După ce a evoluat de la umila canoniera în a doua jumătate a secolului 20, vedeta lansatoare de rachete a câștigat notorietate prin succesele sale în războiul Egipt-Israel din 1967 si războiul India Pakistan din 1971.
De curand, adica in octombrie 2015, rusii au facut o demonstratie de forta lansand rachete de croaziera Kalibr din Marea Caspica, o surpriza chiar pentru specialisti. Aceasta mini flota, captiva intr-o mare inchisa, nici nu era considerata ca avand vreun rol important pe harta geopolitica.
Deja nu are rost sa comentam despre Kalibr, o racheta de croaziera cu performantele unui Tomahawk, subiectul este despre navele care o pot lansa.
In total au fost lansate 26 rachete Kalibr din Marea Caspica, traversand zone nepopulate din Iran si Irak, bineinteles cu aprobare de survol, lovind in final cu mare precizie tinte din Siria, la aproape 2000 km.
Daca pana acum se stia ca fregatele tip Gepard cu un deplasament de 1500 t , pot lansa astfel de rachete, surpriza a venit de la navele clasa Buyan cu un deplasament de numai 949 t.
Folosirea unor rachete de croaziera din Marea Caspica, reprezinta o demonstratie de forta combinata cu un show pentru marketing. Oricum era mult mai facila folosirea unor lovituri executate cu alte mijloace mai simple si mai apropiate.
Prima data cand o vedeta lansatoare de rachete a fost remarcata, a fost in timpul razboiului israelo-egiptean din 1967, cand o nava egipteana clasa Komar , cu un deplasament de numai 65 t, a reusit sa scufunde cu un atac de rachete distrugatorul israelian Eliat cu o salva de rachete P-15 Termit .
S-a dovedit că un mic vas de 65 t tone echipat cu rachete poate face ravagii asupra navelor de război mai mari si a țintelor terestre. A urmat o expansiune a acestui tip de nava in majoritatea flotelor militare din lume, fiind de fapt un scenariu David vs Goliath.
URSS, dupa ce a dezvoltat acest sistem, a reusit sa vanda multe nave, alte tari incepand sa le construiasca conform propriilor proiecte.
Ce este de fapt o vedeta lansatoare de rachete?
S-ar putea defini ca un vas sub 1 000 t, cu o viteza mare de deplasare si capabil sa lanseze 4-16 rachete de croaziera/anti-nava pentru atac naval sau terestru. Lungimea lor este sub 90 m si mai sunt dotate cu un tun de calibru mic.Nu poseda un echipament electronic sofisticat, fiind dotate de obicei cu un radar de cautare tinte si unul pentru ghidarea rachetelor.
Desi au un deplasament mic, pot scufunda nave de 10 ori mai mari.
Desigur au si dezavantaje, fiind tinte facile daca nu folosesc o tactica adecvata de atac6: musca si fugi.
Misiunea vedetelor lansatoare de rachete
Misiunea principala a navelor de acest tip, este de a fi un lansator plutitor pentru rachete de croaziera. Deoarece acest tip de nava este proiectat sa fie ieftin, nu este dotat cu sisteme sofisticate de aparare.
Uniunea Sovietica a produs sute de astfel de nave pentru aparare costiera, grupate in brigazi capabile sa lanseze cate 100 rachete asupra unei flote de invazie.
Avantaje
Orice forta navala le poate opera. Pot fi folosite si de echipaje cu mai putin antrenament. Datorita faptului ca sunt vase cu un deplasament mic, pot actiona si din porturi mici.
Nanuchka class, 660 t 6 rachete SS-N-9
Forta de lovire
Orice flotila poate beneficia de puterea de foc a acestor tip de nave. Daca o fregata avand la bord 8 rachete, este insotita de 4 nave lansatoare cu cate 8 rachete, este ca si cum ar fi inca 4 fregate in flotila ca si putere de foc.
Costuri
La acelasi cost ca si pentru un distrugator modern cu 16 rachete la bord, China produce 25 de nave lansatoare de rachete, avand in total 25×8 = 200 rachete de croaziera.
Dimensiuni mici
Un vas de dimensiuni mici se poate ascunde usor intre vase de pescuit sau vase comerciale.
Viteza
Se presupune ca viteza unui vas este nesemnificativa in era rachetelor supersonice si a radarelor puternice. Un vas cu viteza max. de 45 -49 noduri poate sa evite torpile lansate de submarine sau rachete anti-nava subsonice.
Usor de inlocuit
Datorita costului scazut sunt considerate „consumabile „.
VULNERABILITATI
Atac submarin
Navele din aceasta clasa nu sunt dotate cu sisteme anti-submarin si devin vulnerabile la astfele de amenintari. O singura torpila dezintegreaza pur si simplu un astfel de vas.
Este necesar ca vedetele sa fie insotite de mijloace navale sau aeriene de lupta anti-submarin.
Aparare anti-aeriana deficitara
In mod evident, apararea anti-aeriana este limitata si insuficienta
Raza scurta
Sunt vase cu raza scurta, de preferinta nu mai mult decat cateva sute kilometri de propria coasta.
SCENARIU OFENSIV
Scenariu 1
In cazul unei crize majore, Rusia decide sa atace tintele de la mare distanta. Flotila de vase clasa Buyan, dotate cu cate 8 rachete Kalibr lanseaza o salva la o distanta de 1500 km, in timp ce navele sunt in siguranta in propriile ape teritoriale.
Scenariu 2
Inamicul tau este o tara vecina. Atunci trimiti o flotila de nave lansatoare de rachete care lovesc bateriile de coasta, porturile si vasele ancorate, rafinarii si alte tinte strategice. Un astfel de atac necesita protectie aeriana si escorta de submarine care pot intregi forta de atac surpriza.
SCENARIU DEFENSIV
China este atacata de marina SUA in Marea Chinei de Sud, inclusiv grupuri de portavioane escortate de distrugatoare. Pentru a opri atacul, in conditiile unei forte aeriene superioare a US, fara a risca angajamente aeriene, China trimite o flotila de 24 nave Type 22 insotite de 4 fregate Type 54 A si doua distrugatoare Type 52 C ca escorta.
Flotila lanseaza 24 x 8 = 192 rachete catre forta navala americana si se retrage rapid. In mod realist, navele lansatoare de rachete vor fi distruse fara o puternica aparare anti-aeriana sau anti-submarin.
Este un atac tipic de saturatie.
Type – 22 Houbei class China, 224 t 8 rachete C 802 raza 200 km
Hayabusa class Japonia, 240 t 4 rachete Type 90 raza 150 km
Veer class India, 455 t 16 rachete Kh 35 300 km raza
Buyan class M Rusia, 949 t 8 rachete Kalibr
Visby class Suedia, 640 t 4 rachete RBS 15 raza 250 km
Skjold class Norvegia, 274 t 8 rachete Konsberg NSM raza 180 – 550 km
Tarantul IV Vietnam, 480 t 16 Kh 35
Hamina class Finlanda, 250 t 4 rachete RBS 15 raza 250 km
Gepard class Germania, 390 t r rachete Exocet raza 180 km
Sa’ar 4-5 class Israel, 498 t 4 rachete Harpoon raza 120 km
Gumdoksuri class Coreea de Sud, 570 t 4 rachete SSM 700 raza 160 km
Tuo Chiang class Taiwan, 567 t 8 rachete Hiung Feng raza 200 km
Tranzitia catre vase mai mari
In perioada actuala se constata o tendinta de folosire a navelor lansatoare de rachete mai mari, cun un deplasament de 800- 1500 t, avand o capacitate de aparare proprie mai dezvoltata si electonica performanta. In acest sens sunt denumite corvete purtatoare de rachete.
Navele mai mici raman de preferat pentru tarile aflate in defensiva.
China, India si Rusia folosesc corvete mari lansatoare de rachete alaturi de vase mai mici .
China de exemplu foloseste corvete Type 56 de 1500 t pentru misiuni la distanta, impreuna cu vase Type 22 de 220 t pentru aparare de raza scurta. Rusii folosesc Buyan M impreuna cu corvetele de 2000 t. India opereaza corvete Kora class alaturi de nave Veer de 450 t.
Aceste exemple demonstreaza ca desi se folosesc corvete, vedetele mici lansatoare de rachete raman de o importanta majora in defensive.
Concluzii
– vedetele lansatoare de rachete reprezinta o solutie viabila in viitor
– in multe tari sunt proiecte noi, fiind incadrate la clasa corvete
– acest tip de corvete poseda o putere de foc foarte mare, comparata cu dimensiunea redusa
– se constata la nivel mondial o crestere a pietei pentru acest tip de nava
– dezvoltarea unor rachete mai mici, cu raza mai mare, va creste eficienta acestor nave
– probabil cele mai utile vor fi vase mici de 150-500 t
– corvetele lansatoare de rachete vor lua locul fregatelor usoare in apele litorale
Romania detine si ea trei astfel de nave din clasa Tarantul, echipate cu rachete P 15 Termit, faimoasele NPR-uri…
Sursa: Defencyclopedia.com
Un site pe care vi-l recomadam cu multa caldura.
PS Proiecte intereante:
http://products.damen.com/en/ranges/sigma-fast-attack/sigma-fast-attack-5910
http://products.damen.com/en/ranges/sigma-fast-attack/sigma-fast-attack-6610
http://products.damen.com/en/ranges/sigma-fast-attack/sigma-fast-attack-7310
am un „deja vu”?
..sau m-am lovit la cap?
Nope, l-am retras si acum l-am publicat din nou. Articolul este intr-o mare masura o traducere si am dorit sa obtinem consimtamantul oficial.
Pentru vedete purtatoare de rachete:
– minimum 40 noduri;
– maximum 700 tone;
– maximum 40 oameni in echipaj;
– 8 rachete antinava;
– aparare antiaeriana point defence (de ex. Sea Ceptor si 1 CIWS/SeaRam), tun cal.57-76mm.
Skjold ar fi cele mai potrivite pentru noi.
„Sasiurile” de Tarantul mi se par inca viabile, nu stiu in ce stare sunt turbinele si daca pot fi modernizate/inlocuite (eventual cu Ucraina).
Motoarele ar mai trebui reparate…
Ar trebui o gramada inlocuite, adica aproape tot, inclusiv rachetele. Mai bine construim altele noi, ca tot pe acolo ne-ar ajunge.
ca sa construiesti alte tarantule, o sa platesti DUBLU decat reparatiile.
Iar armele sunt un capitol separat.
In primul rand motoarele se repara. asta iseamna un pret mult mai mic decat achizitia de motoare noi.
Una este sa schimbi la un motor pistoane, segmenti, camasi. si alta este sa schimbi tot motorul.
ce sa zic de carcasa navei…
Tarantulele sunt nave adevarate dar necesita reparatii serioase (inclusiv motor) si dotate cu rachete noi.
Personal as fi pentru achizitia de pe piata SH a inca 3 Tarantule.
fier vechi,mortul de la groapa nu se mai intoarce….doar se transforma in moaste.
@psycho,
ai cumva masina??
ce parere ai de masinile sport de epoca? care inca ruleaza pe circuit cu 200km/h?
nu sunt fiare vechi??? si totusi ating vitezele astea….?
nu se pupa cu cazul de fata.
comparatie fortata.
Si cat te costa pusul la punct si intretinerea? In plus, incearca sa le folosesti zilnic in trafic, nu din cand in cand pe circuit, sa vezi cam cat rezista…
Pai eu nu zic sa construim noi tarantule, model vechi de 3 decenii, eu zic sa construim nave noi, moderne. Pai la nave mici dar bine inarmate cum sunt tarantulele costa mai mult rachetele, sistemele si senzorii decat motorul si carcasa. Navele sunt uzate atat moral cat si fizic, nu mai ai ce face cu ele.
Ce ai vrea sa faci cu ele 😛 ?
Pacat ca au fost taiate cele 6 vedete purtatoare de rachete Osa 1 class.
FNRo nu at tebui sa renunte la acest concept de vedete purtatoare de rachete si torpiloare.
Cat de reala e puterea de foc a tarantulelor ?
cat de activ mai este sistemul de rachete de pe ele ?
Si cu ce are de gand marina sa le inlocuiasca ?
Nobody knows…
Rachetele alea nu cred sa mai fie viabile.
Puterea de foc reala este cea cu care au fost dotate.
– Patru hangare pentru rachete SS-N-2C/D Styx cu bataie eficace de 80 km. Probabil ca respectivele rachete din depozitele marinei , utilizate inclusiv pentru Maraseseti si pentru cele 4 IML-uri ale Rubej-ului sa mai fie de un plin – două. Numarul lor este secret desi rusii care ni le-au vandut si au monitorizat atent toate lansarile stiu exact cate ai avem.
– Rachete AA Strela 3 12 bucăți
– Doua instalații de bruiaj pasiv PK 16
– Un tun de 76,2 mm AK-176M cu 254 de lovituri
– Două tunuri de 33 mm AK 630 M cu 6000 de lovituri
Ambele instalatii de artilerie au statii de descoperire a tintelor si centrale de tragere.
Gandurile marinei in lipsa fondurilor și a voinței factorului politic nu au nici o relevanta. Probabil mentinerea in serviciu a celor actuale inca vre-o 4-5 ani este cea mai realista speranta.
Bine ar fi sa vedem corvetele Sigma in ,,ograda” si dupa aia mai vedem cu restul….probabil ar fi mai ok pt. România sa faolosim vrei 8-10 vedete cu rachete cu raza de 500-1000km pt a avea o putere de foc mai mare gen saturație
Eu astept inca Sigma!
Raza 500-1000km?! Unde ai vazut tu rachete anti-nava cu raza asta?!
Pe Kirov! :))))
Pai atunci sa cumpara 8-10 Kirov ca vad ca ne pacalim cu Sigma. 🙂
buna asta.
aveti grija ce va doriti ca se poate intimpla ..
niste vedete torpiloare ne-ar trebui..
si corvetele.
cestiunea e daca avem bani de comisioane ..??
ce lungime are o racheta cu raza de 1000 Km???
:)) :)) :))
are 10-12 m lungime??? Gandeste-te ca un MIG 21 Lancer are o raza de 800-100km???
si are vreo 14-15 m lungime…
A fost o stire pe antena3 ca senatul nu aproba sau nu va aproba achizitia de corvete sigma.
LA MULTI ANI tuturor cu numele de Andrei
La multi ani si tie! 🙂
Cautand acum pe net stirea, am gasit alta aparuta azi in care se spune ca guvernul ar fi aprobat achizitia corvetelor. Trebuie neaparat si avizul senatului penal?
Poate ma insel dar nu-i treaba Senatului sa aprobe sau sa respinga achizitiile de tehnica militara.
si prorus cu siguranta
Nu cred, e vorba de o hotărîre de guvern care se publică și intră în vigoare. Dacă era ordonanță de urgență, atunci trecea prin parlament.
La multi ani! Pe bune ca ai vazut asta? Ce nenorocire!
Acum, ca sa lamurim orice neintelegere, unele din vedetele prezentate mai sus sun incadrate in proprilor lor marine ca fiind corvete sau mini-corvete, dar diferenta intre o corveta – in adevart sens al termenului – si o vedete consta (si) din urmatoarele:
– vedeta „nu stie” decat cu rachete anti-nava, este o foarte strict specializata
– nu poate duce lupta anti-submarin
– nu poate juca rolul de escortor sau nava de sprijin
– nu dispune decat de o umbra de sistem AA, cu raza foarte scurta
Corvetele veritabile in schimb sunt nave dedicate in principal luptei anti-submarin, fac escorta si sprijina fregatele, pot participa la lupta anti-aeriana intr-un grup de nave mai mare si dispun de elicopter.
La o mie de tone, Grigore Leoveanu, vorbim de alte categorii, nu de vedete.
Grigore Leoveanu, un submarin sa atace cu o torpila o vedeta… Nu sunt convins ca stim cu totii ce este/cum arata/la ce sunt bune un submarin, o torpila, o vedeta.
Vedete le pot fi folosite si de exhipaje mai putin instruite?
De ce zici asta? Vedetele iti par a fi un fel de hidrobiciclete din Flinstones?
„Forta de lovire
Orice flotila poate beneficia de puterea de foc a acestor tip de nave. Daca o fregata avand la bord 8 rachete, este insotita de 4 nave lansatoare cu cate 8 rachete, este ca si cum ar fi inca 4 fregate in flotila ca si putere de foc.”
Gresit. Dar, probabil faci confuzii majore si habar nu ai ce e si cu flotilele astea, nu doar cu vedetele. Si, mai e o buba majora: prezenţa fregatei, tinta mare, duce la descoperirea de catre adversar. Nu asa actioneaza vedetele. Mai studiaza.
„Aparare anti-aeriana deficitara
In mod evident, apararea anti-aeriana este limitata si insuficienta”
Si ce vroiai pe o vedeta? S-300? E o nava mica, cu armament usor, pentru ca nu e spatiu. Stii, vedetele nu sunt crucisatoare.
„Raza scurta
Sunt vase cu raza scurta, de preferinta nu mai mult decat cateva sute kilometri de propria coasta.”
Pai asta e. Nu e dezavantaj. Vedetele nu fac misiuni de cruciera, prin oceane, si nici power projection. Ele actioneaza in raza scurta, ain aoropierea tarmului, apropiere pe care o folosesc ca avantaj. Ai sa descoperi si asta, daca imi urmezi sfatul si te mai documentezi.
„In cazul unei crize majore, Rusia decide sa atace tintele de la mare distanta. Flotila de vase clasa Buyan, dotate cu cate 8 rachete Kalibr lanseaza o salva la o distanta de 1500 km, in timp ce navele sunt in siguranta in propriile ape teritoriale.”
Buyan nu e vedeta. Dincolo de asta, in caz de criza majora Rusia isi expune intreb teritoriul si toate navele. Tu ce intelegi prin criza majora? Pseudo-interventia unora in Siria? Nici la din astea nu te pricepi.
”
Scenariu 2
Inamicul tau este o tara vecina. Atunci trimiti o flotila de nave lansatoare de rachete care lovesc bateriile de coasta, porturile si vasele ancorate, rafinarii si alte tinte strategice. Un astfel de atac necesita protectie aeriana si escorta de submarine care pot intregi forta de atac surpriza”
Trimiti vedetele sa atace o tara vecina, sub escorta submarinelor? 🙂 Cred ca si eu am scris de cateva ori dupa cateva beri, te inteleg.
La scenariul… Defensiva, nu te ai gandit deloc la distanta pana la portavioane.
Iar la final, România are trei NPR-uri… Titlul e cu vedete si nu mentioneze, probabil nu stii, de vedetele bastinoasa, dar o atunci cu NPR-urile…
Concluzie: ti-am citit scrieri mai bune. Subiectul asta nu il stapanesti. De fapt, realist vorbind, habar nu ai.
@ Iulian Daca citeai atent ai fi vazut ca este vorba de o traducere adaptata dupa un articol din defencyclopedia.
Si aia zic tot vase? 🙂
M-am obisnuit cu scrieri bune si foarte bune, semnate Grigore Leoveanu.
@Iulian Am tradus acest articol care mi s-a parut interesant ca nespecialist in domeniu . Am sperat ca cei priceputi sa comenteze cu argumente cat mai tehnice. Nelamurirea mea este daca acest tip de nave, indiferent cum s-or numi exact, pot fi utile in Ro pentru defensiva. Nu suntem o tara bogata si teritoriul nostru e limitat la Marea Neagra. Lasand la o parte denumirea, clasa, tonajul, istoria, am si eu o intrebare simpla. Ne-ar fi utile ? E vorba de cost/eficienta.
Vedeta lansatoare de rachete din ziua de azi nu-i un concept naval nou ci dimpotriva chiar destul de vechi, avand ca stramos direct vedeta lansatoare de torpile.
Acestea din urma aveau un rol foarte important in cadrul flotelor lumii, un rol strict defensiv adevarat, dar foarte complex. In linii mari vedetele torpiloare aveau ca scop in viata atacul cu torpile, in mare viteza, impotriva navelor mari inamice. Prin atacul lor, reusit sau nu, ele mai trebuiau sa si dezorganizeze flota inamica si s-o aduca intr-o stare defensiv (aia trebuiau sa se apere in fata vedetelor), oferind timp si spatiu propriei flote.
De la vedete torpiloare a evoluat actualul distrugator, ca nava escortoare, din contra-torpiloare.
Asadar si prin urmare vedeta de astazi pastreaza cam toate caractertisticile tactice ale stramoasei ei, vedeta torpiloare, fiind o nava defensiva, folosibila in largul costelor proprii, singura sau intr-o grupare navala mai mare.
Referitor la tonaj, acesta nu mai este de mult un criteriu de departajare, pe clase, al navelor militare, desi o vedeta lansatoare de rachete ar trebui sa fie bine sub o mie de tone pentru as pastra viteza si manevrabilitatea.
O fregata poate fi nava-coordonatoare pt o flotila de vedeta macar si datorita mijloacelor de detectie mai puternice si mai avansate sau pur si simplu ca centru coordonator, pe de alta parte fregata nu va atrage focul asupra vedetelor, navele putand pastra o distanta foarte mare intre ele, de ordinul zecilor de Mm.
Referitor la Buyan M io zic ca exact asta e: o vedeta lansatoare de rachete mai sofisticata si cam totul recomanda incadrarea ei in aceasta clasa (pt ca si vedetele sunt de mai multe feluri): tonaj redus -1000 tone, arme principale rachete si cam atat. In rest “stie” cam ce stie orice vedeta: cateva rachete AA cu raza scurta MANPADS, 2x CIWS (anti-racheta). Ce le diferentiaza si le face mai ciudate este faptul ca au in dotare si instalatii pentru lansarea rachetelor tactice de tip Grad, rusii gandindu-le si pt sustinerea trupelor aflate in debarcare.
Ciudat, in cazul Buyan, este ca are si sonar de unde premiza ca navele sa fie folosite candva, in anumite circumstante si ca nave vanatoare de submarine si in acest context se schimba calimera, dar in Caspica sunt vedete.
Ok atunci scrie te rog un articol.pe tema asta . Daca este bun te vom lauda etc . Multumesc.
OSA nu mai sunt in dotare? Mai putem fabrica un succesor (adica om mai vrea)?
Tarantul 4 vietnamez are 4 lansatoare (cate 2 pe parte – apare in foto) in timp ce ale noastre au numai 2 (tot din foto). S-ar putea modifica? Sau nu mai are sens pentru ca „o sa se ia” ceva mai bun si modern si nou si la cheie si NATO si…. si….
Tetal 1 ar putea fi modificate in nave purtatoare de rachete ce ar putea avea si capabilitati de aparare AA si ASW? Ma gandesc (desi nu face bine la sanatate) ca un grup format dintr-un Tetal1 plus 1-2 Tarantul plus 3-5 Osa poate si 1-2 vedete torpiloare nu ar fi prea confortabil pentru un potential inamic…
Dar o mai avea sens?
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/fa/Romanian_Tarantul-I_warships.jpg
Eu vad 2 pe fiecare parte, deci 4 in total, iar la vietnamezi e la fel.
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/8/8e/Taratul_I_Viet_Nam.jpg
Tetalurile ar trebui bagate in conservare (odata cu intrarea in serviciu a sigmelor, desigur), iar in caz de conflict sa poata fi reactivate pentru patrula anti-submarin. Cam doar atat mai poti sa scoti din ele.
Tarantulele sunt si ele depasite, mai ales la „obiectul muncii”, adica rachetele anti-nava. Styxurile/termitele sunt depasite total, ca sa nu mai vorbesc de faptul ca, asa cum zicea si George mai sus, probabil ca sunt si expirate. Tarantulele ar trebui sa mearga direct la taiat (la fel, dupa ce incep sa vina Sigmele).
Marasestiul are aceeasi problema ca si tarantulele: adica rachetele, care sunt aceleasi. La Marasesti nu ma pot pronunta daca se merita o modernizare de anvergura ca la 22, dar oricum rachetele alea trebuie sa dispara. Daca se decide sa nu se modernizeze (si asa pare ca merg lucrurile), atunci bine ar fi sa o inlocuim cu o De Zeven Provincien, facuta tot de olandezi, o fregata AA si de comanda dedicata, adica cam exact ce ne-ar trebui noua. Daca mi se indeplineste acest vis umed (si nu cred ca e doar al meu 🙂 ), Marasestiul ar trebui lasata fara rachete anti-nava si convertita (printr-o modernizare modesta) intr-o fregata anti-submarin, dupa care folosita ca nava scoala si/sau muzeu, ce ar putea fi reactivata in caz de conflict.
Parerea mea. :))
Cele 5+1 OSA 1 au fost taiate de ceva ani. Si Tarantulele noastre au tot cate 4 hangare pentru lansare.
Modificarea actualelor Tarantule pentru alte rachete ori a Tetalurilor pentru rachete NN nu este o optiune viabila.
Vedetele torpiloare s-au dus si ele. Si cele mici pe aripa portanta cu 2 TLT si cele cu 4 tuburi pe corp de OSA-1. Cele 3 existente, din care doar doua functionale au doar rolul de a mai mentine oameni pregatiti.
Vedeta este o nava usoara f rapida . Ptr „paza coastei” (chit ca poate fi transpirata de un vas mia mare .. la o alta coasta)
Vedeta NU este rimasa canonierelor ci este rumasa salupei torpiloare . Si ani de zole erau bedete torpiloare.
Echipaju trebueiste sa fie bine instruit – fiindca este putin numeros… deci trebe sa foe capabil sa faca fata cu putini oameni.
Ma prg la un monet dat cineva si-a zis ca parca mai bine o racheta decat o torpila …
Ur viteza mare este ca sa fuga dupa atac. Ca cica se apropie incercand sa nubata la ochi …. incercad sa se „mascheze” printre valuri (iar maitrc la echipaj.. selectionat! Din aia care nu borasc decat dupa multe vomitive) DUpa ce a tras … usncehala cu viteza maxima ! Ca viteza este unica ei sansa … si sunt a dracului de iuti (nu stiu cat este de adevrata insa unfots „ratoi” de pe o vedeta zicea ca putea fugi cu 50 noduri .. da trebuia sa te tii bine si ca la final mai clantaneau din dinti si tremurau vreo 15-20 minute … ca titsi toti intrau in vibratie . Si nu fugeau asa doar pe mare lina .. ci si pe valuri „medii” [ce dracu o fi aia „medii”])
Citit nouatile despre rusia :)) http://www.paginaderusia.ro/#feature-39791
Se pare ca portavionu” nu-i chiar portavion ci doar un fel de camion care transporta avioane catre Siria 🙂 .
Kuznetov a ramas pana la urma, din crucisator purtator de aviatie, doar crucisator, desi am vaga senzatie ca nici rachete anti-nava nu mai are la bord.
http://www.paginaderusia.ro/noi-probleme-cu-portavionul-rusesc-avioanele-au-fost-mutate-pe-un-aerodrom-terestru-din-siria/
Le are la bord si bate la fel ca kirov cu ele
le are sub puntea de decolare adica in cel mai loc sigur de pe vapor.
barca asta este cel mai bun exemplu de asa nu.
ai dreptate
Pardon, asta e catapulta rusilor, cand decoleaza un Mig baga bajetii si o racheta la momentul oportun si-l fac cu decolare verticala.
Rezolva si problema aterizarii cu ocazia asta, adica nu mai e cazul.
Off topic…se pare ca nenea Ciolos s-a tinut de cuvant…
http://www.economica.net/guvernul-a-aprobat-hotararea-pentru-achizitia-corvetelor-multirol-care-vor-fi-construite-la-galati_129476.html
In razboiul intre Rusia si Georgia din 2008 vedetele au fost cap de lupta , din pacate singure ele nu pot face nimic, numai intr-un grup de atac format cu nave mai mari.
George,eu spun ce mi-as dori, bănuiesc ca înțelegi unde bat cu raza la care m-am referit?.
Toata lumea stie ca RIM-161 SM3 sunt rachete AA dedicate,…. pot fi utilizate si antinava….te intreb?
Eu asa făceam cu SM2 in Fleet Command cand rămâneam fara Harpoon-uri la Ticonderoga? ….banu-i ca SM3 e mult mai smecher cu o raza de peste 500km fata de 170km parca la SM2 !
Acu ‘ fara gluma, pe Sigma chiar ar fi faine niste SM3 nu?.
Da SM-urile pot fi folosite si ca rachete antinava desi produc mai putine pagube decat cele specializate. Mi se pare ca o Standard a fost folosita in operatiunea Praying Mantis contra unei fregate iranieine.
@Serghey: SM-3 e dedicata anti-balistic si e mult mai scumpa decat un SM-6.
SM-6 poate fi folosit impotriva unor tinte navale cu aparare solida, in ideea de a le avaria si a face mult mai usoara lovirea ulterioara.
Eu am cateva observatii de facut.
in articol s-au spus cateva lucruri cu care nu sunt 100% deacord.
……………………………………………….
1 – DIMENSIUNI.
in primul rand nu prea sunt VEDETE cu deplasament de 1000 To si 90m Lungime.
alea sunt CORVETE, OAMENI BUNI.
in cadrul armatei romane, chiar si Tarantulele sunt incadrate ca si Vedete purtatoare de Rachete dar unii le considera CORVETE.
as spune ca au dimensiuni de 500-600 to si lungimi sub 70 metri. daca o consideri Vedeta.
Navele de dimensiuni intre 600-1000 to, daca nu vrei sa le consideri Corvete, raman totusi cu denumirea de Canoniere.
Diferenta intre o canoniera si o vedeta consta si in viteza de deplasare. VEDETELE sunt caracterizate de viteza mare favorizata de dimensiunile ceva mai mici.
S-aucam incurcat borcanele pe aici…
2 – VULNERABILITATI
– este vulnerabila impotriva Submarinelor???
incerc sa-miimaginez Tarantulele vulnerabile impotriva submarinelor. si sincer nu prea reusesc…
– Incerc sa-mi imaginez o vedeta de 30-35m si 35-40 nd vulnerabila impotriva submarinelor… nu prea reusesc…
– Vulnerabilitatea AA. aici de discutat. Nava este dotata cu tunuri AA automate de 30mm (tarantulele auchiar AK 630 – tun rotativ cu 6 tevi) ce are ocapacitate fff buna de aparare.
Problema se pune la Avioanele care zboara la altitudin mari si la distante mari. acelea nu pot fi lovite…
dar se poate apara de rachete.
Breee, am explicat inca de la inceput ce-i cu corvetele si fregatele. Astazi navele sunt categorisite mai mul dupa capacitati si cate specializari au decat dupa tonaj…
Sunt OPVuri cu tonaj de peste 1000 to.
Canoniera este o nava dotata cu tunuri, n-are nici in clin nici in maneca cu definitia corvetei.
AK 630 cu greu poate fi considerata o arma antiaeriana datorita razei foarte mici. AKul este un CIWS dedicat luptei impotriva rachetelor inamice.
– eu stiam ca canoniera este o nava mai mare decat Vedeta dar mai mica decat -corveta.
specializata in patrulare si lupta anti-submarin, dar ca si escortor.
E adevarat ca e dotata cu tunuri.
Canoniera Eugen Stihi – era o nava de 50 m si era folosita ca si escortor dar ducea si lupta anti-submarin, folosind tunul si mitralierele din dotare.
🙂 Bre matale sti cand a intrat Stihi in dotare?! Canoniera este o nava de escorta dar este o clasa de nave disparuta intre timp, sau – cum nimic nu dispare tptul se transforma – transformata in corveta, daca vrei.
Unde ai vazut tu canoniera in flota rusa, americana, britanica, etc, etc, de fapt ai vazut pe undeva in ultimii 80 -90 de ani?! Poate galioane 🙂 si …
cum spuneam, bune pentru jucatori de talie mica spre mijlocie in conflicte de anvergura redusa si cu adversari de categorie usoara /medie.
un bat prea mic pentru un caine mare da necesar pentru ceilalti.
Hai sa vedem un alt Scenariu… interesant…
ROMANIA SOCIALISTA atacata de URSS.
E bine de stiut ca Ceausescu nu se baza pe NAVE MARI. Avea doar Marasestiul si mai avea 6 fregate (corvete-tetal 1,2) + 3 vedete tarantul.
in rest se baza pe OSA 1,2 dar si ceva nave facute de Romania. Copiate de pe OSA.
In cazul in care Rusia incerca un atac Maritim, din portul Sulina iesea o duzina de vedete purtatoare de rachete.
Avantajul il dadea DELTA care era locul perfect pentru camuflajul acestor nave.
Si apoi venea elementul surpriza – atacul.
Navele puteau sta in asteptare, pana primeau coordonatele de atac. fiind bine camuflate pe canalele dunarene.
Asta e o solutie excelenta pentru Romania. sa aiba la gurile Dunarii macar 4 sau 6 astfel de vedete de dimensiuni mici.
Vedetele Purtatoare de rachete sunt ideale in special pentru DEFENSIVA!
nu pentru atac. deoarece nu au autonimie mare.
Scenariul ar fi mai bun acum. Atunci URSS ul , cred eu, ar fi atacat terestru susținut de aviatie
Zic sa ne linistim, a picat si dotarea cu corvete.
http://bn24.ro/psd-si-tariceanu-au-blocat-construirea-primelor-nave-de-razboi-romanesti-pe-motiv-ca-santierul-de-la-galati-are-capital-olandez-nu-romanesc/
Eu cred ca este totusi o gluma proasta asta cu blocarea programului . Am mai vazut in post undeva mai sus ,
Ca un exercițiu de imaginație contrar micuțelor vedete purtătoare de rachete, valabil peste vreo 2 secole cum ar arăta o navă mamă de 1,000,000 tone cu aviatie, trupe și vehicule desant, ceva de 10 ori mai mare decât un Nimitz actual, are vreo şansă să existe așa ceva?
In 200 de ani navele se vor lua la cafteala prin spatiu. Oricum, nu vad rostul unei nave asa de mari.
Pai poate dă HG si nu mai e nevoie de Parlament…..oricum aveau varianta sa nu meargă in Comisia de Apărare…..pb. le e frica de ceva dosare daca PSD-ul castiga alegerile!
Auzi la Toanta ca nu e nevoie de 2% din PIB, ca Rusia nu ne dusman….prostu’ dracului (era sa zic te tradatorul dracului!)….chiar de n-ar fi (cu toate ca am dubii serioase!!…) aici e vorba si de revigorarea industriei nationale, retehnologizare, salarii, intr-un cuvant PIB si cresterea nivelului de trai!
ca sa ne lamurim…pana la alte nave tragem de ce avem .cand vor incepe sa apara altele noi vechiturile trebuiesc trase pe dreapta nu modernizate.
Cred ca psd si tariceanu se razbuna pe olanda din cauza ca olandezii au fost impotriva aderarii tarii noastre la schengen.
incep sa se plateasca polite.
Nuuuu, tariceanu se razbuna pe Romania, cat a fost premier armata a primit un buget mizerabil.
Atunci tariceanu face mersul rusilor
Defencyclopedia, un site pe care de altfel si eu il urmaresc si il consider de calitate are ca (unic sau macar principal) autor un indian. Scenariile pe care le propune omul ala sunt ok insa, fireste, nu universal aplicabile. daca ai mii de mile de coasta, insulite pe langa care sa te ascunzi, fiorduri ca Norvegia, etc parca mai e cum mai e, pentru noi eu nu le gasesc utilitate.
Dupa mine, in situatia in care ne gasim azi, ca unic potential inamic si conditii geografice cele 3 Tarantul ale noastre au o valoare 0 in lupta, cel mult pot fi niste OPV-uri foarte rapide (si aici datele difera, am vazut cifre de la 35 la 43 de noduri viteza maxima). Rachetele lor sunt cvasi-inutile in lupta (fireste daca nu atacam instalatii civile (gen platforme de foraj / instalatii portuare) sau nave mari tot civile complet neaparate – chestii care sunt excluse din start, electronica era depasita de cand au ajuns la noi (versiunile de export aveau 1-2 generatii in urma chiar si fata de ce putea urss/rusia la momentul ala. Mai raman tunul de 76 si sistemele AK630. Contramasurile la fel, ma indoiesc ca mai au multe sanse de succes in ziua de azi.
In consecinta eu as face un pachetel frumos din cele 3 Tarantul(e) + Delfin si as incerca sa le vand unei armate care mai are asemenea chestii in dotare (de ex. Vietnam, desi aia cred ca au deja versiuni mai noi la ambele capitole) iar cati bani obtinem pe ele i-as investi in programe mult mai utile, gen rachete antinava pe camioane.
P.S. In unul dintre articolele Eroului pe tema asta s-a spus ca Tarantulele noastre au motoare diesel de mars si turbine de viteza, din cate am gasit eu cred ca au, de fapt, 4 turbine, 2 pentru mars si celelalte 2 de putere mare.
Pe cele 3 Tarantule, pe submarin, pe cele 4 IML-uri ale RUBEJ, pe rachetele care le mai avem, pe torpilele pentru submarin si ce tehnică si piese de schimb mai avem pe la ele am putea primi cel mult 100 milioane dolari.
Daca nu le vindem cu tot cu echipaje trebuie sa disponibilizam circa 250 de ofiteri, maistri, subofiteri soldati profesionisti.
Scapand de submarin dispare această specializare in marina romana, daca vom avea vreodata bani ori nevoie stringenta sa cumparam un submarin, de la achizitia lui va trece cel putin un an pana cand echipajul va fi instruit sa-l utilizeze si cam 2-3 ani pana il vor putea utiliza la adevaratul potential.
Viteza maximă a NPR-urilor este de 43 Nd. Pentru propulsie folosesc doar turbine, doua pentru marș normal si două pentru forțaj.
Sincer sa fiu si eu ma gandeam la fel, un 50-60 de milioane pentru submarin si restul un 40-50 combinat. Eu cred ca noi am avea nevoie stringenta de 3 submarine moderne, deocamdata aia 2 miliarde de Euro sau prin zona asta sunt un vis prea indepartat. Delfinul ar putea sa fie o nava scoala pentru urmatoarele generatii dar in starea actuala nu mai inseamna mare lucru nici macar din punctul asta de vedere.
Apropos de oameni, cele 4 corvete actuale au echipaje de aprox 90 de oameni, cele 4 nave noi (daca le-om lua vreodata) au cate 120. Un alt hop din punct de vedere al personalului ar fi prin 2019-2020 daca se renunta la Marasesti care, din cate stiu, are cam 230 de oameni.