Tun cal.152mm pe tanc.. Obiekt 292

Daca ar fi intrat in productie de serie, probabil s-ar fi numit T-95 (nume oficializat apoi pentru Obiekt 195):

Mai exact, este vorba de instalarea unui tun ghintuit cal. 152,4mm pe sasiul unui tanc T-80, fiind necesara o turela modificata, special creata pentru noul tun. La acest proiect pentru un tanc de generatia a IV-a au lucrat la sfarsitul anilor ’80 ai secolului trecut cei de la Uzina Kirov Leningrad (astazi Spetsmash) impreuna cu inginerii de la institutul Transmash, managementul proiectului fiind incredintat lui N.S. Popov.

Schema T-80U cu tun cal.152mm si turela modificata, aparent diferita si mai mare decat cea implementata

Calibrul 152,4mm era interesant si pentru ca permitea un calibru comun cu artileria de camp si cea navala, in timp ce puterea loviturii era mai mult decat dubla fata de cea existenta pe tancurile in uz la acea vreme.

Obiectul… la muzeul Kubinka

Turela CB3 sudata, modificata special pentru noul tun in uzina MX-8 Kirov, avea magazia de munitie de doar 16 lovituri dispusa in spate si a fost  echipata cu panouri de eliberare a suflului exploziei, pentru a evita detonarea munitiei din carusel in compartimentul echipajului, in cazul penetrarii blindajului. Blindajul turelei a fost imbunatatit prin sudarea unor placi suplimentare. Tunul necesita o noua montura pentru prinderea in turela, crestea masa acesteia dar si forta reculului cu aproape 30% (la 120-130 tone), impreuna cu o cursa de recul de pana la 340mm.

Noul tun ghintuit cal. 152,4mm, dezvoltat de CRI „Petrel”  (Nizhny Novgorod)- probabil o continuare a Obiekt 477 HKBTM (uzina Harkov, anii ’80), era estimat a avea o putere de foc superioara celui 2A46M -1 cal. 125mm de aproximativ 1,5 ori.

 Detalii turela

Prototipul a fost terminat in 1990 iar testele de tragere s-au efectuat in 1991 in poligonul Rzhevsky. Potrivit proiectului, unul era echipat cu culata cu pana cu culisare verticala iar teava trebuia sa aibe o valva de gaz dinamica suprapusa peste mansonul tevii, pentru extractia gazului. La prototip si pentru trageri a fost folosit un tun cu teava lisa PL-83 inalt cromata capabil sa dezvolte o presiune de 7000kg/cm. La teste, reculul s-a dovedit similar cu al tunului 2A46M iar turela si sasiul suportau cu succes noul gabarit si socul tragerii, desi initial a existat teama de aparitia in timp a unor fisuri in montura tunului in turela.

Detaliu montura tun

Deci instalarea cal. 152mm pe T-14 Armata nu este chiar o premiera la tancurile rusesti, desi in cazul de mai sus vorbim de un prototip care nu a ajuns in productie de serie. Cu siguranta au existat si niste motive intemeiate, in afara de prabusirea blocului sovietic, pentru care nu s-a mers mai departe dar si niste lectii invatate intre timp…

Vedere spate…

Sa nu uitam ca ideea tunului calibrul 152mm (model 2A83 cu teava lisa de asta data) a fost resuscitata in anii 1990 la proiectul „tiz” T-95, denumit Obiekt 195, proiectul fiind omorat in 2010. Conceptia turelei (automatizata, fara echipaj), pozitia compartimentului echipajului si masa estimata la 55 de tone arata ca acesta a fost un precursor foarte apropiat al  T-14 Armata.

 

Marius Zgureanu

 

Surse:

http://survincity.com/2013/07/object-292-152-4-mm-caliber/

https://www.globalsecurity.org/military/world/russia/object-292.htm

http://circulotrubia.blogspot.com/2019/01/object-292.html

http://sturgeonshouse.ipbhost.com/topic/33-models-and-pictures-of-soviet-mbt-designs-from-80s-object-477a-object-490-buntar-and-object-299/

https://militarium.net/tag/obiekt-292/

38 de comentarii:

  1. Scythia Minor

    Wow.. un adevărat monstru.

  2. după tunul naval urma amenajarea unui helipad pe turelă și atasate două tuburi pentru bazalt….crucisător senilat?probabil digitalizarea le-a permis intr-un final atingere acestui scop de tun cu calibru marit la t14.
    ei sunt singurii care joacă cartea asta până acum.

  3. Ca sa aiba sens efortul, monstrul asta trebuia sa fie burdusit de sisteme active de protectie. Vad doar blindajul reactiv. Altfel, la cat e de mare, pe frontul modern, e o mare gâscă de fier buna de luat la ochi cu orice rachetă AT modernă.

  4. Daca ei zic asa trebuie sa ii credem. Gemanii au renuntat la tunul de 140 mm tocmai datorita faptului ca un proiectil mai usor dar mai rapid are tot atata energie ca si unul mai greu dar mai incet. Faptul ca e de 152 mm cu teava ghintuita si nu lisa, inseamna ca nu trage cu viteza asa mare. Apoi daca era asa de bun de ce au renuntat si ei?
    Israelienii au tras concluzia ca victoria lor asupra arabilor este datorita faptului ca tancurile lor aveau mai multa munitie la bord, peste 60 de lovituri fata de 40 la T55. Cate proiectile de 152 transporta acest tanc – 20-25??? De asemenea cadenta de tragere cu siguranta este mai mica.

    • scrie in articol cate proiectile sunt in magazie. restul se punea probabil pe jos in tanc.
      Nu au avut bani pe moment iar munitia cal 125mm mai putea evolua, ca si tuniul, si era deja foarte raspandita.
      Insa de la un punct incolo nu mai reusesc sa evolueze, neavand tehnologia occidentalilor, si atunci solutia e doar cresterea calibrului

      • @Marius Zgureanu,

        dar a mari calibrul de la 125mm la 152mm este tot o evolutie.
        chair daca mareau tunul de 125mm cu inca 5-7 calibre, nu imbunatateau prea mult performantele tunului (prin marirea vitezei proiectilului) asta au facut occidentalii cu tunul de 120mm. Si nici ei nu au dublat puterea de penetrare pe noile tunuri. chiar daca au marit viteza proiectilului.

        asa ca au mers pe varianta unui tun nou, de 152mm. la un moment dat si cei din vest, vor trece pe un alt calibru. 140mm probabil. sau 155mm
        e o chestiune de maxim 5 ani…

        Nici nu vreau sa ma gandesc ca proiectilul exploziv de 152mm transporta mult mai multa munitie la tinta comparativ cu proiectilul exploziv occidental de 120mm.
        Acesta este un alt avantaj.

      • Sorry. Am vazut. 16 lovituri. Si mai rau decat am crezut

    • germanii nu au renuntat la cal. 140mm ci l-au amanat pentru ca se terminase razboiul rece.
      Acum, ca s-a reluat cursa inarmarilor, se gandesc la cal. 130mm.

  5. Oare chiar merit sa fie marit calibrul tunului de pe tancuri asa mult? la 16 proiectile carate e foarte dependent de intretinere si aprovizionare. Imi inchipui si ca incarcarea proiectilelor e una destul de complicata si greoaie, din cauza dimensiunii si a greutatii, timp in care tancul e imobilizat si vulnerabil.
    as fi curios cat dureaza la tancurile noastre un plin cu proiectile, daca nu e un secret militar. Presupun ca se incarca cu mana, nu?

    • Se incarca ca la artilerie, care foloseste acelasi calibru dar de obicei la artilerie loviturile nu sunt acuplate.

      • Scuze, ma referam cum se incarca proiectilele in tanc.

        • manual, ca la toate, pe niste orificii speciale sau direct pe chepeng…

          • pai asta voiam sa zic, la calibrul asta cantaresc probabil in jur de 40 de kg si sunt dificil de manuit in spatiile inguste, mai ales ca nu prea ai de unde sa-l apuci. Cam atata are unul de 155 american (M 107, clasic). Cei care incarca proiectilele
            Deci dupa ce sunt putine, probabil se incarca si greu.
            Ma insel?

            • se incarca mai greu, clar… insa depinde si cum e configurata turela. De-aia am dat si desenul ala cu interiorul la raze X, desi pare sa fie o turela mai mare, putin diferita fata de cea instalata pe prototip.

  6. Fain articol, multam fain!

  7. Sunt curios ce cadenta are. Probabil ca nu as vrea sa fiu in tancul in care va trage cu tunul si nu as vrea sa fiu in tancul asta daca rateaza lovitura.

  8. daca incarcatorul automat ala vechi era nefiabil pai la asta inseamna ca se rupe in 2 constant de la greutatea proiectilelor

  9. Herr Von Renn Weg

    Leoparzii ce se intentioneaza a fi folositi in programul european de pooling and sharing, ce calibru vor avea? 120?

  10. Tunul asta de 152 mm e cam maricel pentru un tanc rusesc. Banuiesc ca au un sistem barosan de amortizat reculul. Iar incarcarea proiectilului trebuie sa fie obligatoriu automata . Nu cred ca au rusnacii super tanchisti sa incarce repetat pe teava ditamai proiectilul si incarcatura de azvirlire.( cuplate sau nu ).
    Mai interesant ar fi sa vedem ce sistem de observare , ochire preconizau pe dihania asta. Ca pina sa le vinda Thales sistemul lor de observatie , ochire si comanda ( il vedeti montat pe T 90 ) erau ramasi rau in urma.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *