K-136 Kooryong
Agentia coreeana pentru achizitii in domeniul militar a aprobat dezvoltarea unui sistem de rachete tactice MLRS cu raza extinsa. Intentia coreenilor este de a atinge o raza operationala de 70-80 de kilometri, iar produsul ar trebui sa fie in dotare pana in 2020.
In acest moment sunt in dotare sisteme de rachete tactice – 150 de platforme de lansare – de tip K-136 Kooryong a caror raza atinge 23-36 km, „sensibil” mai mica decat unele sisteme similar ale vecinilor din nord. Kooryong este un sistem MRLS calibrul 130mm dezvoltata de catre cei de la Daewoo si dispune de 36 de rachete pe o singura masina si foloseste doua tipuri de rachete neghidate:
– rachete standard, calibrul 130mm (K30) cu o raza de 23km
– rachete cu sistem de propulsie imbunatatit, acelasi calibru, (K33) cu o raza de 36km
In dotarea se mai afla si sistemul american de rachete tactice M-270 cu o raza de 32km, insa baietii din nord tocmai ce au lansat zilele trecute cateva rachete tactice, calibrul 300mm, si au reusit sa le lanseze la aproximativ 300km, astfel ca sud-coreenii isi doresc acum sa aiba in dotare ceva sisteme cu raza extinsa.
GeorgeGMT
off
http://www.dcnews.ro/sua-ar-putea-disloca-o-escadrila-de-avioane-f16-in-romania_439567.html
M.C., singura veste interesanta de acolo e:
„Totodată, miercuri și joi este organizată, la București, Conferința comandanților forțelor de operații speciale ale NATO. Conferința era programată din timp, dar ea se suprapune crizei care a a survenit în Ucraina.”
Dar ce zici de sistemul MLRS sud-coreean, care incearaca sa ajunga la o bataie de 70-80km?
Noi cu cele de 122 km nu ajungem nici la 30km. Doar LAR-160, importate in numar limitat, bat la distante mai mari
@MariusZ
„Noi cu cele de 122 km nu ajungem nici la 30km. Doar LAR-160, importate in numar limitat, bat la distante mai mari”
Faci ce faci si tot pomenesti de dotarea lor maiastra 🙂
Noi tragem numa’la aplicatii si cu munitie importata 🙂 🙂 atat 122 cu bataie extinsa, la care importa motoarele, cat si LAR160. De ce zic ca numa’ la aplicatii, pai astia nu se vor bate cu nimeni, vorba lu’ desteptu’ ala.
Daca nu-i apara NATO nici nu se pune problema luptei la trupele noastre de mentinere a pacii 🙂 , ca astia nu-s armata si definitely nu-s pt razboi 🙂 , se predau direct si se accepta orice conditii sau cedari de teritorii.
Asa ca la noi daca bat numa’ 20km sau daca le trag vertical si le cad in cap practic tot aia e, practic NU mai conteaza 🙂
?? APRA ce distanta are ? Iar LAROM cate avem ,54 sau 28 ?
Lansatorul cuprinde 40 de tuburi, calibrul 122, viteza rachetei 690 m/s, raza 20km (30-40km pentru versiunile mai noi)
http://www.rumaniamilitary.ro/tag/apra-40
Ale noastre sunt tip shotgun pentru uriasii din Bucegi 🙂
awacs insotite de mig-21 lancer…ca lumea…deci mai zboara 🙂
De fapt, pe rusi ii inspaimanta mai tare Lancerele decat F16 pentru ca nu stii niciodata unde cad, ca sa stii unde sa te adapostesti 🙂 )))))))))
Pe rusi ai bantuie cosciugele alea zburatoare zombificate 🙂
Poate se stinge brusc lumina si nu stii CE sare din cabina Lancerului direct cu coltzii infipti in grumazul bravului pilot voluntar sovietic aparator de rusi nevinovati 🙂
Văd că alții au montat LAR-160 pe șasiu de tanc: http://es.wikipedia.org/wiki/Tanque_Argentino_Mediano
Mă întreb dacă pe șasiu de T-55 ar merge pus. Sau de ce nu pe MLI…
http://commons.wikimedia.org/wiki/File:VCLC_MRL_160_mm.JPG
Desigur ca LAR 160 ar merge pus pe sasiu de T-55.
Cred ca solutia de a instala containerele de lansare pe o turela mi se pare risipa de bani atunci cand folosesti un sasiu de tanc sau IFV senilat.
Mai simplu si mai ieftin este sa pui containerele pe un suport, cu un erector hidraulic, iar ochirea pe directie s-o faci prin intoarcerea in loc a tancului/IFV-ului.
Avand in vedere ca e un sistem de artilerie cu bataie lunga, corectiile necesare in directie sunt foarte mici, in plus, introducerea sistemelor de ghidaj GPS sau GPS+ghidaj terminal CCD/IIR sau Laser nu mai necesita o ochire la sutime de grad ci doar o pozitionare aproximativa pe directia de tragere.
Un alt avantaj ar fi ca se reduce inaltimea ansamblului si se face economie la greutate, importanta mai ales la IFV-uri.
Pentru o utilizare pe T-55 s-ar putea face cu un astfel de sistem simplu, putand sa pui chiar trei containere de lansare (fiecare cantareste, plin, 2172kg) iar T-55 nu are niciun stres sa le care, daca e capabil sa-si duca turela de cca 10 tone.
Avand in vedere ca le folosesti destul de departe din spatele frontului, nu e nevoie sa te complici cu blindaje suplimentare dar poti sa-l dotezi cu un sistem Iron Fist si o teleoperabila 7,62 + 2 Lahat/Spike.
La o utilizare pe un sasiu de MLI ar merge cu doua containere si un aranjament Iron Fist si teleoperabila 7,62 + 2 Lahat /Spike.
La Saur ar merge un aranjament identic cu cel de la MLI dar, daca vrei sa-i pastrezi capacitatea amfibie, pentru a-l folosi in Delta, trebuie sa-l folosesti cu un singur container.
O alta problema care trebuie rezolvata la LAR 160 este faptul ca, daca ai doua (sau mai multe containere) pe masina, nu poti trage simultan din ambele containere ceea ce, alaturi de cadenta scazuta de tragere (1,5 secunde) ii da un timp de expunere prea mare la contralovituri. Asta-i musai sa fie rezolvata, la fel si pentru APRA 122.
@ Eroul…
„Cred ca solutia de a instala containerele de lansare pe o turela mi se pare risipa de bani atunci cand folosesti un sasiu de tanc sau IFV senilat.
Mai simplu si mai ieftin este sa pui containerele pe un suport, cu un erector hidraulic, iar ochirea pe directie s-o faci prin intoarcerea in loc a tancului/IFV-ului.”
Și l-ai face exact de unică folosință! la prima lansare ai prăji motorul cu jeturile motoarelor rachetă, iar pe trupeții de le deservesc i-ai face vajnici pifanteriști, specialiști în mersul pe jos. Are și turela aia logica ei. 😉
@sharky…
…greu o mai fi sa deflectezi jeturile…dar daca pui un container pe…S-tank? 🙂
Dar prefer si eu turela datorita faptului ca ai doua sisteme azimutale (turela si tancul)
avem S-tank în curte??? Am lipsit prea mult din localitate?
bre, dacă era așa simplu, le făceau așa direct pe camioanele alea…ori io nu le-am văzutserăm niciodată să tragă direct pe deasupra cabinei, ci numai pe lateral…
și, oricum, discuția era despre containere pe șasiu de T-55, despre curtea noastră, dacă nu mă înșeală memoria vizuală…
poate fi discutia si de MLI-uri…oricum, datorita razei, nu vad de ce ar fi instalate pe senilate cu grad mare de armura…ce mai lipseste? fregatele, ca vad ca de avion se luara 🙂 poate si trenuri, mai stii 🙂
Daaaaaaaa…i-am termina și pe sîrbi, și pe arabițoi dacă am umple o garnitură de tren cu lansatoare LAROM… am fi cei mai cei…punem doo garnituri d-astea pe calea ferată lîngă Galați, și-l speriem pe tovarșci Putina de moarte ! :0 🙂 🙂
pentru cei care nu s-au prins… A fost o glumăăă ! 🙂 🙂 🙂
Ca sa fiu sincer, „tanque argentino mediano” pare mai mult un BMP3 cu turela Cockerill 105mm. Daca te uiti si la blindaj iti dai seama ca e un sasiu de IFV.
Bune de pus intr-o nava de desant si invadat Mavinele cu ele 🙂
E sasiul de Marder 1 adaptat pentru tanc usor.
2gsg Uite cine ne apara pe noi de rusi: http://www.reddangertactical.com/posters.html
🙂 Voi acolo cu irlandezele alea boccii n-aveti nici o sansa! :))
Gaaaaaaaaaaaaaaaa….
Da, posibil sa fie o aparare decenta, in sensu’ ca daca le zambeste asta se inverzeste toata divizia mecanizata sovietica 🙂
Irlandezele astea boccii sunt doar peisaj, nu le baga nimeni in seama la cate poloneze, frantuzoaice, rusoaice, italience, chinezoaice, romance, moldovence sunt pe aici – Natiunile Unite
Poate numa irlandezii aia boccii 🙂 🙂
Pai asa imi explic io de ce Irlanda n-a participat la WW1&2, pur si simplu mureau toti: si aliati si dujmanii, daca ranjeau irlandezele alea, iar daca-si puneau fustele in cap ca scotienii, nu mai crestea nici fir de iarba 100 de ani pe tot continentul… 😉 🙂
Ca sa ma refer strict la articol, daca vrei sa combati un astfel de sistem nu e nevoie sa te chinui sa faci unul similar ci trebuie sa ai Extra care, la fel, poate anihila si Uragan, Smerch si orice alta scula de artilerie reactiva, plus ce-i mai pica in raza de 150km.
Daca e sa vorbim cum sa facem sa obtinem ceva similar ca raza (discutia e pur teoretica 🙂 ) poate n-ar fi rau sa vedem ce-au mai facut cei de la CCAS si ROSA cu racheta lansatoare de sateliti, in special varianta aia cu mai multe motoare de Grad 122 puse unul dupa altul. Daca au reusit sa puna la punct aprinderea succesiva a treptelor (si decuplarea 🙂 ), solutia poate fi aplicata si pentru a obtine un MLRS 122 cu bataie spre 70km.
S-o luam pe indelete, cu scuze anticipate daca cifrele nu sunt foarte exacte:
O lovitura de 122 cu bataie extinsa (40km) masoara 2,90m din care 0,61m incarcatura de lupta si cantareste 67kg din care 18kg incarcatura de lupta.
Daca facem o racheta in doua trepte, folosindu-ne de doua lovituri, din care doar una pastreaza incarcatura de lupta, vom avea:
– la greutate: 48kg prima treapta + 67kg treapta a doua (cu tot cu warhead) = 115kg;
– la lungime: 2,29m prima treapta + 2,90m treapta a doua = 5,19m.
Sa vedem ce se poate intampla la lansare (in afara de faptul ca poate face poc 🙂 )
Prima treapta, in loc sa ridice 67kg (lovitura normala) trebuie sa ridice 115 kg, adica undeva la 72% mai mult decat normal, ceea ce i-ar reduce raza de zbor la cca 23km (foarte aproximativ).
Cum aprinderea treptei a doua nu se face la capatul cursei (cand racheta a ajuns din nou la sol) ci in punctul de maxima altitudine a traiectoriei, inseamna ca treapta a doua se aprinde dupa ce racheta a parcurs cca 12-13km catre tinta.
In momentul aprinderii treptei a doua, ea ar trebui sa fie undeva la 6km altitudine (din nou, foarte aproximativ) deci nu-si va consuma energia ca sa se ridice de la sol ceea ce (teoretic) ar trebui sa-i prelungeasca distanta de zbor cu vreo 50%, adica de la 40 la 60km.
Per total ar trebui sa bata undeva la 72-73km, cu o incarcatura clasica de lupta.
Daca in loc de cea clasica (18kg) ii pui incarcatura de lovire de pe Lahat (4,5kg exploziv) plus un ghidaj GPS si ghidaj terminal CCD/IIR, greutatea totala a acesteia ar scadea in jurul a 8kg. Economia de 10kg ar trebui sa mai contribuie cu vreo 7km la raza de lovire si, uite asa, ai ajuns la 80 km.
P.S. Cum spuneam la inceput, discutia e pur teoretica 🙂
Eroule, o fi buna si lunga, dar ce e prea lung strica (chiar 5m acum) si mai bine e mai groasa atunci 🙂
Parca-i vad pe saracii militari care trebuie sa incarce racheta in lansator (oare cum o incapea pe camion un astfel de lansator?) sau pe aripa, ca tot imping la ea si nu se mai termina 🙂 In plus la un soc mai serios la decolare/aterizare sau in aer, eu cred ca se rupe 🙂
Las-o si tu mai „moale”! Ale noastre
M21-OF-FP Romania Fragmentation-HE bataie 20,400m lungime 2.87m masa 65.4kg cap de lupta 6.35kg
M21-OF-S Romania Fragmentation-HE bataie 12,700m lungime 1.927m masa 46.6kg cap de lupta 6.35kg
de ce nu sunt bune daca tot bat la +13km de la sol? Eu la aia scurta de 2m i-as adauga niste boostere pe lateral si i-ai extinde inca putin raza de actiune, si ar fi ARHISUFICIENT 🙂 Si boosterele laterale sunt in materialul din care ai preluat chestia cu alungirea !
Eu cred ca te gandesti la asa ceva:
http://en.wikipedia.org/wiki/S-13_rocket
http://en.wikipedia.org/wiki/Zuni_(rocket)
si alea au pana in 3m lungime.
Gsg9, cu Maliutka pe elicopter (IAR-316/317) sau IAR-99 ai nimerit-o 🙂
http://rumaniamilitary.files.wordpress.com/2012/01/6b.jpg
http://rumaniamilitary.files.wordpress.com/2012/01/6a-iar-316b-alouette-3-lpr-12-57.jpg
@Eroul Bula
Nu cred ca un asfel de sistem ar fi viabil pentru artileria reactiva. Cred ca adaugarea unor trepte ar afecta acuratetea rachetei.
Nu si daca folosesti ghidaj initial GPS si terminal CCD/IIR., ca doar nu ne chinuim sa le punem una peste alta ca sa le tragem in orb.
@Eroul Bula
Problema e ce stabilitate va mai avea racheta in zbor in momentul in care se separa treptele. Si deci ce acuratete. Nu e ca la lansarile in spatiu sau rachetele intercontinentale. Si sa pui nu stiu ce sisteme computerizate pentru stabilizare in zbor pe o racheta cu 5-18 kg de explozibil chiar nu cred ca are rost. Astea sunt rachete mici de tras en gros. Daca vrei altceva cumperi/construiesti o racheta mai puternica nu te apuci sa le complici pe astea mici. Parerea mea.
@Vector
Daca iti permiti sa pui un cap de cautare pe un Spike LR (5,5 kg exploziv si o raza de 4km), daca iti permiti sa pui doua sisteme de recunoastere a tinetlor prin scanare laser pe submunitiile Bonus, de pe un proiectil de 155m care zboara 36km, de ce nu s-ar merita sa pui un GPS + ghidaj terminal CCD/IIR si sistem de recunoastere-ierarhizare a tintelor pe o racheta care sa loveasca tine la 70-80km?
In plus, grosul salvei va fi format din rachete cu ghidaj simplu, GPS.
Sigur ca ar fi mai usor sa folosesti o racheta mare care sa care mai mult dar asa ceva, pe langa ca te costa mai mult are si o rata de supravietuire mai mica in fata sistemelor AA.
Iti dau un exemplu: imagineaza-ti un punct de concentrare de blindate protejat de 4 Sisteme Pantsir (12 rachete ready to fire fiecare) + tunurile automate.
Cum crezi ca vei avea o rata de reusita mai mare:
Cu 4 containere de PRN 122 ( in locatii diferite) adica 80 de lovituri sau cu 4 containere de EXTRA (sa zicem) adica 16 lovituri?
In primul caz:
Rachetele de pe Pantsir iti vor angaja GRAD-urile de pe la 18 km (au raza de tragere 20km si plafon 15km dar Grad vine pe traiectorie balistica) adica pe ultimele cca 15 secunde ale traiectoriei.
Sa spunem ca rachetele au procentaj maxim si-ti doboara 48 de rachete GRAD.
dar nu vor mai avea timp sa reincarce.
Iti raman 32 de Grad-uri
Tunurile de pe Pantsir ti le vor angaja pe ultimii 4 km ai traiectoriei, adica ultimele cca 3,5 secunde adica o turela nu apuca sa traga in mai mult de 2 tinte. Avem 2×4=8 Grad-uri doborate.
Ramai cu 24 bucati care vor lovi zona de concentrare, in primul rand fiind vizate Pantsir-urile, tancurile si ce mai misca.
In al doilea caz, ai 16 Extra pe care Pantsir le angajeaza de la 18km cu 48 rachete (teoretic) si cu tunurile de la 4 km. Cate supravietuiesc? 2? 3? Ce distrugeri pot produce? Cat te costa salva, in comparatie cu cea de GRAD?
@Eroul Bula
Imi poti da exemplu de un sistem in trepte folosit de artileria reactiva oriunde in lume?
@Eroul Bula
Pantsir nu va fi folosit sa-ti doboare Grad-urile! Cu atat mai putin cu rachetele din dotare!
2 containere Lar 160 sau cele de 122 „merg” pe Socaturi? ..eventual modernizate…
Cam foarte grele pentru Socat.
PUMA clasic are capacitate de incarcare de 3000 kg.
Socatul mai are capacitate disponibila de transport 1000 kg dar, daca-i dai jos lansatoarele de PRND57 si de rachete AT, poti folosi pilonii de acrosaj (adaptati) pentru a cara 12 LAR 160 sau 16 GRAD 122 ER. Cred ca i-ar cara fara probleme.
In niciun caz nu merge sa le pui cu containere cu tot pe Socat ptr ca nu se mai ridica de jos.
O alta varianta ar fi sa le utilizezi pe IAR 99, pe pilonii de acrosaj de sub aripi, 8 LAR160 sau 12 GRAD 122 ER.
„pe IAR 99, pe pilonii de acrosaj de sub aripi, 8 LAR160 sau 12 GRAD 122 ER”
Cum atarni proiectile de 2.87m de pilonii aia, nu mi se pare OK sa incarci tzepushile alea lungi pt ca IAR99 are aripa joasa. Si ca sa incarci 12 ar trebui cate 3 per pilon, adica lansatoare triple cu 2 sus si unul sub ele, adica le apropii si mai mult de sol si deja sunt prea lungi.
Arhenghel „Mda…” ar tre sa stie mai multe d’astea…
Si oricum, sa incarci pe niste trainere usoare munitie de aruncatoare reactive pt containere de urcat pe camioane sunt idei d’astea nastrusnice demne de Eroul Bula 🙂
Pe cand Styx pe IAR99 ca sa acoperim si zona asta de armament anti-nava 🙂 ?
Daca sunt prea grele le scoatem din combustibil si scoatem si incarcatura de lupta, ca s-ar putea sa nu fie neaparata nevoie de ea. Iar daca se freaca de sol, mai taiem din ele si le facem mai subtiri 🙂
Practic pe IAR99 am putea acrosa tot ce mai avem:
-Volkovuri modificate pt ceruri-tzarana
-HAWKuri modificate pt ceruri-ceruri
-Maliutka antitank
-obuziere de 152mm plus servanti si munitie aferenta
-AG9 termobarice
-containere de desant cu cate 3 parasutisti per pilon
„-Volkovuri modificate pt ceruri-tzarana
-HAWKuri modificate pt ceruri-ceruri
-Maliutka antitank
-obuziere de 152mm plus servanti si munitie aferenta
-AG9 termobarice
-containere de desant cu cate 3 parasutisti per pilon”
Astea ar incape poate pe aeronava prezidentiala… asta A-318 noua…
Si l-am trimite pe Tiran sa treaca Prutu singur… nush daca mai incape si Udrea pe aripa si niste lazi de whisky da daca nu i le aduce Blaga la aterizare impreuna cu urna de voturi cu care a fugit din sediul PDL.
@gsg9
Pilonii de acrosaj la IAR-99 pot cara cat 3 bombe (2 de 100 si una de 50), cu cea de 50kg asezata dedesubt (gasesti schemele de incarcare pe wiki).
Ti se pare ca o bomba de 50kg ar avea diametrul mai mic sau egal cu cel al PRN 122?
Problema principala este ca pilotul trebuie sa execute o decolare lunga si lina ca sa nu dea cu fundul „tepuselor” de pamant.
„Problema principala este ca pilotul trebuie sa execute o decolare lunga si lina ca sa nu dea cu fundul “tepuselor” de pamant.”
Pai si eu tot asta am zis: „aripa joasa” + „adica le apropii si mai mult de sol si deja sunt prea lungi.”
Deci pistele lungi si dese, cheia marilor decolari 🙂
Le pui un limitator la mansa sa nu poata trage prea mult de ea 😉
Bre, d’astea de GRAD n-o mai fi pus nimeni pe trainere, vom fi lideri mondiali in domeniu
Pai mai depinde si cat de lunga sa fie pista, ca asta micu’ 99le are o raza de doar 300 de kilometri in zbor! La sol nus cat poa sa duca, dar cred ca ar avea o raza ceva mai mica.
Adica pleaca de pe Otopeni, face stanga pe DN1, merge cu 60 pe ora pana la Pipera pe centura, face iar stanga ii da talpa pan’ la 80/h, ajunge la la intrarea pe A2 – plateste taxa – si dai taica gaz pana la 130km/h – sa fie legal – si apoi hai cu decolarea! Pana la Dunare tre sa se ridice el! 🙂 😉
Io asa vaz lucrurile… 🙂 ))))))))))))))))))))))))))))))))
@gsg9
Haaaaaaaaaa! Una din variantele de inarmare este cu rachete Python 3 care au 2,97m lungime, peste PRN122. Haaaaaa ! 🙂 )))))))))
🙂 Ar merge pe IAR 99, da vorba lui Marius, cu lansare de la sol! 🙂 ))))))))))))
„Arhenghel “Mda…” ar tre sa stie mai multe d’astea…”
😛 Bah eroule lui 99 i se opreste motorul cand trage cu tunul la viteza mica. Ce crezi ca va pati daca se apuca sa traga salve de MLRS? 😛
I s-ar opri motorul! 🙂 😉
@Arhengel
Man, alea sunt proiectile reactive adica nema recul, ce dreacu’ ……
Daaaaaaa…ia să stai lîngă un camion d-ăla, să-l vezi cum face cînd lansează… 🙂 🙂 🙂
Dacă e nema recul, de ce loviturile pleacă prima din stinga-sus, a doua din dreapta-jos, și p-ormă tot așa???, și de ce se mai ridică le camion pe suporții ăia hidraulici???
„Ce crezi ca va pati daca se apuca sa traga salve de MLRS? 😛 ”
Pai am avea neshte posibilitati de imbunatatire a ideii:
-modificam IAR99ul sa zboare la punct fix ca Harrieru’ si asa sa le traga in salva de pe loc
-daca tot zboara la punct fix atunci nu trebuie sa zboare prea sus si-i punem niste proptele d’alea hidraulice ca la DACurile cu LAROMul, care se coboara numai cand se trage; dupa ce se termina tragerea alea se escamoteaza in spatiul lasat liber al instructorului, aici tre’ ceva modificari la fuselaj dar Arhenghel oricum se cam plictiseste 😉 🙂
Modificarea IAR99 in avion cu decolare-aterizare verticala e parfum. Punem efuzor mobil la Viper pt spate si pt bot niste orificii sa iasa niste jet si pe acolo ca sa nu cada in bot. Daca nu mere din prima il mai luam la pila. Pana la urma ne iese.
„@Arhengel
Man, alea sunt proiectile reactive adica nema recul, ce dreacu’ ……”
Nu reculul e problema ci „ingestia” (cum zic americanii) de gaze in motor. Evacuarea gazelor gondolei de tun este fix in dreptul prizelor de aer. Asta era una din problemele pe care AMTA le dorea rezolvate. Pe langa ca pusese prizele sub aripi, ca sa creasca performantele la unghi de atac mare, le mutase si mai in fata pentru a nu mai intra gaze de la tun in motor.
Acuma avand in vedere cat fum fac rachetele ale de 122 si 160mm si ca vor trebui trase la viteza mica si la un unghi in sus ca sunt totusi rachete de artilerie si nu de aviatie, tare mie ca mare parte a esapamentului de la ele ar ajunge in motor.
Pe de alta parte ideea cu Puma s-ar putea sa nu fie asa de rea, mai erau niste americani reformisti care propuneau ceva similar cu UH 60, check this out:
http://www.angelfire.com/art/enchanter/ARA.html
una bucata LAR-160 nud cantareste 100-110kg
http://en.wikipedia.org/wiki/LAR-160
La lovitura de 122, ai 2 variante, una lunga si una scurta:
M21-OF-FP Romania Fragmentation-HE bataie 20,400m lungime 2.87m masa 65.4kg cap de lupta 6.35kg
M21-OF-S Romania Fragmentation-HE bataie 12,700m lungime 1.927m masa 46.6kg cap de lupta 6.35kg
Datele sunt pt. lansarea de la sol
daca tot vrei bataie nmare, atunci as prefera Delilah, care e mai greu decat LAR-160 (187kg, cap de lupta 30kg, raza de actiune 250km)
http://en.wikipedia.org/wiki/Delilah_%28missile%29
in rest e suficient PRN-122, poate si in varianta ghidata semi-activ laser modifcata gen STAR-80L: bataia maxima 10km. Este lansat de pe lansatorul tip LPR-122, prevazut cu 2 sine de lansare. Masa lansatorului incarcat cu 2 proiectile este de cca 160 kg
http://www.rumaniamilitary.ro/proiectile-reactive-nedirijate-prnd
mi-ai stricat ziua..:)))))…atunci…pe mi8?..cele de la MI….si reconditionate(modernizate).. cele ale MApN…
Bre teoretic ar merge pe Pume, practica insa ne cam omoara pe noi. Pe Mi-8 teoretic ar fi loc destul dpdv al masei trasportabile. Aaa si am uitat, sunt cam lungi neica pentru Pume, foarte lungi.
Nu inteleg de ce tii neaparat sa le pui cu tot cu containeru’ pe helicopter.
Le agati direct sub pilonii de acrosaj.
Nu tin bre la nimic, doar ca idea de trage cu PRND-ul din elicopter mi se pare tare hazlie… 🙂 Nu zic ca tehnic nu se poate da n-am vazut inca la nimeni asa ceva, o fi vreun motiv serios, ma refer la PRND-uri dastea de calibru marisor, nu Hydra cu 70mm.
Apoi racheta aia trebuie ghidata si ea intr-un fel, IR sau laser, iar fata de Python 3, o fi in schema da io n-am auzit ca ai nostri sa fi agatat asa ceva sub IAR 99…
@George
Intrebarea cu containerele pe Socat ii era adresata lui sss pentru ca se plangea ca i-am stricat seara.
Bre…esti inconjurat de dusmani 🙂
pozne de seara? 🙂
https://www.facebook.com/media/set/?set=a.368095599996363.1073742342.141113432694582&type=3
Rea lumea, domne, si-mi strica toate strategiile ! 🙂 ))))))))))
Probabil ca am si amestecat explicatiile incat s-a mai inteles si gresit.
1. Varianta cu doua trepte NU este destinata utilizarii pe avioane si helicoptere ci o vad utilizabila pe sasiuri de T-55 si MLI, cu un simplu erector in loc de turela. Raman la parerea ca pentru un lansator cu raza lunga de tragere (60-80km) este suficient sa intorci in loc tancul/MLI-ul decat sa dai banii pe o turela care sa creasca greutatea si inaltimea ansamblului, ingreunand si reincarcarea.
2. O varianta cu doua trepte este in dezvoltare de catre rusi pentru a dota lansatorul Tornado-G, am dat peste ea acum vreo luna dar nu reusesc s-o gasesc acum (ei vor utiliza calibrul 130 pentru prima treapta).
2. Daca va amintiti, la un articol despre site-ul Moreniului, http://www.rumaniamilitary.ro/site-ul-moreniului-si-a-schimbat-look-ul-cateva-sugestii am propus un sistem hidraulic care sa execute atat rolul de inaltator pentru tragere cat si pe cel de reincarcare cu containere. Un astfel de sistem ar merge si mai bine pe un sasiu de tanc/MLI (mai joase).
3. Repet ca am aproximat datele cand am spus ca la Grad 122 masa loviturii este de 67 kg dar masa de 6,5kg a incarcaturii de lupta, data si de wiki, se refera la incarcatura exploziva. Datele exacte se gasesc pe site-ul UM Tohani. Masa warhead-ului este de 18kg (care bate cu cele utilizate de alte tari).
4. Referitor la ghidaj, am mai zis si cu alte ocazii, deviza trebuie sa fie „trage si uita” avand in vedere sistemele de bruiaj ale prietenilor. Cel mai sigur mi se pare un ghidaj initial GPS si un ghidaj final CCD/IIR/LADAR;
5. Daca ne gandim ca un MLRS 122mm cu bataie marita este destinat, in principal, lovirii concentrarilor de trupe / blindate / artilerie unde mai mult ca sigur vor avea protectie Pantsir sau similara ideea este sa poti lansa un atac de saturatie, cu multi vectori ieftini care sa-l oblige sa-si consume rachetele AA (mult mai scumpe), fara sa poata face fata valului de atac. Asta ar insemna sa pot lansa atacul coordonat, din mai multe puncte (pentru a-i ingreuna contraloviturile). Valul trebuie sa inceapa cu incarcaturi AP/AM, mai ieftine, destinate sa atraga rachetele AA ale adversarului si (cele scapate) sa faca praf tot ce nu e tanc (camioane, cinsterne, personal, APC, radare, sisteme AA.), urmate imediat de cele cu cap de lupta tip Lahat /Spike care sa vaneze sistemele AA si tancurile (am mai vorbit despre soft de recunoastere si ierarhizare a tintelor). Nu as exclude total Delillah dar as utiliza-o pentru lovituri chirurgicale impotriva sistemelor radar sau de rachete sol-aer, nu impotriva gruparilor de blindate/trupe.
6. Pentru utilizare de pe PUMA si IAR 99 vad utilizabile loviturile simple de 122, cu raza marita (40km), pentru a permite o lansare din afara razei de lovire a rachetelor sol-aer cu bataie medie.
7. Pentru IAR99, daca au posibilitatea sa acroseze lansatoarele de PRND57mm (foarte groase) si rachete Python 3 (mai lungi decat PRN122) pot sa acroseze si 8 PRN122 (4 lansatoare LPR122, eventual modernizate cu materiale mai usoare) sau 8 LAR160 (un LPR 160 poate ?) ori combinatii cu 4 LAR 160 pe pilonii interiori si 4 GRAD122 pe cei exteriori.
8. In privinta „reculului”, stabilizatoarele hidraulice folosite pe pe DAC-uri sunt necesare ca sa-i reduca balanganeala produsa de jetul reactiv, dupa plecarea rachetei. Cred ca nu-si imagineaza nimeni ca piciorusele alea ar putea prelua un reculul de la un 122mm. La IAR99 problema, daca chiar exista (eu cred ca nu), se poate rezolva cu un timer: eliberezi lovitura din lansator (ca pe bomba) si la 0,5-1secunda de la largare se aprinde motorul rachetei. Sistemul este utilizat pentru lansarea rachetelor antinava din avion.
9. Legat de utilizare de pe PUMA (tot a loviturilor cu raza de 40km), nu cred ca e cazul sa utilizam SOCAT-urile pentru asa ceva ci ar merge PUMELE clasice, prevazute doar cu sistemele laterale de lansare pe care le foloseau inainte de introducerea SOCAT. Nu-mi dau seama daca sistemele laterale de acrosaj ar putea duce cate un lansator cu 4 GRAD 122/LAR 160 dar in mod sigur ar duce cate un LPR122 sau un posibil LPR160 ori combinatii cu LPR160 la interior si LPR122 la exterior pentru a duce o incarcatura similara IAR99. Sa nu incepeti iar cu reculu’ ca nu e cazul. Utilizarea Pumelor clasice, mai putin incarcate decat Socaturile, le-ar permite sa se miste mult mai usor, sa apara de nicaieri, sa lanseze si sa dispara.
Daca am uitat ceva revin.
Eram sigur ca am uitat ceva. Am vazut varianta cu boostere laterale dar nu mi se pare rentabila pentru ca racheta nu este compacta precum cea cu doua motoare puse unul dupa celalalt.
Pe o masina vei putea pune un singur container cu rachete cu boostere laterale in loc de doua containere din celelalte.
In plus, va trebui sa construiesti alt tip de tub / sina de lansare in loc sa construiesti aceleasi tuburi de 122, doar mai lungi.
Eroule, lumea rea…ai dreacu nu te lasa astia sa visezi 🙂 🙂 🙂
1. Ce te-oi fi omorand insistand sa pui lansatoarele pe T55uri si MLIuri, ca nu pleci cu ele in prima linie. Nu lansezi dintre TABuri si TR85uri si infanteristi ci de la zeci de km, din spate, lateral, de pe unde dracu apuci etc.
Si daca toata lumea normala le cam pune pe camioane, ca probabil o fi mult mai practic asa…
Si 9A52-4 Tornado care e russia’s newest e tot pe camioane.
Si Smerch si Uragan.
Si HIMARS.
Trebuie sa fie ieftine si mobile, nu neaparat cu blindaj de tanc si pe senile.
4. „Referitor la ghidaj, am mai zis si cu alte ocazii, deviza trebuie sa fie “trage si uita””
Generally speaking se pot bruia si alea, nu neaparat datalinkul.
La genul Exocetul o fi trage si uita dar ai poti bruia radarul.
In cazul asta concret, pt GPS exista bruiaj GPS.
Oricum, sa pui CCD sau alti sensors la fiecare proiectil e cam scump si kinda pointless.
Astea sunt arme de saturatie, daca ajung in zona tintei e suficient, ca nu tragi o lovitura, tragi sute.
Deci cu GPS sa ajunga exact deasupra zonei care trebuie si dupa aia la hectar, ce CCDuri.
Dupa aia, tot generally speaking, nu tot ce nu e „trage si uita” e bruiabil.
Spike NLOS, ER, LR au datalink cu fiber-optics si n-ai ce sa-i bruiezi.
Actually o gramada de rachete antitanc au wire-guided SACLOS.
5. N-am prea inteles logica.
Daca te gandesti ca „un MLRS 122mm cu bataie marita este destinat, in principal, lovirii concentrarilor de trupe / blindate / artilerie „unde mai mult ca sigur vor avea protectie Pantsir” nu vad ce protectie ofera Pantsir impotriva unui atac la hectar cu GRADul.
Daca atacul e suficient de precis si de consistent nici n-ai ce sa mai trimiti „Lahat /Spike care sa vaneze sistemele AA si tancurile” ca la un atac de saturatie precis se duc dracu si sistemele antiaeriene si tancurile. Nu cred ca tancurile rezista la o lovitua directa GRAD de sus. Alea AA in mod sigur nu.
„Nu as exclude total Delillah dar as utiliza-o pentru lovituri chirurgicale impotriva sistemelor radar sau de rachete sol-aer, nu impotriva gruparilor de blindate/trupe”
Pai ai utiliza-o fix pt ce trebuie 🙂 ca pt asta este facuta specific, lovituri chirurgicale.
7. „IAR99…pot sa acroseze si 8 PRN122”
Acu o dadusi la intors Eroule 🙂
Ieri ai zis ca 12, adica 3 per lansator, adica o tzepusa d’aia lunga se apropia periculos de mult de betonul pistei 🙂 si trebuia sa decoleze liiiiiin, like de la Otopeni pana la Craiova…
8. „La IAR99 problema, daca chiar exista (eu cred ca nu), se poate rezolva cu un timer: eliberezi lovitura din lansator (ca pe bomba) si la 0,5-1secunda de la largare se aprinde motorul rachetei. Sistemul este utilizat pentru lansarea rachetelor antinava din avion.”
Corect Eroule, si nu numa la rachete anti-nava, si la altele, gen JASSM, JSOW bla bla blah
Numa ca iegzasta o problemutza si anume there is a Catch: alea au sisteme sofisticate de ghidaj si poti sa le tragi si in directia opusa tintei si se intorc ca au pilot automat, sisteme de navigatie, radar etc.
La GRAD daca le dai drumul in cadere libera, dracu stie cum se misca pe directie, ca acolo sus si la viteza „e vant” maica, si lasate sa pice o secunda -> cateva grade stanga-dreapta-jos si la distanta aia fata de tinta si s-a dus in balarii.
Asta implica automat sa ai corectie de traiectorie si ghidaj individual pe fiecare din tzepusele alea.
Si nu se merita omule, sa freci un IAR99 cu 8 tzepuse scumpe, ce mare paguba in ciuperci faci in tinta.
Ti-am scris mai sus, astea sunt arme ieftine de arat la hectar, asta e puterea lor. Ieftine si multe. Nu le trebuie neaparat ghidaj individual, trebuie doar sa le aduci suficient de precis deasupra tintei.
Pe IAR99 nu merita sa pui decat niste chestii micute si ghidate, stand-off pt tinte scumpe – ca saracu e un TRAINER si nu A10 sau SU25.
Sa pui niste lansatoare duble cu 8 Brimstone (au acuma varianta cu range being increased to 24 kilometers) la genu’ si sa tragi de la 20km dupa coloana de blindate. Delilah daca poate sa-l acroseze, pare destul de compacta 187 kilograms/0.33 metri diametru. Numa’ sa nu fie prea lunga 🙂 🙂 🙂
PRNDurile de 122 lasa-le dreacu pe camioane 🙂
Sau, uite ca azi e Vineri si maine e weekend si ma simt generos iti mai dau eu o idee: daca tot te ‘optsedeaza’ ideea, instaleaza dreacu lansatoarele alea pe Spartane 🙂 🙂
Sarcina utila mare, suficient de rezistente, aripa sus, vezi matale cum le pui niste piloni spre capetele aripilor sau pe laterale atarnate de fuselaj plus niste containere speciale 🙂
Acuma dezvolta matale ideea 🙂
Baga-ti flexu in ele si scoate niste AC-130 Spectre or something…
„…instaleaza dreacu lansatoarele alea pe Spartane…”
„Baga-ti flexu in ele si scoate niste AC-130 Spectre or something…”
Ceea ce ma duce la emisiunea lui Moise Guran de ieri, vedeti de la momentul 40:20 si ascultati cu atentie, nu e vorba numai de Patrioturi ci si…
http://www.biziday.ro/2014/03/21/biziday-joi-20-martie-2014/
@Razvan Mihaeanu
Postarea cu viespea ii era destinata amicului gsg.
S-a trezit si Guran ca e un anunt. Ce e interesant este ca „sursele” lui au si umflat pretul rachetei Patriot la 6 milioane$.
Racheta este 2 milioane$ dar, dac-o iei la prima livrare (adica tot sistemul, cu lansatoare, camioane, radare, puncte comanda, instruirea personalului etc) iti iese, DE OBICEI, dublu. Mai de parte, de la 4 la 6 milioane $ incep semnele de intrebare.
„Mai de parte, de la 4 la 6 milioane $ incep semnele de intrebare.”
Pai poate mai vrei si training, servicii, support pe niste ani…
Macar de le-ar cumpara…
Pai si „mobilitatea aeriana a radarului„…cu…cate Hercules mai avem?
Mai avem, cat om mai avea, dup’aia mai puenm de-o donatie.
Daca’r fi sa analizam la rece, cel mai compact, la categoria raza lunga, ar fi Ground Master 400 al celor de la Thales (cred) dar cred ca vom merge pe TPS-77, varianta mobila a lui FPS-117 cu care operatorii sunt deja familiarizati.
@gsg9
Cu tot cu alea se dubleaza pretul rachetei. Ori isi trag niste mari comisioane ori se mai cumpara si alte alea, cum banuiam si la tranzactia pentru F-16.
@Eroul
„Ori isi trag niste mari comisioane ori se mai cumpara si alte alea”
Am ajuns sa nu-mi mai pese daca-si trag comisioane sau platesc tributul la americani…taxa de inzestrare 🙂
Daca numai asa se mai poate cumpara cate ceva sau alternativa e sa stam fara…macar de le-ar cumpara, si cu comisioane…
Altfel banii tot ai toaca pe ce stiu ei, borduri, sticle de ulei si alte alea..
@gsg9
Nu dai frate 6 milioane pe Patriot ca atata de costa SM-3 a lui Aegis.
Eroule, sunt scumpe ma mancatzash, si nu cumperi fix numai rachetele.
6 milioane or fi Standard-urile pt americani si anume racheta in pla goala, ca lansatoarele, AEGISurile-radare,computere,terminale,softuri- etc le au deja pe distrugatoare.
Vezi pe aici scoruri, in functie de ce cumperi
„Feb 28/14: Kuwait. Raytheon in Andover, MA was awarded a $655.4 million firm-fixed-price, sole-source contract from Kuwait for 2 new-build Patriot fire units and associated initial spares. The new systems include recent upgrades to the PATRIOT’s ground systems, including increased computing power and radar processing efficiency, and a better interface for the operators.”
http://www.defenseindustrydaily.com/gulf-states-requesting-abm-capable-systems-04390/
Deci nu stim exact ce se cumpara, cate rachete, ce altceva se mai cumpara.
Nea Guran ala n-are de unde sa stie exact ce si cum.
Pai si eu ce-am zis?
Racheta, la bucata, e 2 milioane la Patriot si 6 milioane la SM3.
La prima cumparare de Patriot, cu tot cu masinile lansatoare, masinile de reincarcare, radare, centre de comanda, training, mentenanta etc te scoate la echivalentul a 4 millioane bucata, nu 6.
Cam asa au mers scorurile la alte licrari de rachete aol-aer.
La prima livrare, cu tot cu sistem, training maintenance etc, iti iese pretul dublu la bucata.
De asta am zis ca de la 4 la 6 milioane apare un semn de intrebare.
Ai aparut, viespe ! 🙂
1. Nu tin neaparat sa le pun pe tancuri / MLI-uri ci am continuat o discutie pornita de altii. N-am nimic impotriva camioanelor, in afara de faptul ca, din cauza cabinei inalte, trebuie sa pui containerele de lansare pe o turela, in loc sa folosesti un erector simplu. Daca face Brasovul o cabina joasa, cum au aia la Telemac 🙂 sau suedezii la Archer, nu am nimic impotriva. Totusi, n-as renunta la montarea de containere pe SAUR (cate unul pe masina daca vrei s-o pastrezi amfibie) pentru ca poti sa ai treaba prin Delta sau sa trebuiasca sa treci Dunarea (sau alte rauri….)
4. Cred ca iar m-am exprimat stufos. Grosul valului de atac va fi format din lovituri cu ghidaj GPS, mai ieftine, din urma lor venind cele mai scumpe dar si mai capabile, pentru a vana tancurile sau alte scule mai speciale. La fel, valul doi poate fi format din LAR160 cu submunitii AT (cred ca incap 4 Bonus pe o racheta, cel putin).
5. Logica ar fi urmatoarea: daca ai doar un amplasament de rachete AA sau un radar sau alta tinta punctuala de mare valoare se merita s-o bulesti cu Delillah. Daca ai o concentrare de blindate, artilerie etc, nu se merita sa dai atacuri chirurgicale ca sa-i faci atenti, mai ales ca racheta e undeva la un milion $ bucata. In cazul asta dai cu snopul, si-n stanga si-n dreapta, cum am explicat mai sus, pana se alege praful.
7. Da, coane, am renuntat la al treilea daca deja exista lansatorul LPR122. Oricum nu zgaria pista cu cel de jos pentru ca, in configuratia de 2×100 + 1x50kg, bomba de 50kg intra sub pilon si-ti dai seama ca e mai groasa decat PRN122, Nu mai vorbesc cand pui containere LPR-16-57.
8 Pai si pe GRAD pui ghidaj, ce am vorbit mai sus? Asta c-o ia vantul dupa lansare ….. da-o-n ma-sa ca-i mai aerodinamica decat o racheta antinava si p-aia n-o ia vantul. Io tot zic ca poti s-o lansezi direct de pe pilon dar ramane sa-si dea cu parearea unii care au si zburat cu asa ceva. Ce faci cu 8 tepuse la tinta? Pai astai tot smenul ca-ti coordonezi loviturile cu alte avioane helicoptere si lansatoare de la sol, pentru a limita efectele tragerilor de contrabaterie.
Nu cred ca faza cu bateria de 6 masini, aliniate frumos, care trag salve dupa salve este viabila pentru ca, dupa primele 5-6 lovituri iti vine Smerchu’n cap. Trebuie sa fii dispersat si, pe cat posibil sa folosesti mai multe tipuri de platforme (de la sol, helicoptere, avioane). E ceva probblema cu sincronizarea dar cred ca se poate rezolva in limite decente pentru Romania 🙂
PS P’aia cu Spartanu’ s-o faci tu 🙂 ))
„Ai aparut, viespe ! 🙂 ”
Pai nu puteam sa las asa o floare ca matale nepolenizata 🙂
Propunere lui George: bre, sefu, mai ai tzuicomicina aia? 🙂 Ca n-a raspuns nici unu’ cine-i domnu’ VV incognito. Mai bine pune-o din nou la bataie pentru cel care ne semnaleaza primul vreo noutate/poza cu Spartanul 2707!
@Razvan Mihaeanu
N-am mai insistat cu ghiceala dar cred ca e „unu” ca prea le zicea din Manualul de Lupta Impotriva Capitalismului. Se vede de la o posta un om spalat pe creier.
„vreo noutate/poza cu Spartanul 2707!”
Pai mai intai sa-l plateasca…”although arrival of the seventh has so far been delayed by funding issues.”
http://www.janes360.com/images/assets/677/35677/RomaniaCB.pdf
O veni, da’ mai intai vin alegerile 🙂
🙂 Am bre ca io sunt strangator, da poze cu 2707 nu crez sa vedem pana’n vara… Zic si eu nimic sigur inca.
Apropos de VV-o, Corpus Pallatinum isi zice domnia sa cand ne „onoreaza” cu ceva besteleli…
Oricum noi punem la bataie 2 lintri de palinca de pruna, cam la 55-60 de grade, facuta numa din pruna de la mine din curte pentru cel care ne trimite o poza cu Spartan 2707 in Romania.
Trasportul la destinatar va fi suportat of course de catre noi!!!
Ma gandeam ca pe timp de scarmaneala dureaza mult mai putin…asa cred…sa schimbi containerele gata pregatite…sau sa reincarci containerele….
N-ai ce sa faci. Nici macar la reincarea cu PRND-57 nu se schimba containerul ci se reincarca manual.
Containerele LAR160 au o masa nejustificat de mare, 2172kg bucata. Daca scazi din asta 13 x 110kg, masa rachetelor (1430kg), reiese ca, gol, containerul cantareste 742kg (chiar nu inteleg de ce trebuie sa cari atatea kile) ca sa nu mai vorbesc ca este aerodinamic ca o caramida.
Pentru 122mm ai putea incerca sa rupi pachetul de 20 de burlane in doua de cate 10 si sa le acrosezi pe pilonii interiori, la Puma, dar cred ca trebuie sa-i ranforsezi serios.
Ar insemna 10 x (67 + 18) = 850 kg fiecare bloc adica 1700 kg pe un Puma clasic (i-ar putea duce). Fac cei de la Mirsand Brasov un tub de lansare compozit de cca 13kg masa dar nu stiu cat e de scump, raportat la cel clasic. Cu o astfel de varianta, blocul de 10 burlane plin ar scadea la 800 kg.
Iar la Socat ma gandeam sa fie modernizat…motoare makila 1A2 …mai multe materiale compozite…etc…scazi masa…cresti puterea…lansezi de la cca 3000 de m altitudine…si ai o raza de atac de minim 60 km …cred…iar daca mai punem si niste Nimroade….:))))
Din ce am gasit, daca nu ne referim la variantele utilizate in America de Sud, Nimrod mk3 (cred) testat de irsaelieni este un LAR160 lansat din avion, cu ghidaj terminal LASER, ceea ce presupune existenta unor trupeti aflati in spatele liniilor adverse care sa marcheze tintele.
De asta vorbeam, in cazul nostru, despre „trage si uita”: ghidaj initial GPS si ghidaj final CCD/IIR/LADAR, cu soft de recunoastere si ierarhizare a tintelor.
Ma gandeam la toate Pumele, nu numai la Socaturi…pt ele Spike NLOS…tot la container.:)))…pt restul 122..160..Nimrod.
Perfect ar fi trage si uita….dar sa nu omitem ca in majoritatea timpului ” joci acasa”…
Acuma ………. daca se gaseste vreun bou care vrea sa-si faca un selfie cand cad rachetele …………. asta e, il treci la martirii neamului.
JASSM !?!
Pentru ca…Batman!
„„În regiunea Nordică/Baltică/Central Europeană începem să vedem o revenire a paradigmei descurajării. Este o temă tot mai prezentă în discuţiile regiunii. Iar asta presupune a avea capacităţile necesare pentru a-i da credibilitate. În Polonia, vedem apariţia unei perspective foarte apropiate de modul în care finlandezii gândesc descurajarea: capacitatea de a transmite clar oricărui agresor potenţial care ţara va fi foarte greu de luat.”
Mdeah (ca sa nu-i violez copyrightu’ lu’ Arhenghel)…Batman…
Las ca noi descurajam cu 18 AGM-65H/KB Maverick
La MLUurile acum putem sa le zicem ale noastre 🙂 s-a integrat AGM-154 cu M5.1 tape.
De JASSM nu mi-e clar. Si oricum, JASSMurile astea se dau moca?
Poate ne baga si noua niste JASSM, pe sestache, din diferenta de pret de la 4 la 6 milioane la Patriot 🙂 ))))))))))
Din cate stiu JASSM e cam restrictionat la export…
fiind ghidat GPS ar trebui sa intre aici, dar nu e:
http://www.f-16.net/f-16_versions_article2.html
M5.1 tape
Integration of capability for stand-off weapons (AGM-154)
Introduction of more advanced A/G weapons (EGBU-12)
Introduction of advanced Stores Management System and Joint Mission Planning System
Introduction of an improved GPS/INS system (more accurate and jamming proof)
Introduction of new Link-16 message standards to improve interoperability between different aircraft types
Installation of AN/ARC-210 VHF radios to enable radio contact with FAC’s on the ground
Astia zic ca da:
http://www.defenseindustrydaily.com/agm-158-jassm-lockheeds-family-of-stealthy-cruise-missiles-014343/
On the fighter front, its platforms include the F-15E Strike Eagle, F-16 Falcon (MLU standard & Block 50), and the Royal Australian Air Force’s upgraded F/A-18 AM/BM Hornets. Finland is about to follow suit for its own F/A-18C/D Hornets.
@MZ
„Spasiba Rossiya” 🙂 …”ca ca tine nu gasim”!
Si finlandezii nu cred ca mai e nevoie sa transmita clar rusilor ca tara va fi foarte greu de luat. Io cred ca n-au uitat 🙂
🙂 Pai ce sa uite ca au ajuns de panarama Europei in razboiul de iarna…I-au facut finlandezii de radeau si mamicile lor de ei. Jenanta rau campania aia pentru Red Army.
„Eternal vigilance is the price of liberty/freedom”…sau ceva de genul asta… 🙂
ma refeream la factori ” tehnologici,electronici,electromecanici, optici” si nu la factor uman….
bro, Euroul Bula
Ce zici de niste TAB-uri atarnate de fregate ca barcile de salvare de pe Titanic 🙂 ?