Visul Ungariei Mari si Serviciile Secrete de Informatii ale României (3)

  Membrii acestei Uniuni din Cluj, aveau insarcinarea de a patrula noaptea pe strazile orasului in echipe de cate 4-5 oameni, in special in cartierele locuite de catre romani, cu consemnul de a observa atitudinea romanilor si de a semnala serviciului de contraspionaj al corpului de armata maghiar orice reactie a acestora fata de ocupatia ungara. Cu alte cuvinte, in general, misiunea acestei organizatii –stabilita de catre SSI-era de a face paza interna fata de o eventuala miscare a nationalitatilor conlocuitoare, in special a romanilor, dar si de a acorda ajutor trupelor maghiare in caz de revolta a acestora.

Federatia Organizatiilor pentru Apararea Natiunii, avea ca presedinti de onoare pe: maiorul in rezerva, vitez doctor Hejjas Ivan, director in Ministerul Comunicatiilor, seful directiei aviatiei civile, presedintele al societatii viticultorilor din Ungaria, initiatorul si comandantul Garzii Zdrentarosilor (cu jigodiile astea si faptele lor, ne vom intalni in curand!); vitez Somogyi Bela, notar public din Budapesta, membru al Garzii Zdrentarosilor; general de corp de armata pensionar , vitez Soos Karoly, senator de drept (membru al casei Magnatilor numit de catre regent) si general de divizie, pensionar, vitez conte Takach-Tolvay Jozsef, presedintele Uniunii Fostilor Combatanti. Presedinte pe tara era generalul de brigada pensionar, vitez Magasshazy Laszlo, membru al Comitetului pentru Apararea Natiunii, alaturi de: doctor Kovaky Tivadar, presedinte activ; Farago Ede, vicepresedinte, deputat al judetului Pest-Polis-Solt-Kiskun, membru al comisiei de aparare nationala a parlamentului; secretari generali, Gortvay Tibor –subdirector al Bancii Municipale Budapesta si Pisstray Geza. Aceasta federatie ingloba doua feluri de organizatii pentru “apararea natiunii” (ca “mare natiune” aveau EI de aparat!): Asociatii politice speciale si Formatiuni paramilitare.

In grupa Asociatilor politice speciale erau cuprinse toate asociatiile revizioniste, culturale, literare, sociale si patriotice care fusesera federalizate in T.E.E.Z (Federatia Organizatiilor Sociale) si anume: Liga revizionista, Steagul tarii, Uniunea femeilor ungare, Uniunea mondiala a ungurilor (asa ceva exista si acum, presedinte de onoare ar fi miliardarul Soros!), Asociatia barbatilor ardeleni, Uniunea aradana, Uniunea studentilor de la universitatile si scolile superioare ungare, Federatia nationala a studentilor unguri.

Liga revizionista, isi avea sediul in Budapesta, iar presedinte era Dr. Herczeg Ferone, publicist, consilier secret al regentului, senator. Aceasta organizatie desfasura cea mai rodnica activitate de propaganda revizionista anti-romaneasca, atat interna cat si externa, prin conferinte, expozitii si brosuri. Subventiona cu darnicie ziaristi straini, care scriau “bine” la adresa Ungariei si “rau” la adresa Romaniei (parca ne suna cunoscut! Evenimentele de la Targu-Mures si nu numai au fost prezentate aiurea de catre mass-media straina; la fel si “problematica transilvana”. Sa fie toate acestea dezinformari si atacuri fatise anti-romanesti? “Coincidente” nu sunt, cu SIGURANTA!).

Steagul tarii, avea sediul la Budapesta, iar conducerea centrala era formata din presedintele de onoare, arhiducele Jozsef, alaturi de Zadrawetz Istvan –episcop militar pensionar, general de corp de armata, vitez Ratvay Imre si alti senatori, ministri, prefecti, etc, in numar mare ca nici nu merita pomeniti (SSI, avea o intreaga lista, un adevarat pomelnic, ce cuprindea toti gugustiucii!). Aceasta organizatie ducea o activitate febrila, intensa si efectiva in exaltarea spiritului de revansa, cu deosebire impotriva Romaniei si a romanilor (pai, parca si popa Tokes are “obiective” asemanatoare? Aaa, nu cu siguranta, el este doar “bine intentionat” si mare aparator al “drepturilor maghiarimii de pretutindeni” –doar se stie ca sunt asa o mare natiune, raspandita in toate colturile lumii; perfect normal dealtfel, doar se trag din migratori. Au chiar si un mare erou national, migratorul hun Atilla!). Astfel, in fiecare oras si comuna din Ungaria, aceasta organizatie a ridicat succesiv, incepand din anul 1926, cate un monument spre a tine treaza amintirea tratatului de la Trianon si a protesta impotriva “ciuntirii” Ungariei (si “urmasii” lor de astazi urla la luna acelasi lucru. Din partea noastra cu dragoste, pentru toti acesti smintiti –Sic! Si degetul mijlociu!). Fiecare monument reprezenta un catarg ridicat pe un soclu. Pe soclu un basorelief cu harta “Ungariei Mari”, iar alaturi inscriptia “Asa a fost, asa va fi” (NOI ROMANII si restulLUMII, ne indoim insa! Iar la situatia economica dezastruoasa a Ungariei, otara fara resurse dar cu “vise istorice” de domeniul SF, ne intrebam: “cat va mai fi?”). In semn de doliu pentru teritoriile pierdute, steagul era coborat la jumatatea catargului, urmand a fi ridicat pana la varf numai dupa recastigarea tuturor teritoriilor, inclusiv din Croatia, Slovacia (stim cu totii ce mult “ii iubesc” slovacii astazi si cum evolueaza relatia dintre cele doua state!), intreaga Transilvanie si Banatul (hai sictir, vai de steagul vostru al “Sfantului Stefan”!), Burgenlandul si Fiume, considerand ca misiunea LOR era una “civilizatoare”. Steagul a fost ridicat pana sus in prima zi de Pasti 1939, cu ocazia alipirii Ruteniei, apoi la 15 septembrie 1940 dupa anexarea partii nord-vestice a Romaniei (steagul a fost insa coborat a doua zi fiindca “anexarea” nu era completa. N-au apucat sa-l mai inalte odata, fiindca Armata Romana s-a intors! Ce a ramas in urma civilizatorilor maghiari cunoastem cu totii, si anume masacrele de la: Treznea, Ip, Ciumarna, Moisei, Aita Seaca, Sarmasu, Ludus, Sandominic, Aghires, Huedin, Harcana, Nusfalau, Cerisa, Marca, Bretcu, Muresenii de Campie, Mihai Bravu, Huedin, Belin, Zabala, Halmasd, Santion, Cosniciu de Sus, Camar, Aghires, Sucutard, Ditrau, Suciu de Sus, Tarian, Prundu Bargaului, Catina, Rachitis, Sincai, Turda, Ozd si Gadalin. D-zeu sa-i odihneasca pe acei oameni a caror singura vina a fost faptul ca erau ROMANI!).

Aceeasi asociatie edita serii de carti postale ilustrate cu subiect revizionist si timbre ce reprezentau vederi din:Sibiu,Brasov, Hunedoara,Timisoara, etc. cu inscriptia “a fost unguresc, va fi unguresc” (hai sictir! Asta in loc de “asa sa fie”). Insigna acestei organizatii reprezenta conturul “Ungariei Mari” in care teritoriile pierdute erau indoliate (pe Internet se gasesc si astazi postate asemenea harti de catre amaratii aia care viseaza la ungurica mare).

Uniunea Mondiala a Ungurilor, avea sediul la Budapesta si era un organ de propaganda iredentista in strainatate, cuprinzand un mare numar de unguri emigrati, naturalizati in special in SUA (si astazi, diaspora maghiara de acolo este puternica, sustinand chiar si vechile idei iredentiste! Ma intreb, unde-i diaspora romana de acolo? Este, dar lipseste cu desavarsire, fiind divizata si macinata de “interese” specific romanesti), fiind infiintata in 1938 cu scopul declarat de a face un recensamant al tuturor ungurilor de pe glob (de tot rasul! Or fi avut mult de numarat?), de a-i recastiga pentru natiunea ungara si de a imprima o conduita militanta tuturor coloniilor maghiare razletite in lume (mda, cu siguranta Ungaria a fost un mare stat colonizator, dupa model Atilla!).

SSI si Biroul 2, au reusit sa stabileasca cu certitudine ca aceasta organizatie avea in realitate si misiuni de spionaj in favoarea Ungariei –acest stat primind dealtfel, mari sume de bani, colectati de catre rezidentii din marile capitale ale lumii. Serviciile romanesti au reusit performanta demna de invidiat, de a stabili in mod cert, cine erau acestia: Darago Joszef (Pittsburgh, Pennsylvania, SUA), Dezso Janos (Bridgeport, SUA), Szekely Andor (Paris), Eordogh Elemer (Toledo, Ohio, SUA), Farkas Bela (Berlin), Herczeg Sandor (Buenos Aires), Jerman Jeno (Rio de Janeiro), Kovach Gyula (Roma), Szilassy Karoly (Viena), doctor Ujlaky Ferenc (Toledo, Ohio, SUA). Si astazi, diaspora maghiara are un rol determinant in raspandirea si apararea intereselor statului ungar, ceea ce nu-i putin lucru! Ce face diaspora romana? Nimic, dupa cate stiu eu, dar mi-ar place sa ma insel…

Asociatia barbatilor ardeleni, cu sediul la Budapesta, era organizatia intelectualilor maghiari originari din Transilvania, repatriati in Ungaria dupa MAREA UNIRE de la 1 DECEMBRIE 1918 (ciudat cum astazi, intelectuali maghiari si politicieni, unii chiar de la UDMR, inclusiv europarlamentarul “roman” Laszlo Tokes, sustin sus si tare schimbarea ZILEI NATIONALE a ROMANIEI. Ii doare de-i ustura! Dar, tot ce le putem oferi este degetul mijlociu!). Aceasta organizatie desfasura o intensa activitate iredentista si revizionista, presedinte de onoare fiind generalul de brigada, vitez Hollonyi Janos (acesta avusese dea face cu Armata Romana, care l-a “periat” bine in 1919, fiind bine cunoscut Biroului 2 al MStM), secondat de comitetul de conducere compus din cinci generali pensionari, trei deputati, patru profesori universitari si multi altii, dar toti, absolut toti, fiind originari din Transilvania. Conform datelor detinute de catre Biroul 2 al Armatei Romane, numarul lor se ridica la 12000 de membri.

  Uniunea aradana, cu sediul la Budapesta, desfasura o intensa activitate anti-romaneasca, avand cateva mii de membrii si filiale la Budapesta,Szeged,Kecskemet siOradea. Organizatia era condusa de catre baronul Urban Gaspar, ajutat fiind de catre: dr. Ferenc Bela, fost subprefect al judetului Cenad-Arad-Torontal si Fischer Jozsef, general de jandarmi pensionar.

  Federatia nationala a studentilor unguri, cu sediul la Budapesta, desfasura, ca si Uniunea Studentilor dealtfel, activitate iredentista prin asociatiile afiliate: SZEFHE, DEFHE si FEFHE (Asociatiile studentilor din Secuime, Bacica si Tinutul de Sus).

Cele mai periculoase la adresa statalitatii si sigurantei Romaniei, asa cum dealtfel considerau serviciile secrete romanesti de atunci, erau grupele paramilitare maghiare, identificate atat pe teritoriul national cat si pe teritoriul Ungariei (se pare ca acestea au fost reanviate dupa 1990, cea mai puternica pare a fi “Garda Secuiasca”, din randul careia face parte si jigodia de Csibi Barna –FOST FUNCTIONAR al STATULUI ROMAN! Mare esteRomaniasi multe jigodii prospera in ea…). Acestea purtau numele de: Garda in zdrente, Vanatorii Turanici, Organizatia de zece, Uniunea asociatiilor camaraderesti “Turul” –considerata de catre SSI si Siguranta ca fiind cea mai periculoasa dintre toate si vom vedea mai incolo de ce, Asociatia generala a tiraliorilor unguri, Asociatia “Divizia Secuiasca” (Garda Secuiasca de astazi, ce-o fi!?) si Divizia secuiasca de frontiera. Toate aceste formatiuni paramilitare aveau rolul de a se ingriji efectiv de securitatea ordinii interne prin forta si teroare (inclusiv in teritoriul vremelnic ocupat al Transilvaniei), precum si de a pregati terenul in tarile vecine vizate (aici se incadra siRomania, vizate fiind intreaga Transilvanie si Banatul. Hm, parca ceva suna cunoscut si astazi in revendicarile actualelor organizatii maghiare, mai mult sau mai putin interesate de “problemele maghiarimii oropsite si deznationalizate de romani”! Sic, si degetul mijlociu!). Si daca tot se considera EI astazi oropsiti si exploatati de catre romani, haideti sa vedem ce faceau “camarazii” lor din anii *40, pe care Serviciile romanesti ii cunosteau foarte bine.

Aceste organizatii paramilitare actionau intens pe terenul consolidarii elementului ungar in detrimentul nationalitatilor conlocuitoare atat in ceea ce priveste deznationalizarea pe orice cale a acestora, cat si in organizarea prigoanei administrative, economice, confesionale si culturale impotriva lor. Deci, bai idiotilor autonomisti, propagandisti si iredentisti de astazi, cum v-a suna asta? A opera de binefacere si civilizare cumva? Lasati-o mai moale cu pogromul romanesc impotriva ungurilor si cu exterminarea culturala, etnica sau mai stiu eu ce alte pericole imense, inventate, v-a pasc din partea noastra, fiindca nu sunteti decat mincinosi, parsivi si nemernici, precum “inaintasii” vostrii, la fel de aiuriti ca si VOI. Hai sictir, javrelor!

Spre a-si asigura o forta armata in vederea realizarii scopurilor sale, Ungaria a sprijinit de la inceput organizarea acestor formatiuni paramilitare, teroriste, ce aveau in componenta lor inclusiv persoane certate cu legea si tot felul de infractori de drept comun. Aceste organizatii, “simtind” bunavointa ocrotitoare a oficialitatilor maghiare, s-au dedat inclusiv la acte de teroare, ajungand sa considere ca fiind acte de “eroism”: violul, crima, santajul, sabotajul, falsificarea de moneda straina, etc. Deci, cu alte cuvinte, nu erau decat niste JAVRE in slujba statului ungar!

De asemenea aceste organizatii, desfasurau de mai multe ori pe saptamana sedinte de “reeducare nationala” prin exercitii militare, prin care se urmarea deprinderea cu comenzile unguresti a celor care facusera serviciul militar in armata romana, iugoslava si cehoslovaca.

Aceste organizatii paramilitare aveau in compunerea lor asa-zisele “sectii speciale”, ce erau compuse din elemente anume alese si pregatite in vederea unor actiuni de terorism si diversiune dincolo de frontierele Ungariei. Echipele speciale erau compuse din intelectuali tineri si studenti de “bune” conditii sociale, precum si din elemente certate cu justitia. SSI si Siguranta, considerau aceste elemente ca fiind foarte periculoase pentru statul roman si ca atare “le aranjau” bine, asa cum vom vedea dealtfel!

Garda in zdrente (Garda Zdrentarosilor), era formata din elemente ale armatei austro-ungare, care in anii 1919-1920 alcatuisera “trupele libere” ce au actionat sub conducerea maiorului Hejjas Ivan.

Numele de “Garda in zdrente” l-a primit din cauza echipamentului felurit si uzat pe care il purtau in anii aceia membrii sai proveniti din diferite arme. Denumirea oficiala a acestei organizatii era “Uniunea Generala Maghiara de Aparare a Rasei” care isi avea sediul in Budapesta. Organul de presa al organizatiei era saptamanalul “Sorakozo”, redactat de dr. Hejjas Jeno, fratele mai mic al comandantului.

Membrii organizatiei erau recrutati din randul fostilor militari, dar si din randul celor activi, care se dovedisera a fi fara scrupule in executarea unor misiuni “delicate”, cunoscatori a cel putin unei limbi straine (inclusiv cea romana, iar SSI stabilise cu certitudine ca multi dintre acestia aveau “pregatire speciala” fiind membrii ascunsi a-i serviciilor de informatii maghiare). Ei erau lasati la ocupatiile lor civile si chemati, prin ordine emise de catre statul major al armatei ungare, in caz de conflict –vizat fiind si statul roman.

Dupa o sumara reinstruire in manuirea armelor automate moderne (provenite din ajutor german si italian, cu precadere) si a materialelor explozive, ei erau trimisi la frontiera, de unde patrundeau in grupuri de cate 30 pana la 300 in tara (“turistii” maghiari si sovietici din Decembrie 1989, multi dintre ei gasiti impuscati cu un glont in frunte si altul in inima prin padurile patriei, cu deosebire in Har-Cov, erau oare niste bieti nevinovati? Da, cum nu! Pesemne ca i-a lovit strechea si s-au impuscat intre EI, cu armele de vanatoare din dotare –asta bineanteles, daca au “existat” cu adevarat…Zvonuri si legende, deocamdata!) pentru a rascula populatia de nationalitate maghiara, a ataca persoane oficiale si a distruge comunicatiile si lucrarile de arta (sabotaj).

SSI si Biroul 2 au identificat conducatorii acestor “echipe”, trimitand de la Budapesta o lista completa si detaliata, iar informatiile arata cu certitudine ca aveau agenti la nivel inalt in capitala maghiara, cu siguranta si in randul “zdrentarosilor”. Acestia erau: maior in rezerva doctor Hejjas Ivan, fratele mai mic al conducatorului organizatiei, redactor-sef al saptamanalului “Sorakozo”; doctor Somegyi Bela (nume de cod, Boler), notar public; Scheibold Imre, inspector de politie, pensionar; Kiss Antal, reporter fotograf; Jeszenski Ferenc; Szabka Kalman, operator de film-cinema; doctor Szappanyos Jozsef, avocat; Szekely Molnar Imre, ziarist; Marton Karoly, ziarist (acesta fusese condamnat pentru falsificarea de bilete de tren, deci un infractor de drept comun); Pongrac Karoly, profesor secundar; doctor Szanto Tibor, medic la spitalul Rokus; Kabanyi Zoltan; Ditroi Zoltan, capitan de jandarmi in retragere; Markus Elemer, maior de jandarmi in retragere; Bertes Zoltan, sublocotenent activ de infanterie; Borzaonyi-Brondeisz Bela, sublocotenent de jandarmi in retragere; vitez Hajdu Istvan, ajutor de sublocotenent activ; doctor Czobor Istvan, agent secret la Prefectura Politiei din Budapesta si multi altii.

Uniforma membrilor organizatiei era compusa din costum negru, cizme, centura, caciula neagra de miel cu cap de mort, iar pe piept, in partea stanga, o insigna ce reprezenta emblema “Ungariei Mari” (interesant acest aspect. Javra de Csibi Barna apare pe Internet echipat asemanator, avand un costum negru, ca de cioclu, asemanator celui descris mai sus –costum ce ar apartine “Garzii Secuiesti”. Chiar daca nu mai poarta vechea denumire de “Garda zdrentarosilor”, Csibi Barna si cei ca el cu idei autonomiste si revizioniste, tot niste ZDRENTE raman!). Armamentul folosit de catre “zdrentarosi” consta in: pistoale-mitraliera, pistoale, pumnale, explozive, etc; Siguranta si Jandarmeria capturand mari cantitati, asa cum vom vedea in cursul acestor articole.

Inainte de a incepe dezvaluirea activitatii “Garzii zdrentarosilor” in Transilvania (multi dintre sefii acestora si dintre agentii maghiari, au disparut definitiv inRomania–soarta lor n-a mai fost cunoscuta niciodata. Sa nu-i fi iertat SSI, Biroul 2, Siguranta si Jandarmeria? Posibil, daca nu sigur, fiindca “datori” maghiarilor n-au ramas deloc!), iata ce scria unul dintre agentii de elita ai SSI, implicat in lupta de pe FRONTUL NEVAZUT ROMANESC, intr-un raport catre conducatorii de atunci ai Romaniei, nu cu mult inainte de Dictatul de la Viena: “Cred unii –nu sunt de pe la noi- ca Romania are de dat ceva cuiva, ca s-ar rupe pamant romanesc pentru a se da unor straini pentru simplul motiv ca tipa de 20 de ani (se referea la anul MARII UNIRI -1918) ca le trebuie ceva ce nu li se cuvine…Ei bine, sa se stie raspicat: nu dam nimanui nimic! Si nu dam pentru ca ceea ce avem este al nostru, dupa toate legile omenesti si divine, dupa sfanta dreptate pe care nu o vom lasa sa o franga nimeni.

ARDEALUL NU-L AVEM DE DAT PENTRU CA EL ESTE ROMANESC DIN VECII VECILOR…In sprijinul acestei afirmatii putem aduce marturia multor carturari de seama straini, printre care si unguri…Daca ni se cere pamantul romanesc sa ne socotim ultragiati si sa procedam corespunzator…O TARA NU SE DA! Se poate ciunti trupul Ardealului? Intrebati pe Mihai, pe Horia si Iancu, intrebati miile de mucenici si de eroi care au framantat sangele lor cu acest pamant romanesc, intrebati masele de tarani si lucratori care cu sudoarea fruntilor ne dau painea de fiecare zi, intrebati generatiile viitoare, intrebati muntii si vaile, intrebati Armata Romana, si toate au sa raspunda, cu glas de tunet, care va zgudui temeliile cerului: NU! ARDEALUL NU SE DA!…”.

IMPRESIONANTE aceste cuvinte, care ar fi bine sa fie citite si de catre potentatii zilei aflati in fruntea STATULUI ROMAN, UNITAR SI INDIVIZIBIL!

 

 WW