Primul Război Mondial a sfărâmat ambițiile Germaniei iar Tratatul de la Versailles a impus condiții draconice marinei sale. Prin urmare, marina germană a apelat la tot felul de subterfugii, așa cum a fost deschiderea unei companii de proiectare navală în Olanda, la Haga – NV Ingenieurskantoor voor Scheepsbouw – IvS (1922)[1] care i-au permis să continue dezvoltarea unor noi modele de submarine și nu numai.
Torpiloarele au apărut în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și s-au dezvoltat pe parcursul Primului Război Mondial. Erau văzute ca o alternativă asimetrică, ieftină, la marile nave de linie dezvoltate de statele bogate. Un fel de praștia lui David, piatra fiind în acest caz torpila automobilă, așa cum era denumită pe vremea aceea.
Comandamentul naval german a demarat căutările pentru un nou torpilor aproape imediat după terminarea Marelui Război. Tratatul de la Versailles nu conținea prevederi care să facă în mod expres referiri la vedetele torpiloare (engl. motor torpedo boats), acestea fiind lipsite de orice importanță tehnico-tactică în viziunea aliaților. De altfel, încă ne aflăm în epoca marilor nave de linie, nava capitală (engl. capital ship) a momentului fiind cuirasatul.
Pentru mai multe detalii despre ofertele de vedete torpiloare primite de România în 1937 de la șantierul naval Lurssen dar și despre celebrele S-boot vă invit să citiți articolul publicat pe rnhs.info, link disponibil aici. Lectură plăcută! 🙂
Vezi @nicolae ce faci tu? Dacă nu pui ceva „de înjurat” ci tehnico-istoric nu comentează nimeni 🙂
Lurssen fac și acum nave de război (din păcate niște OPV absolut penibile ca pachet de înarmare) clasa Arafura pentru Australia (construite de Lurssen Australia). Cu un tun de 25 și două mitraliere de 12,7 nu știu cu cine vor australienii să se lupte (au pirați în jurul coastei? 🙂 )
În perioada războiului rece au construit niște nave cu adevărat interesante pentru marina RFG, în special vedetele rapide clasa Zobel, care pentru deplasamentul lor de un pic peste 170 de tone erau înarmate până-n dinți (pentru acea perioadă): două tunuri de 40, patru tuburi lanstorpilă și 23 de mine.
As fi curios, știi cine a mai depus oferte in ’35 pentru România în afară de Lurssen?
Sincer, nu ma asteptam sa comenteze careva. Daca nu ma insel, Lurssen o sa faca navele bulgarilor, care sunt inarmate decent. Arafura sunt mai degraba nave pentru Garda de Coasta, de aici si armamentul redus. Iar OPV-urile sunt tot pe acolo. Uita-te la clasa Holland, ca sa dau un exemplu rapid.
Nu stiu daca s-au mai cerut si alte oferte in ‘37. Posibil sa fi cerut si de la englezi, pana la urma au luat Vosper.
Multumim pentru o duminica si mai placuta, Nicolae.
Ciudata garantia de doar 6 luni pentru Lurssen…
Lurssen pareau mai bine echipate decat Vosper… iar motoarele Maybach, fara comentarii 🙂
Multumesc si eu pentru lectura, Marius!
Daca vrei sa vezi oferta in original o gasesti pe pagina de Facebook a RNHS-ului.
https://www.youtube.com/watch?v=V-2izWY9xBM
?
Vosper erau sub S-Boot din toate punctele de vedere. Din câte știu eu erau mai rapide decât 32-38 noduri, peste 40 noduri.
Ne-ar fi prins bine în 1941 când marina sovietica își făcea de cap prin fata litoralului nostru
Erau si mai mici decat S-boot. Nevoile operationale au demonstrat ca ar fi fost nevoie de cel putin 6 unitati, chiar 12. N-am inteles de ce s-au limitat inca din ‘37 la doar 3 unitati.
Pana la urma am avut Vosper si Power.
2 Vosper au fost pierdute iar Power au avut multe probleme tehnice la inceput.
Hmm, umblu și yo cu răutăcisme. Deci, nemții înființează o firmă în Olanda ca să meargă înainte cu proiectarea. Deși țara fusese în alianță cu britanicii, făcea comerț cu ambele tabere. Și ce să vezi, în zilele noastre companiile rusești primesc tot felul de scutiri tot la neerlandezi.
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/olanda-a-acordat-rusiei-zeci-de-derogari-de-la-sanctiunile-ue-presa-zeci-de-nave-rusesti-au-intrat-in-porturi-2131715
1º Olanda a fost neutra in primul razboi mondial
https://historyguild.org/neutrality-at-all-costs-the-netherlands-in-ww1/
2º Pana la intrarea in razboi, firme din Statele Unite faceau comert si cu Germania . Problema a fost trecerea Atlanticului dominat de Royal Navy , au fost nevoiti sa construiasca submarine cargo, le gasesti pana si pe Wikipedia
https://en.wikipedia.org/wiki/German_submarine_Deutschland
Istorie de clasa a 7-a
@ nicusor
Am vrut doar să leg un fapt din trecut cu unul din prezent, că e la modă atacul la olandezi.
https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Participan%C8%9Bii_la_Primul_R%C4%83zboi_Mondial
S-boot Lurssen sunt preferatele mele .
Promit să caut câteva informații despre ele , să vedem ce se găsește …
Istorie pura din care putem trage multe învățăminte!
In prezent începe sa se vorbească din nou de soluții asimetrice. Vedem ce încearcă ucrainienii, vedem ce varianta au ales iranienii… Dar pare totuși ca o forță navala bine structurata și antrenata, ar trebui sa nu aibe probleme cu forte navale care se bazează pe solutii asimetrice.
Multumim 🙂
https://docdro.id/jlAx7pk
https://docdro.id/o7fOfWz
https://docdro.id/BhBne1u
Momentan doar atat , restul in curand .
Multumesc, le-am descarcat, foarte bune!
Am revenit cu inca trei link-uri de download ( mai este inca unul , dar probabil maine ) :
https://docdro.id/24qkYV7
https://docdro.id/2nu2Rgg
https://docdro.id/lM0nT6I
La vedete torpiloare stăteam bine. Erau și Vosper. Bun articol
Daca mai sunt pasionati de S-Boot , pe aceasta cale ii invit la dialog si sper ca veti prezenta o documentatie diferita de cea de mai sus ..
Asa cum am promis , va ofer un ( ultim ) link pentru download :
https://docdro.id/YqGpizN
Spor la studiu !