice catarg. Asa ca aici: https://www.youtube.com/watch?v=d_k87hHUrQ8
Ma gandesc ca pana in 2050 or fi in stare sa faca wireless energy transfer in mod eficient. Asa ca naiba stie la ce s-au gandit cu firul ala…
Nu-mi dau seama ce dracu’ mai prinde radarul daca-l bombardezi cu un flux de energie electromagnetica, pentru alimentare.
In plus, pentru un satelit specializat pe detectie electromagnetica vei arata ca Las Vegas-ul.
Corect! My bad… Pe de alta parte, ma gandesc ca le vor ecrana ei cumva… Vom vedea, daca vom trai pana atunci. 🙂
Bun, ridici radarul pentru a avea o detectie mai buna pentru sea skimmere pentru ca, in variantele actuale, detectia o faci de la max. 35km si nu e suficient.
Problema este ca placinta aia iti da de gol pozitia.
Mai eficienta mi se pare o drona helicopter, dotata cu radar performant, care sa se poata misca incolo si-ncoace, fara sa arate adversarului pozitia navei.