TRIPLEX 8

Gumhuriyyat Misr al-Arabiyyah/Republica Araba Egipt, respectiv Al Quwwat al Jawwiya Il Misriya/Fortele Aeriene Egiptene au zburat L-29 Delfin, fiind printre putinele Forte Aeriene operatoare care l-au utilizat in lupta. Incepem cu egiptenii povestea “Delfinului razboinic” fiindca Egiptul avea forte aeriene redutabile chiar daca nu ei au fost primii care l-au folosit in lupta. Onoarea ii revine Nigeriei, 1967, an in care Delfinul trainer devine Delfinul razboinic, an in care fortele guvernamentale il utilizeaza impotriva rebelilor condusi de generalul Ojukwu. Dar vine si randul nigerienilor…

Povestea Delfinilor egipteni incepe oarecum in aprilie 1955 dupa intalnirea de la Cairo intre Gamal Abdul Nasser si ambasadorul sovietic in Egipt, Daniel Semionovici Solod, intalnire la care Presedintele Egiptului a solicitat aprobarea cumpararii de armament din URSS si tari din Pact, inclusiv Cehoslovacia, si ajutor financiar in vederea construirii barajului de la Assuan (ca fapt divers, Solod il considera in 1955 pe Nasser “nationalist burghez” datorita stilului sau de viata). In cererea oficiala Nasser a mentionat ca viitor loc de negociere capitala Cehoslovaciei, Praga, cerere cu care sovieticii au fost, bineinteles, de acord. Zis si facut!

In iunie 1955 o delegatie militara egipteana condusa de seful de cabinet al sefului Statului Major al Armatei Egiptene (pe atunci generalul Mohamed Abdel Hakim Amer/1954-1962), Mohamed Hafez Ismail/politician cu studii academice militare –viitor ambasador in URSS/1974, soseste la Praga pe 20 august 1955 in mare secret pentru negocieri (Mohamed Hafez Ismail e considerat in Egipt unul dintre artizanii dezvoltarii si inarmarii armatei egiptene si anti-sionist convins). La 12 septembrie 1956 s-a semnat primul contract militar intre Egipt si Cehoslovacia prin care egiptenii cumpara 86 de Mig-15/15Bis/UTI –foarte probabil au fost 6 exemplare&Mig-17F –in final au fost 77 de exemplare, 25 de trainere Iak-11/Let C-11, 47 de bombardiere Il-28/28U –probabil 4 exemplare, 20 de aeronave de transport Il-14P, 220 BTR-52, 200 T-34-85+IS-3, 50 de tunuri de camp calibrul 122 mm+80 de obuziere calibrul 122 mm, 50 de tunuri autopropulsate SU-100&SD-100 (produs sub licenta in Cehoslovacia in 460 de exemplare. Cehoslovacii le-au dotat cu autoloader pe cele produse sub licenta), 24 de instalatii mobile de lansare rachete nedirijate calibrul 130 mm/RM-51, 50 de tunuri antiaeriene calibrul 85 mm/KS-1, 120 tunuri antiaeriene calibrul 37 mm/61-K, 4 statii radar P-8, 12 torpiloare, 4 dragoare de mine, o nava cargo de 3000 tone, 100.000 de mine antipersonal si antitanc, peste 200 de mortiere calibrul 120 mm, 1000 de mitraliere grele calibrul 12,70 mm DShKM, 92 de vehicule de depanare tehnica si amenajari genistice+tractoare de artilerie –probabil 60 de exemplare, 1000 de tone de acid azotic produs in Cehoslovacia si altele.

Pentru toate acestea egiptenii urmau sa plateasca 30 de milioane de lire sterline/aproximativ 84 milioane de dolari la acea vreme (mare parte din armament provenea din surplus cehoslovac sau sovietic. Dar a fost si tehnica sovietica produsa sub licenta in Cehoslovacia precum Mig-15/S-102 sau T-55). Acest “ajutor” era supervizat de Moscova, tehnica militara, pentru “acoperire” era exportata via Cehoslovacia. In fine, conform CIA in 1957, Moscova a exportat arme in Egipt in valoare de 1,16 miliarde de dolari ceea ce reprezenta 25% din valoarea exporturilor militare ale Moscovei din acel an in tari din Africa de Nord si Orientul Mijlociu –in 1966, Moscova atinsese 90% export zonal catre Egipt/Tu-16, Mig-19/din 1958, Mig-21, Su-7, SAM SA-2, OSA-1&Komar, T-54/55, BTR-60P, Mi-6, An-12, submarine diesel-electrice etc (intre anii 1955-1966, ca fapt divers, peste 3500 de ofiteri egipteni au urmat academii si scoli militare sovietice, peste 600 de consilieri sovietici ajungand in Egipt. In 1966, pentru toti consilierii sovietici, Egiptul platea URSS suma astronomica pe atunci de 90 de milioane de dolari! Anual, zic! Consilierii sovietici se gaseau in toate academiile si scolile militare egiptene si in toate bazele aeriene si navale. In 1957, la Cairo ajunsesera si consilieri cehoslovaci, polonezi si…romani).

Interesant e faptul ca au urmat alte trei acorduri economice si militare cehoslovaco-egiptene, aprilie 1956/569,50 milioane de coroane (Cehoslovacia 303,90 milioane de coroane, diferenta luand-o URSS), august 1956/36,10 milioane de coroane –Cehoslovacia n-a pupat nimic din banii astia, URSS-ul luand tot (printre altele, sovieticii le-au vandut 1300 de camioane GAZ-63 si 200 de GAZ-69/4×4), si octombrie 1956, 62 de milioane de coroane, banii revenind integral Cehoslovaciei. Dupa Criza Suezului, in ianuarie 1957, a venit rapid cel de-al cincilea acord bilateral cehoslovaco-egiptean in valoare de 1,282 miliarde de coroane/aproximativ 60 milioane de lire sterline  – avioane de lupta, tancuri, transportoare blindate, piese de artilerie, munitii, echipament etc. Datorita valorii mari, conducerea politica si militara cehoslovaca de atunci si-a manifestat temerile cu privire la capacitatea de plata a egiptenilor, Moscova fiind nevoita sa trimita Cehoslovaciei, in compensatie pentru armamentul trimis egiptenilor, 100.000 de tone de cereale din rezerva strategica, valoarea acestora acoperind partial pierderile financiare ale cehoslovacilor –au fost nevoiti sa accepte pierderile financiare acestea fiind considerate “ajutor fratesc” la ordinul Moscovei (ca fapt divers, Egiptul avea probleme financiare inca din 1955… Spre exemplu, in 1956 au vandut la pret de dumping Chinei tone de bumbac -12,32 milioane de dolari).  

   Mai mult decat atat, Cehoslovacia, asa cum bine stim din capitolul anterior, a avut rol important in formarea pilotilor Al Quwwat al Jawwiya Il Misriya/Fortele Aeriene Egiptene. Consilieri militari&instructori cehoslovaci au format doua escadrile egiptene de Mig-15Bis, escadrile care au luptat de Yom Kippur. Se stie ca inainte de Razboiul Arabo-Israelian din 1973, Cehoslovacia a ajutat Egiptul cu armament fabricat autohton, in speta transportoare blindate OT-62, tancuri T-55, aeronave Mig-21F-13 si L-29 Delfin.

Povestea incepe in octombrie 1956 cand un grup mic de piloti-instructori si tehnici de aviatie egipteni au venit la scolarizare in Cehoslovacia pe Iak-11, Mig-15 si Il-28 in baza Contractului nr.155-A/15.10.1956 incheiat intre Ministerul Apararii de la Cairo si Ministerul Apararii de la Praga, contractul avand girul Moscovei. Se stie ca pilotii egipteni au zburat pentru prima data cu Il-28U la Baza Aeriana Prerov fiind pregatiti de comandantul 25 Bombardovaci Letecky Pluk/Regimentul 25 Aviatie de Bombardament, Maior Josef Sladky (ca fapt divers, printre cursanti s-a numarat si Mohamed Fawzi, viitor general. Fiecare pilot egiptean a executat 42 de zboruri cu Il-28, dintre acestea 28 cu Il-28U/trainer -8,46 ore de zbor per elev. De asemenea, ofiteri egipteni au ajuns la Academia Tehnica Militara a Fortelor Terestre din Brno –specializare in blindate, artilerie,infanterie etc. Mentionez faptul ca militarii egipteni trimisi la scolarizare in Cehoslovacia, URSS, Romania, RDG, Bulgaria si Polonia nu erau nicicum novici, avand intre 5-15 ani de cariera militara in spate/intre 5-10 ani de experienta la Fortele Terestre si intre 10-15 ani la Fortele Aeriene. Un mecanic de aviatie egiptean, spre exemplu, trebuia sa aiba minim 10 ani de experienta pentru a fi selectat, dintre care 5 ani pe avioane de lupta. Multi absolvisera academii militare britanice si au fost o sursa importanta de informatii pentru serviciile secrete din Pact). Se stie ca in perioada 17 ianuarie 1956-26 februarie 1956, la Scoala de Mecanici de Aviatie din Liptovsky Mikulas, azi in nordul Slovaciei/aproximativ 285 km de Bratislava, s-au aflat mecanici si piloti egipteni la scolarizare pe Iak-11, Mig-15 si Mig-15Bis, Il-28. In perioada 16 ianuarie 1956-29 februarie 1956, un numar neprecizat de tehnici de aviatie egipteni s-au aflat la Fabrica de Reparatii Aeronave si Motoare de Aviatie din Malesice, Praga, pentru a deprinde tainele reactoarelor sovietice.

De asemenea, la Baza Aeriana Kbely au finalizat trecerea pe Mig-15/15Bis primii piloti egipteni, printre acestia numarandu-se Mohamed Sedky Mahmoud (la acel moment facea parte din staff-ul Fortelor Aeriene Egiptene. In 1967 comanda Fortele aeriene egiptene. El e cel care a zburat pentru prima data interceptorul usor supersonic egiptean Hispano HA-30/7 martie1964 –la acea vreme fiind Maresal al Aerului. O alta poveste desigur…). In fine, pana la sfarsitul lui mai 1956, conform surselor cehe si slovace, 59 de ofiteri egipteni finalizasera cursurile academiilor militare cehoslovace.

GENERAL DE BRIGADA JAN REINDL

Stim ca pana pe 27 decembrie 1955 specialistii cehoslovaci si sovietici reusisera sa asambleze in Egipt cel putin 40 de Mig-15Bis si 24 de Il-28/28U. Intr-o depesa trimisa la Praga pe 10 aprilie 1956, ambasadorul Cehoslovaciei in Egipt, Karpisek, raporta ca “6 bombardiere egiptene Il-28 sunt gata de actiune. Avioanele de lupta Mig sunt in permanenta gata de lupta. Ministerul de Razboi egiptean ne solicita intensificarea pregatirii personalului egiptean pe plan local”. Drept urmare, Ministerul Apararii de la Praga, avand acordul Moscovei, decide trimiterea in Egipt a unor echipe consistente de consilieri militari, printre acestea numarandu-se asa-zisul ”Grup consultativ al Aviatiei” condus la acea vreme de comandantul adjunct al Fortelor Aeriene cehoslovace, General-maior Jan Reindl, ulterior General de Brigada Aeriana, el insusi pilot de Mig-15/17. Grupa Aeriana condusa de generalul Reindl a pus bazele primelor doua escadrile Mig-15Bis in cadrul Fortelor Aeriene egiptene, pregatire tactica si de lupta, zbor zi-noapte, lupta aeriana manevriera, atac la sol etc, fiecare escadrila avand cate 12 aeronave (grupul a fost initial format din commandant, 4 instructori de zbor, 4 mecanici, un medic specializat in medicina aeronautica si doi interpreti –foarte probabil acestia faceau parte din serviciul de informatii militar cehoslovac/Zpravodajska Sprava Generalniho Stabu, Serviciu “nasit” de GRU).

Evident, Grupul de aviatie cehoslovac a fost avizat de catre consilierii sovietici ce impanzeau Ministerstvo Narodni Obrany/MNO/Ministerul Apararii Nationale, Generalni Stab/GS/Statul Major General si Velitelstvi Letectva/VL/Cartierul General al Fortelor Aeriene aflate in Praga. Dupa cum spunea seful Fortelor Aeriene Cehoslovace de atunci General-maior Jaroslav Tykal –“acest lucru ne asigura ca sarcina data de tovarasii sovietici va fi indeplinita, respectam faptul ca am fost alesi sa instruim o forta aeriana prietena. ”Grupul de Sprijin Aviatie” cehoslovac era cartiruit la Baza Aeriana Kabrit/Kibrit, 125 km est de Cairo/aproximativ 33 km nord de Canalul Suez, la acea vreme casa Escadrilei 20 a Fortelor Aeriene Egiptene echipata cu 14 Mig-15. In 1967 zburau Mig-17, toate fiind distruse la sol de Aviatia israeliana&Dassault Super Mystere/Razboiul de Sase Zile…In 1973 de Yom Kippur, israelienii au capturat Baza Aeriana Kabrit aflata in apropierea Canalului Suez dar nu au utilizat-o! Si ajungem la L-29 Delfin egiptean…

Povestea Delfinului Al Quwwat al Jawwiya Il Misriya incepe in 1965 cand ofiteri din staff-ul Fortelor Aeriene Egiptene solicita Ministerului Comertului Exterior de la Praga furnizarea “cat mai rapid posibil” a 40 de trainere L-29 Delfin+motoare de schimb+piese de schimb si consumabile. Dupa indelungi negocieri cehoslovaco-egiptene, pe data de 25 mai 1966 se incheie la Cairo acordul-cadru, valoarea contractului ridicandu-se la 70,50 milioane de coroane/3.476.500 de lire sterline. Egiptenii au fost de acord cu valoarea contractului insa au cerut plata esalonata pe 10 ani. Prima transa de plata urma a avea loc pe 1 septembrie 1966/6,50 milioane de coroane&326.000 de lire sterline, iar ultima transa pana la 1 noiembrie 1972. Egiptenii au platit in avans aeronavele de frica ca nu vor mai avea bani…

Cele 40 de exemplare L-29 Delfin livrate Egiptului au costat 2.160.000 de lire sterline+20 de motoare M-701 de rezerva, testere, scolarizare, cost 395.545 lire sterline+simulatoare TL-29, diverse echipamente, SDV-uri, echipamente de intretinere la sol/autospeciale, pregatire etc cost 920.955 de lire sterline.

Bineinteles, odata cu achizitia trainerelor, Fortele Aeriene Egiptene/FAE au solicitat si pregatirea de piloti-instructor pentru noile aeronave. Drept urmare, s-a incheiat la Praga pe 14 mai 1966, Contract adiacent nr. 5267, cursurile de pregatire urmand a se desfasura la 4 Letecky Skolni Pluk/Regimentul 4 Instructie Aviatie de la Baza Aeriana Sliac,programul primind numele de cod Curs 259. Grupul de cursanti egipteni a sosit aici curand fiind compus din: Colonel Saad Mohamed Tawfik Omran, la acea vreme seful Corpului Tehnic din cadrul FAE, acesta fiind comandantul grupului; 6 piloti-instructor Mig-15; 5 tehnici de aviatie specializati in motoare cu reactie. Erau de fapt 6 daca il includem si pe colonelul Omran; 4 tehnici de aviatie specializati in echipamente electrice si hidraulice; 2 tehnici de aviatie specializati in echipamente de bord si comunicatii; 2 tehnici de aviatie specializati in sisteme de armament. Instruirea acestora a debutat pe 20 iunie 1966 si s-a finalizat pe 28 iulie 1966. Scolarizarea celor 6 piloti-instructor s-a finalizat pe 27 august 1966, toti obtinand calificativul “excelent”, fiecare zburand aproximativ 25 de ore pe Delfin, total 150,58 de ore de zbor acumulate in 496 de decolari. Pilotii egipteni au fost invatati sa zboare cu L-29 zi-noapte in conditii de vreme normal, sa efectueze manevre de lupta pe verticala si orizontala, sa execute atac la sol in echipe de cate 2 aeronave+lupta aeriana manevriera+acrobatii aeriene la altitudini joase, medii si mari (acestea s-au facut la cererea partii egiptene, fiind stipulate in contract). In etapele finale ale cursului, colonelul Omran a cerut zboruri cu elevii sai pe scaunul instructorului, fapt acceptat de cehoslovaci, motivul invocat de comandantul grupului egiptean fiind “obisnuirea lor cu viitorul rol de instructor”. Conform surselor independente acest lucru nu se mai intamplase, oficial, in istoria scolilor de zbor!

  L-29 DELFIN IN FORTELE AERIENE EGIPTENE

In fine, tehnicii de aviatie au fost instruiti sa faca revizii la sol/inspectii tehnice dupa 25, 50, 100 si 150 de ore de zbor per aeronava – intretinere la nivel de regiment in termenii Pactului de la Varsovia. Toate cele 40 de exemplare L-29 Delfin cumparate de Egipt au fost produse la Fabrica Aero Vodochody de la Odolena Voda/comuna din districtul Praga-Est, acum oras, in perioada iunie-decembrie 1966 (mentionez faptul ca Aero Vodochody detine doua fabrici, una in orasul Vodochody iar cealalta in orasul Odolena Voda. Ambele orasele fac parte astazi din Districtul Praga-Est). Dupa zborurile de testare, aceste aeronave au fost demontate si ambalate in lazi, fiind expediate cu vaporul via-URSS in portul Alexandria de unde si-au continuat calatoria pe calea ferata pana la Baza Aeriana Al Dikhelia, aproximativ 5 km nord de Alexandria, fosta baza aeronavala britanica/1943, aici tehnicienii Aero Vodochody asambland aeronavele. Acestea au fost testate in zbor de piloti de test Aero Vodochody, acestia ajungand cu ele pana la granita cu Libia. Toate aeronavele au ajuns in inventarul Colegiului Fortelor Aeriene, azi Academie, din Belbes/Bilbeis (astazi acolo se afla casa Aripii Aeriene 301, Escadrila 54 care zboara elicoptere SA-342L “Gazelle”/rachete antitanc ghidate Hot. Ca fapt divers, in perioada noiembrie 1967-iunie 1969 comandant al Colegiului Aeronautic a fost Muhammad Hosni El Sayed Mubarak, viitor presedinte al Egiptului/1981-2011. Mubarak a fost pilot de Il-28 si Tu-16 si absolvent al Academiei Frunze din URSS/1964. A servit in FAE pana in 1975, ajungand la gradul de Maresal al Aerului).

Ei bine, Egiptul a folosit L-29 Delfin in razboaiele cu Israelul…Desi puteau acrosa armament, egiptenii le-ar fi modificat local. Putin probabil sa fie asa….Cert e faptul ca Delfinii egipteni trimisi sa faca praf tancurile israeliene puteau acrosa armament cehoslovac produs sub licenta via-URSS precum: 2 bombe cu cadere libera OFAB-100, HE-Frag, lungime 1,06 m, incarcatura exploziva 42 kg de TNT sau RDX, diametrul bombei 27,30 cm, greutate 123 kg, fuzee de timp sau proximitate, peste 7000 de schije de fragmentare dupa explozie. Bomba a aparut in WW II, OFAB=Oskolochno-Fugasnaya Aviatsionnaya Bomba. Exista si varianta termobarica si incendiara; 2 bombe cu cadere libera FAB-100, HE, aparuta in WW II, diametru 26,70 cm, lungime 96,40 cm, greutate 100 kg, greutate incarcatura exploziva aproximativ 60-70 kg, produsa sub licenta in Cehoslovacia, Polonia si Romania/BA-100; container PRND RB-58/4M+rachete neghidate S-5, licenta sovietica ORO-57K/8 rachete S-5, greutate container 74 kg. Cehoslovacii l-au luat de pe Mig-19 conform surselor cehe si slovace. Unele surse arabe mentioneaza ca egiptenii au montat pe L-29 containere PRND UB-16-57/16 rachete S-5, greutate container 138-140 kg,pe care le-ar fi luat de pe Mig-21, Su-7 si Mi-8 inainte de Yom Kippur/octombrie 1973. Pentru asta ar fi adus intariri aripilor principale, modificari considerate “grosolane” de expertii Aero Vodochody. Nu e certa existenta lor.

ELICOPTER CEHOSLOVAC MI-4+CONTAINERE PRND JRRO-130

Cert e faptul ca asemenea containere PRND am produs si noi sub licenta; containere PRND cu 16 rachete LR-55 de fabricatie cehoslovaca, HE si HEAT, rachete calibrul 55 mm si erau, foarte probabil, 80 de unitati per container, greutate incarcatura exploziva 325 grame de TNT –fiecare container avand cate 2 compartimente. Compartimentul 1 continea 60 de rachete LR-55/calibrul 55 mm, compartimentul 2 avand doar 28 de rachete. Greutatea containerului gol era de 336 kg iar complet incarcat peste 500 kg, ceea ce era cam mult pentru un avion de “calibrul” L-29 Delfin. Foarte probabil, conform surselor independente cehe si arabe, egiptenii au modificat L-29 pentru aceste containere dar asta nu e o certitudine, precum am mentionat deja! Cert e faptul ca cehoslovacii au avut asemenea containere pe Mi-8, Mi-24, Su-25, Su-7 si Mig-21. Surse cehe mentioneaza ca existau si containere PRND JRRO-130 cu 4 rachete neghidate LR-130, calibrul 130 mm, HE –Frag, greutate incarcatura exploziva 4,55 kg de TNT, racheta fiind capabila sa penetreze blindaj omogen de 30 cm grosime. Deriva din racheta neghidata calibrul 130 mm folosita de MLRS RM-51; 2 mitraliere in container calibrul 7,62 mm sub aripi. Mitralierele erau, foarte probabil, SKAS sovietice produse sub licenta de catre Fabrica Zbrojovska din Brno in perioada 1952-1964 –greutate mitraliera 10,50 kg, lungime totala 93,50 cm, lungime teava 60,50 cm, raza maxima de actiune 750 m, viteza maxima a proiectilului 825 ms, rata de foc 1825 proiectile/minut. Erau dispuse cate doua in container 9A622 –astfel de containere au dotat si Su-24, Mi-8, Mi-24, Mig-21 si, posibil, Mig-23.

In fine, egiptenii, disperati ca Aviatia israeliana a atacat masiv bazele aeriene din Delta Nilului facandu-le praf o gramada de Mig-uri, si avand restul Flotei angajata in lupte la sol si in aer, de voie de nevoie, au trimis L-29 Delfin de la B.A.Bilbeis sa atace coloanele blindate israeliene care inaintau spre Suez pe/dupa 7 octombrie 1973. Nu se stie ce au facut si cum au luptat Delfinii egipteni pilotati de instructori de zbor de la Bilbeis dar multi experti si istorici, inclusiv egipteni, spun ca s-au descurcat “bine”. Tot ei spun ca ideea le-a fost “data” egiptenilor de…Fouga Magister-ele IAF care luptasera doar cu cativa ani in urma, in iunie 1967, impotriva blindatelor egiptene la Pasul Mitla.

Se stie ca L-29 egiptene erau angajate in lupta pe 14 octombrie 1973, data cand IAF a atacat masiv bazele aeriene egiptene din Delta Nilului. General Magdi Shaarawi, fost comandant al BA Bilbeis in iunie 1973 ne spune, citez: “Avioanele noastre au decolat de pe bazele aeriene Mansoura si Anshas interceptand atacul israelian. La infruntare au participat peste 150 de avioane din ambele tabere si a durat peste 50 de minute. A fost cea mai lunga batalie aeriana din istoria moderna cunoscuta drept Batalia de la Mansoura”. Nu se stie cate L-29 au pierdut egiptenii pana pe 25 octombrie 1973…Posibil sa fi fost 14-18 exemplare…Nu se stie cate blindate israeliene au distrus aceste eronave si nici cati piloti-instructor egipteni si-au pierdut viata. Cert e faptul ca au luptat “bine”! Va urma.

 

WW

 

 

SURSE DATE SI POZE: Wikipedia-Enciclopedia Libera, Internet.

https://www.aviatiamagazin.com › Aviatie militara

https://www.airplane-pictures.net › …

https://eng.yakovlev.ru › hi…

https://www.colettiscombataircraft.com › …

http://www.aviastar.org › air

https://avacs-avia.com › ru-1…

Aero-Concept.com

Military Review

Secret Projects Forum

https://www.aero.cz › aero-…

https://www.aerialvisuals.ca › …

https://aero-space.eu › militar…

https://phpisn.ethz.ch › intro…

. http://www.easternorbat.com

Letecká badatelna

en.topwar.ru

https://www.muzeum-kunovice.cz › …

https://www.skytamer.com › …

https://amnr.defense.ro › Aparitii_editoriale_pdf

https://historia.ro › General

Istoria Aviatiei Romane, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1984 https://www.revistamemoria.ro › figuri-de-mari-ostasi-ro…

https://www.art-emis.ro › Istorie

https://www.facebook.com › ForteleAerieneRomane

https://www.aviatiamagazin.com › headline

Aviatia de Lupta Reactiva in Romania, Capitan-comandor Paul Sandachi, Statul Major al Fortelor Aeriene si Muzeul Aviatiei

https://dokumen.pub › hot-…

https://bibliophilia.eu › the-h…

https://en.topwar.ru › 6023…

https://communistcrimes.org › countries › bulgaria

https://www.reptar.hu › l-29-…

https://phpisn.ethz.ch › intro

https://soviet-airforce.com › …

https://kepesrepules.wordpress.com › …

http://somogyi-obsitos.hupont.hu › …

http://tudasbazis1956.hu › 1…

https://phpisn.ethz.ch › intro…

https://www.helicopter-database.de › …

https://dspace.cuni.cz › Matyas_Borovsky_51-65

https://www.jewishvirtuallibrary.org › …

https://ir.library.louisville.edu › etd › viewcontent

https://testpilot.ru › egipet_2

https://www.arab-reform.net › …

http://www.arcforums.com › …