Viaţa la bord: distrugătoarele Arleigh Burke

Viaţa la bordul navelor de luptă nu este deloc uşoară. Două accidente grave au avut loc în 2017, în ambele fiind implicate nave ale Flotei a VII-a a US Navy. Resursa umană extenuată și instruită necorespunzător, starea tehnică precară a navelor şi, în general, atmosfera conflictuală şi lipsa oricărei comunicări între ofiţeri şi subordonaţi au fost considerate drept una din cauzele ce au determinat producerea celor două accidente.

Iar resursa umană, mai precis lipsa ei, afectează cam toate marinele occidentale. De exemplu, HMS Daring nu este utilizat de Royal Navy, deşi aceasta are mare nevoie de nave, din lipsă de personal navigant. În drumul ei către 355 de nave (310 mai degrabă) US Navy are nevoie în primul rând de oameni calificaţi pentru a forma echipajele. Iar în condițiile unei economii puternice, atragerea resursei umane în structurile militare poate fi o problemă.

După cum spuneam mai sus, viaţa la bordul unei nave de luptă nu este deloc uşoară iar marinele occidentale au început din nou să acorde din ce în ce mai multă atenţie factorului uman.

Vă recomand să vizionaţi clipul de mai jos (aproximativ 20 minute, în engleză) atât pentru a vedea condițiile de trai de la bordul unei nave de luptă cât și pentru a vedea cum înțeleg unii să promoveze imaginea marinei în rândul populației. Iar când vom avea şi noi nave de luptă demne de acest nume poate n-ar strica să ne inspirăm de aici. Pentru că problemele de personal nu ocolesc nici Forțele Navale Române. Vizionare plăcută!

Nicolae Hariuc

11 comentarii:

  1. Asta-i pohta ce-am pohtit!…..eu sper ca într-o zi să se -îndeplinească, macar ca ma-nbat și mai joc un Fleet Comand si-mi imaginez ca …….

  2. Ce le-ar mai dardai chilotii la rusnaci daca US Navy ar transfera FNRo 2 Arleigh Burke….!
    Dc nu se pot pune pe fregatele Type 22 tunuri de 127 mm si chiar si pe noile corvete. Plishcoacele alea de 76 mm ar merge pe vedetele purtatoare de rachete si torpiloare, vedete rapide de atac, plus pe navele auxiliare, deminoare si puitoae de mine!

    • Nu le-ar tremura deloc chiloții pentru că și cu astfel de nave România nu ar ataca, decât ca ripostă, forțele navale ruse sau obiectivele militare din raza de acțiune a rachetelor acestora, Doua astfel de nave ar cam consuma mare parte bugetul alocat forțelor navale române. Navele sunt eficiente doar atunci când sunt integrate într-un sistem complex de supraveghere și lovire, așa cum are SUA. Fregatelor tip 22 le trebuie rachete aeriene, navale, torpile și senzori. Tunul de 127 nu ar ajuta prea mult în actuala configurație de arme și nici dacă ar fi dotate cu ce le trebuie ținând seama de rolul și misiunile pe care le îndeplinesc.

  3. Pe navele militare, cu excepția navelor foarte mari de pe la 5-8 mii tdw în sus principalul inamic permanent este însăși marea. Al doilea îl reprezintă izolarea, traiul în spații reduse, închise, rutina și monotonia zilnică. În timpul războiului/luptei efectul acestora trece pe plan secund dar în timp de pace este principalul factor de uzură.

    • In sfarsit un comentariu la obiect, nu ca m-as mira, avand in vedere din partea cui vine… 🙂
      Sper ca cei care citesc dar nu au nicio tangenta cu marea sa fi inteles ceva din acest film, dar si din celelalte articole „viata la bord”.
      Mi-ar placea ca multi dintre cei care baga VLS-uri peste tot sa doarma una doua saptamani pe o nava si sa vada si ei cum e sa te dai jos dupa o saptamana de stat pe barca si sa ai rau de uscat cand te duci la carciuma la baie.
      https://www.rumaniamilitary.ro/viata-la-bord-hmas-onslow
      https://www.rumaniamilitary.ro/viata-la-bord-dd465-uss-saufley-1952

      • Herr Von Renn Weg

        Apropo de asta, am vizitat HMS Belfast in Londra… Cei care au amenajat nava ca muzeu au facut o treaba foarte buna! Au reusit sa iti dea cat de cat o farama din atmosfera operationala… Aveau o recuzita care includea proiectile de plastic, hamace, masa de operatii, cabinet stomatologic cu mirosul aferent, o placinta foarte mare de plastic in zona de preparare a mancarii (unde puteai sa inchizi capacul la unul din cele vreo 4 cazane imense de gatit), magazii cu saci si conserve, magazinul navei cu produse vintage, mici inregistrari care reproduceau sunete ale echipajului sau a echipamentelor care se gaseau intr-o anumita zona… Un lucru foarte bine facut!

    • Ai dreptate, spatiile de dormit sunt chiar cutii de chibrite, iar sub saltea e si spatiu de depozitare a efectelor personale.
      In plus, coada la mancare era lunga ca si in armata in ’89 la cantina din Calarasi!
      In medie, cat dureaza o deplasare a unei asemenea nave, 5-6 luni?

  4. Eu stiam teoretic capacitatile navei (însiruirea armamentului si sistemelor, dimensiuni, etc.) dar numai când am urmàrit serialul The Last Ship am realizat ce formidabilà masinà de luptà este.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *