De curand, in cadrul unui test al armatei SUA, doua rachete FIM-92 Stinger ale Raytheon, echipate cu focos de proximitate (cel mai probabil versiunea FIM-92J Block 1), au interceptat doua drone de mici dimensiuni (UAS): un MQM-170C Outlaw si un alt aparat neidentificat in comunicat.
Daca pana acum in productie de serie se afla variante ale FIM-92 al caror focos detoneaza la impact, eficace impotriva unor tinte de mai mari dimensiuni cum sunt avioanele, elicopterele sau rachetele de croaziera, exista interes pentru folosirea lor impotriva unor tinte mai mici si mobile, care au evolutii mai haotice, si pentru care se recomanda detonarea in apropierea tintei, fiind mai greu de lovit direct.
Folosit de peste 29 de natiuni, FIM-92 Stinger este un sistem inca destul de capabil si care a evoluat permanent in cei peste 30 de ani de serviciu, fiind folosit atat in varianta portabila cat si in cea instalate pe vehicule: Avenger (Humvee) si Ozelot (pe Weasel 2).
Ultima varianta produsa in serie mare este FIM-92E/H sau Stinger – RMP Block I, produsa incepand cu 1995, actualmente aflandu-se in productie o versiune ameliorata – FIM-92F.
A mai existat in studiu varianta Stinger – RMP Block II, program ajuns in faza de testare dar abandonat in 2002 din motive bugetare, care prevedea integrarea capului de cautare infrarosu al AIM-9X Sidewinder (cu distanta de detectie si rezistenta la bruiaj crescute) si un motor nou care crestea raza de actiune probabil la peste 8km (raza de actiune maxima actuala).
Sa nu uitam ca exista si o varianta dedicata luptei aer-aer – AIM-92 Stinger, integrata pe elicopterele: AH-64, OH-58D, UH-60, Tigre, MQ-1 Predator.
Din tabela de mai jos, extrasa de pe Wikipedia, se poate observa ca FIM-92 continua sa detina unul dintre cele mai bune raporturi masa sistem – masa cap de lupta – diametru racheta – raza de actiune -viteza:
- masa sistemului este cea mai redusa, de doar 14,3kg iar a rachetei de doar 10,1kg;
- diametrul rachetei este de doar 70mm in timp ce majoritatea celor estice si nu doar, au cal. 72mm;
- viteza de 700m/s este depasita doar de Starstreak;
- raza de actiune variaza in functie de model intre 4,8 si 8km;
- masa capului de lupta exploziv HE este de 3kg (Mistral, mai grea si mai mare, avand 2,95kg), in timp ce majoritatea concurentilor abia trec de 1kg, ajungand la max. 2,5kg;
- altitudinea maxima este de 3km;
- exista mai multe capete de ghidaj: IR, dual IR-UV, sau senzor pasiv de radar (versiunea Air Defense Missile Suppression );
| 9K34 Strela-3 /SA-14 | 9K38 Igla /SA-18 | A-94M | 9K338 Igla-S /SA-24 | FIM-92 Stinger RMP | Grom | Starstreak | |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Service entry | 1974 | 1983 | 1996 | 2004 | 1987 | 1995 | 1997 |
| Weight, full system, ready to shoot |
16.0 kg | 17.9 kg | 15 kg | 19 kg | 14.3 kg | 16.5 kg | 20.00 kg |
| Weight, missile | 10.3 kg | 10.8 kg | 9.8 kg | 11.7 kg | 10.1 kg | 10.5 kg | 14.00 kg |
| Weight, warhead | 1.17 kg, 14 oz (390 g) HMX |
1.17 kg, 14 oz (390 g) HMX |
1.15 kg, 370 g HMX |
2.5 kg, 20.6 oz (585 g) HMX |
3 kg HE | 1.27 kg | 0.90 kgtungsten alloy darts, 3×16 oz (450 g) PBX-98 |
| Warhead type | Directed-energy blast fragmentation |
Directed-energy blast fragmentation |
Directed-energy blast fragmentation |
Directed-energy blast fragmentation |
Annular blast fragmentation | Directed-energy | Directed-energy |
| Fuze type | Impact and grazing fuze. | Delayed impact, magnetic and grazing. |
Proximity, magnetic and grazing. |
Delayed impact, magnetic and grazing. |
Delayed impact. | Impact. | Delayed impact, armour-piercing. |
| Flight speed, average / peak | 470 m/s sustained | 600 m/s / 800 m/s |
470 m/s sustained | ? | 700 m/s / 750 m/s |
580 m/s / 650 m/s |
1,190 m/s / 1,360 m/s |
| Maximum range | 4,100 m | 5,200 m | 4,600 m | 6,000 m | 4,800 m | 5,500 m | 7,000 m+ |
| Maximum target speed, receding | 260 m/s | 360 m/s | 265 m/s | 400 m/s | ? | 320 m/s | ? |
| Maximum target speed, approaching | 310 m/s | 320 m/s | 310 m/s | 320 m/s | ? | 360 m/s | ? |
Am adaugat si A-94M -ul nostru (evolutie a STRELA 2M) in tabela de mai sus in locul Igla1, cu performante deloc penibile si care ar fi putut fi furnizat la un pret inferior unui Stinger… atunci, in 1996. Intre timp Stinger a continuat sa evolueze, rusii au scos Verba, etc.
In fine, un astfel de sistem portabil este baza oricarei aparari antiaeriene decente, fiind cea mai ieftina componenta, fiind pretabil la productie in serii mari.
Marius Zgureanu
Surse:
Articole pe tema similara:
http://www.rumaniamilitary.ro/rachete-multirol-thales-lmm-integrate-pe-turele
http://www.rumaniamilitary.ro/boeing-aveger
http://www.rumaniamilitary.ro/conceptul-agm-176-griffin-star-80l-si-posibilitatile-romaniei
http://www.rumaniamilitary.ro/lockheed-martin-testeaza-turele-pentru-rachete-antitanc
http://www.rumaniamilitary.ro/nimeni-nu-e-profet-in-tara-lui
http://www.rumaniamilitary.ro/milan-er-3km-finalizeaza-testele-de-tragere
http://www.rumaniamilitary.ro/reutilizarea-armamentului-existent-solutii-stop-gap
http://www.rumaniamilitary.ro/noua-ce-ne-lipseste
http://www.rumaniamilitary.ro/sisteme-aa-romanesti-evolutii-i
http://www.tehnomil.net/2012/12/31/evolutii-episodul-1/
http://www.rumaniamilitary.ro/oportunitati-si-atmos-ul-polonez
http://www.rumaniamilitary.ro/alegerea-corecta-sistemul-antiaerian-marksman-versus-ghepard
http://www.rumaniamilitary.ro/raytheon-wireless-tow
http://www.rumaniamilitary.ro/star-80l-descriere
http://www.rumaniamilitary.ro/rachete-antitanc-in-armata-romana-maliutkaat-3-sagger
http://www.rumaniamilitary.ro/mmp-la-primele-trageri-ale-agentiei-de-achizitii-militare-franceze
http://www.rumaniamilitary.ro/c-ram-porcupine-si-concurenta
http://www.rumaniamilitary.ro/turele-si-arme-calibru-mediu-pentru-masini-de-lupta
http://www.rumaniamilitary.ro/draco-noutati-in-domeniul-artileriei-2014
http://www.rumaniamilitary.ro/eaps-id-cal-50mm
http://www.rumaniamilitary.ro/rachete-si-turele-turcesti-la-idex-2015
http://www.rumaniamilitary.ro/gromul-polonez-si-alternativa-a-94m
http://www.rumaniamilitary.ro/rav-rs-racheta-romaneasca-de-top-ir
http://www.rumaniamilitary.ro/racheta-a-94-m
http://www.rumaniamilitary.ro/hegm-proiectil-de-aruncator-ghidat-laser
http://www.rumaniamilitary.ro/tohan-produce-lovituri-cal-122mm-imbunatatite
http://www.rumaniamilitary.ro/sistemul-telson-de-activare-rachete-prin-inductie
http://www.rumaniamilitary.ro/racheta-pars-3
http://www.rumaniamilitary.ro/polonezii-interesati-de-javelin
http://www.rumaniamilitary.ro/lansatorul-lml-ng
http://www.rumaniamilitary.ro/racheta-tactica-cu-raza-lunga-sumadija
http://www.rumaniamilitary.ro/sea-venom-by-mbda
http://www.rumaniamilitary.ro/mbda-mdcn-long-range-naval-cruise-missile
http://www.rumaniamilitary.ro/roiul-dronelor-epsiodul-ii-perdrix
http://www.rumaniamilitary.ro/viforul-polonez
.
Domne, daca nu le iese, sa le imprumutam focosul de proximitate de pe A94M, ca doar suntem parteneri strategici. Nu? 😉
Din tabelul prezentat A-94M nu e deloc rea. Ar mai putea fi modernizata si sa fie folosita in paralel cu sa zicem Stinger? Sau a fost cantecul de lebada?
datele din tabel sunt aproximative pt. A94M
Si turbomecanica a semnat cu frankistan ptr componente h215 ,cazane zburatoare .
voi ce ati prefera, avenger sau gepard cu 4 rachete stinger?
Avenger impreuna cu K30 Biho 🙂
https://www.youtube.com/watch?v=U3OH7IB4kTk
https://en.wikipedia.org/wiki/K30_Biho
K30 Biho e echivalent Gepard la noi (dar cal. 30mm nu 35) iar celalalt – K31, ei bine, e Crotale, noi n-avem echivalent 🙂
PE Gepard, KMW+Elmec au facut integrarea A-94M, dar MApN nu a dorit sa continue programul, prin comenzi. Gepard-ul e o platforma mai grea si mai blindata, dotata si cu radare, pe cand Avenger e ceva ultrausor, instalabil pe 4×4 de 2,5 tone, gen Humvee.
http://www.rumaniamilitary.ro/integrarea-rachetelor-sol-aer-cu-bataie-apropiata-cu-tunurile-antiaeriene-de-calibru-mic-o-cale-de-crestere-a-eficacitatii
http://www.rumaniamilitary.ro/alegerea-corecta-sistemul-antiaerian-marksman-versus-ghepard
http://www.rumaniamilitary.ro/noua-ce-ne-lipseste
http://www.rumaniamilitary.ro/modernizari-ale-armamentului-existent-solutii-stop-gap-ii
Pe scurt, ai nevoie de ambele.
http://www.rumaniamilitary.ro/boeing-aveger
Un al treilea pas ar fi asta:
http://www.rumaniamilitary.ro/solutii-autopropulsate-pentru-sistemele-aa-viforul
http://www.rumaniamilitary.ro/conceptul-agm-176-griffin-star-80l-si-posibilitatile-romaniei
Noi avem voie, daca am avea bani, sa cumparam radare de genul super green pine cu raza de o mie de kilometrii? Intreb daca am avea voie, ca ma gandesc sa nu faca rusii taraboi ca le acoperim spatiul lor aerian cu radarul nostru.
Desigur! Daca avem bani si vointa. Rusii nu vor spune nimic, doar sunt baieti finuti si bine crescuti.
Complexul AA Carpati , care utiliza rachete AA tip A-94 si A-94M , omologat in 1995 .
https://www.youtube.com/watch?v=hIr198v-OQ0
La momentul 1 min 50 sec se observa si radiointerceptorul , un aparat tip pasiv pentru detectarea si goniometrarea radarelor de detectie si ghidaj ale aeronavelor .
A aparut in 1986 in varianta de gama centimetrica, ulterior fiind crecuta frecventa pentru a face fata radarelor moderrne .
o sa-l preluam si in articol 🙂
Mi s-a parut mie sau A94 le cam dadea pe langa tinta?
Faina tragerea cu Gepard cu rachete.
Eroule, dumitale doar ti se par o sama de lucruri .
Tragerea s-a facut contra bombelor luminoase de aruncator cu parasuta , care au totusi dimensiuni destul de reduse . si chiar si asa se vede clar ca au fost cazuri in care racheta a lovit bomba .
La Electromecanica , ICSITA / ACTTM , ATM , Aerofina , IPRS, IPEE , Microelectronica , ICE , chiar aveau ingineri si fizicieni si softisti buni .
Dar cei mai multi au plecat .
Precizie la tinta : bomba luminoasa spulberata
https://www.youtube.com/watch?v=ErG5pBkIBb4
„Tinta” cade lin pe o traiectorie aproape rectilinie, nu tu manevre evazive, nu tu flares sa incurce racheta de la singura si evidenta sursa de IR, nu tu soare in campul de tragere sa se duca direct inspre el racheta cam cum se intampla de obicei cu
ragaliileastea.Ce sa mai vorbim dom’le, exact conditiile de razboi preconizate de armata noastra si de maretii ei constructori si iata, raportam cu mandrie comunista ca ca racheta noastra nu e niciuna si imperialistii isi baga unghia in gat. Vorba aia, tot uleiul, zaharul, faina, malaiul si painea pe cartela au meritat, suntem tari de tot si am distrus bomba inamica!
Iar in cazul complet improbabil si total nefericit in care toate conditiile de mai sus nu erau indeplinite pe campul de lupta in realitate si avioanele inamice se incapatanau sa nu cada ca frunza, sa nu traga zeci de flares si sa nu vina direct pe traiectorie de coliziune ramanea o ultima comanda de dat:
„Fugiti, baaaaaaaaaaaa!”
Racheta A-94 M dispune de un sistem digital de analiza al semnalului IR de la tinta , unul din primele pe plan mondial .
Focosul de proximitate instalat pe o racheta portabila a fost prioritate mondiala .
” Captarea ” autodirijate rachetei de catre Soare este comuna rachetelor autodirijate in IR , A-94 totusi putea fi lansata la un unghi mai redus fata de Soare decat predecesoarele sale datorita sistemului de analiza a semnalului .
In rest , ca de obicei , dezinformare plus bascalie .
Repetat .
Chiar nu realizezi ca aceasta atitudine este doar o confirmare a proverbului indian ” cu cat maimuta se urca mai sus in copac…….” .
Cat despre malai si ulei , marota favorita ,
https://www.theguardian.com/business/2017/jun/17/revealed-the-romanian-site-where-louis-vuitton-makes-its-italian-shoes
Te asigur ca astazi mai sunt copii in Romania care se culca falmanzi la un salariu al parintilor de 133 euro pe luna , nemaivorbind de imposibilitatea accesului la un sistem educational.
Salariul e mic, dar in cercetare-dezvoltare/ fabricatie de rachete AA s-ar castiga mai bine .
Una din tarele renuntarii la industrie de varf, doar pentru ca asa isi doresc unii .
Sistemul CA-94M a fost realizat in 1996 . Acum 21 de ani .De atunci ar fi putut fi realizate 3 modernizari succesive, dotand racheta cu un sistem de dirijare total digital, bazat pe recunoasterea formelor, si nu n numai pentru aceasta racheta , in topul realizarilor mondiale .
Resursa umana necesara exista .
Insa echipele de tineri care primesc premii pentru automobilele sau robotii condusi de catre IA pleaca, pentru ca in Romania cineva isi bate joc de ei .
ramane pe data viitoare…
@nicusor
Da. Ro nu trebuia/trebuie sa renunte la fabricarea rachetelor Manpads si aer aer, precum si a celor AT. Daca nu ai un numar enorm de rachete manpads si at, nu iti poti apara teritoriul. Se putea/poate negocia un transfer de tehnologie in acest domeniu. Mai mult, ar trebui organizate ‘cursuri’de utilizare a armamentului de infanterie si a rachetelor manpads si at, inca din clasa a xii-a, cu caracter de permanenta, la anumite intervale de timp, pt toate persoanele pana la varsta de 50 de ani, cu cetatenie romana si rezidente in Ro. Spre ex in weekend de trei ori pe an. Tot ar fi ceva si nu ai lua-o chiar de la zero in caz de nevoie. Vezi experienta israeliana.
Cu privire la rateuri, chiar si cele mai avansate rachete mai dau rateuri..
„Sistemul CA-94M a fost realizat in 1996 . Acum 21 de ani .De atunci ar fi putut fi realizate 3 modernizari succesive, dotand racheta cu un sistem de dirijare total digital, bazat pe recunoasterea formelor, si nu n numai pentru aceasta racheta , in topul realizarilor mondiale .
Resursa umana necesara exista .”
Asta o spui tu, ca intotdeauna fara niciun fel de dovada si e dreptul tau. Din fericire nu mai suntem in comunism sa ai diverse probleme fiindca nu canti melodia oficiala a partidului asa ca ai dreptul la libera exprimare, eu la fel si oamenii vor decide pentru ei insisi care versiune are mai mult sens.
Aia a ta in care tot mapamondul s-a coalizat impotriva noastra sau aia a mea in care suntem la nivelul nostru istoric ca societate si sunt nenumarate tari care au progresat mult mai mult pentru ca au calitati care noua ne lipsesc si mai putine defecte „fatale” decat avem noi.
Cat despre partea a doua, ma tem ca te inseli, extrem de putini oameni de valoare sunt dezechilibrati psihic ca tine in asa fel incat sa conteze parerile unor anonimi de pe forumuri pentru ei.
E mult mai probabil ca multi pleaca pentru ca un om cu o educatie solida nu prea poate suporta sa vada analfabeti blindati de diplome false cum conduc tara asta votati cu bucurie si mandrie de idioti pentru care furtul nu conteaza. Dar na, pentru un comunist ciorditor ca tine, care te-ai infruptat din ce va aducea spionajul in valizele diplomatice sau din ce se importa ca sa se „reverse engineering-uiasca”, nu mai conteaza ca primul ministru desemnat e un „doctor” care si-a lepadat doctoratul ca pe un plasture folosit. Sau ca facultatile romanesti sunt pline de „profesori” cu singura opera formata din banalitati publicate in propriile reviste obscure. Sau ca jumatate dintre ministri guvernului pot cu mare greutate sa vorbeasca cateva minute liber despre domeniul pe care il conduc. Psd-isti de-ai tai, se intelege!
Din tara asta se pleaca pe motive economice dar si pe motive de scarba, e prea multa mediocritate invelita in cartoane colorate care dirijeaza totul.
Ah si inca ceva: in topul realizarilor mondiale suntem, in special, la veceuri in fundul curtii, case fara canalizare, strazi nepavate in orase sau pline de mizerie, praf, gunoaie, oameni care put de-ti muta nasul si inapoiere cronica in aproape oricare domeniu vrei tu. In afara de minciuna patriotica, de fals, impostura, plagiat, analfabeti blindati de diplome la toate nivelurile societatii.
Bai nicusoare, ai dat si tu o data niste cifre in loc de obisnuitele aberatii generale gen „premiera mondiala”, „nivel mondial”, samd si te-ai incurcat in ele. Daca mai citeai cateva randuri din ziarul ala de stanga ai fi remarcat ca in finalul articolului era dosit un paragraf in care scria ca salariul minim net in Ro este 232 de Euro si nu 133 cat zici tu. Si daca mai cautai un pic gaseai si faptul ca (la fel cum fac imensa majoritate a firmelor care platesc prost forta de munca) se mai dau si bonuri de masa, etc.
Acum eu nu zic ca 300-350 de euro e un salariu bun nici pe departe, dar vezi, daca minti ca e 40% din 350 asta nu-ti slujeste cauza.
Una dintre problemele tale este ca nu intelegi ca dezvoltarea unor produse fara sa existe o baza comerciala se numeste subventie si nu progres. Intre a face sute de mii de Dustere din care se obtin bani si a construi 10 000 de autoturisme de lux romanesti care nu s-ar vinde si ar face o gaura in economie e distanta de la omul pragmatic care doreste o dezvoltare pe baze reale si prostul complexat care sufera ca nu e bagat in seama „la valoarea lui”. Noi suntem la nivel de Duster, la nivel de parti de avioane si nu avioane integrale, la nivel de subcontractanti in diverse industrii de varf si nu de firma finala care se ocupa de asta.
Oare nu erau rachete inerte, fara cap de lupta? Parea ca interceptau tintele, doar ca nu explodau. Si prima Maliutka pare ca e cam la fel.
Posibil , asa arata o explozie de A-95:
https://www.youtube.com/watch?v=9AmOZ6FJTws
Daca te uiti cu atentie pe videoclipul ce face obiectul articolului , vei observa norisori de fum la unele impacturi .
Si inca ceva : in general rachetele cu focos de proximitate , exemplu racheta A-91 , au posibilitatea deconectarii focosului de proximitate , facilitate utilizata in special in cazul atacarii tintelor terestre pe fundal cu un bun contrast termic sau in cazul in care se banuieste ca inamicul va utiliza contramasuri electronice .
http://www.rumaniamilitary.ro/racheta-aer-aer-autodirijata-in-infrarosu-a-91
In poligonul Cap Midia stiu sigur ca s-au utilizat 2 masuri de siguranta in cazul iesirii rachetelor Volhov sau Kub de la dirijare :
– reducerea incarcaturii de exploziv din capul de lupta
– un sistem de siguranta acrosat pe racheta, care permite detonarea ei in cazul depasirii limitelor poligonului, sistem realizat de Electromecanica Ploiesti
http://www.elmecph.ro/produse.html
Cateva randuri despre sistemul de siguranta realizat pentru poligonul Cap Midia