Povestea VPR „Osa I” şi VTM „Epitrop”. Primele operaţiuni ale VPR „Osa I”
4/5 decembrie 1971 – Operaţiunea Trident. Operaţiunea a avut loc în timpul războiului din 1971 dintre India şi Pakistan şi consemnează prima utilizare în luptă a vedetelor rapide purtătoare de rachete „Osa I”. Cu ocazia acestui atac de noapte, indienii au reuşit să scufunde două nave pakistaneze, un distrugător şi un dragor şi să avarieze o a treia, toate aflate în portul Karachi.
8/9 decembrie 1971 – Operaţiunea Python. Un nou atac indian împotriva portului Karachi. Vedetele operaţiunii sunt „Osa” şi proaspăt achiziţionatele P15 „Termit” care desăvârşesc distrugerile provocate cu ocazia Operaţiunii Trident.
VPR 199 – „Albatrosul” Sursa: romaniaforum.info
Mai sus este descrierea primelor acţiuni de luptă având ca protagoniste vedetele purtătoare de rachete „Osa”. România a operat astfel de vedete, iar acest articol le este dedicat. Atât lor, cât şi suratelor de proiect vedetele torpiloare mari, „Epitrop”. Revoluţia din 1989 este reprodusă destul de simplu, prin mărturiile unora dintre comandanţii de atunci.
Acest tip de nave este încă relevant din punct de vedere al caracteristicilor tehnico-tactice, mai ales dacă ne uităm la vecinii de peste mare. Eu am încercat să evidenţiez ceea ce mi se pare a fi o tendinţă. Adicătelea un nou tip de navă polivalentă care preia atribuţiile acestor vedete purtătoare de rachete.
Dar despre toate acestea puteţi citi pe Romanian Navy Historic Ships (rnhs.info)
Nicolae Hariuc
Salut. Nicolae multumesc mult, pacat ca in planurile de dotare a marinei militare nu se vorbeste si de astfel de nave, sunt sigur ca 6 vedete purtatoare de rachete ar face o treaba foarte buna sub acoperirea corvetelor si a fregatelor.
pai tocmai din comentariul dvs ati ilustrat de ce ”nu se vorbeste de astfel de nave”. Mai intai avem nevoie de corvete si fregate pregatite de lupta, si de ce nu de submarine. Dar nu putem face numai achizitii pe partea navala, nu are logica, mai ales ca cea mai mica probabilitate de a fi atacati este de pe mare. De aceea, daca facem echipam fregatele si cumparam corvetele + sistemul de rachete anti-nava, eu consider ca trebuie sa nu concentram pe completarea sistemului de AA stratificat si apoi de achizitia de tehnica militara pentru fortele aeriene si terestre, in ordinea asta.
Cine a dat ordinul criminal sa se taie cele 6 VPR Osa1 si 9 VTM Epitrop din dotarea FMRo?
M-am uitat pe tabelul comparativ ca sa incerc sa inteleg cum ai interpretat tendintele.
Numai ca din tabel lipseste un element foarte important, daca vorbim despre „missile boats” sau „fast attack crafts” : Skjold.
Buyanele, odata ce ai pus pe ele rachete antinava cu raza de 600-800km sau rachete de croaziera cu raza de 1500 km, nu cred ca ar mai trebui privite ca niste missile boats in sensul clasic, adica al unor nave foarte rapide care de deplaseaza iute-iute in sectorul de tragere, lanseaza si fuga acasa. Pentru rusi, ele sunt o gaselnita ieftina si inteligenta (sa recunoastem) de a-si asigura platfome foarte mobile de lansare pentru rachete de croaziera si, secundar, de rachete antinva.
Cand spun „mobilitate” ma refer la capacitatea de a le muta in cateva zile din Marea Neagra in Marea Caspica, in Marea Baltica sau Marea Alba pentru a-si asigura superioritatea numerica si de foc in zona de interes.
N-as merge pana acolo incat sa spun ca si-au completat triada (lansatoare terestre+avioane strategice+submarine) cu inca un element dar nici nu sunt departe, avand in vedere cum le-au folosit in Siria.
Pe scurt, nu mai sunt „fast attack crafts”, ci ceva intre corvete si platforme de lansare rachete de croaziera.
Brausnchweig nu stiu ce cauta in tabel. Cand au spus ca vor sa inlocuiasca clasa Gepard, nemtii nu au spus ca o vor inlocui cu un fel de LCS.
Braunschweig chiar nu e missile boat cu doar 4 rachete pe o nava de 1600to.
Daca ar fi sa ma iau doar dupa comparatiile din tabel, tendinta ar fi, mai degraba, de renuntare la fast attack crafts si de utilizare a corvetelor si fregatelor + aviatie pentru lansarea de rachete antinava.
In peisajul asta, Skjold face nota discordanta, o „missile boat” pursange, cu o viteza incredibila si cu o solutie inteligenta, catamaran, pentru rezolvarea problemelor de stabilitate pe mare montata.
In privinta Romaniei, daca vrei sa iei missile boat, iei Skjold.
Corvete iei pentru operatiuni antisubmarin si fregatele le folosesti in cele 3 medii dar intotdeauna completate cu baterii de coasta si aviatie apta sa lanseze rachete antinava.
4 corvete moderne, 2 fregate asa si asa dar modernizate, 3 submarine si vreo 6 bucati de Skjold sau ceva gen Skjold care sa aiba rachete AN dar si ceva vshorad gen mistral (si daca s-ar putea sa aiba si ceva asw cum ar fi sa poata lansa si rachete anti submarin din acelasi loc de unde lanseaza si rachetele AN) ar fi o flota perfecta pentru noi, zic eu. Eventual astea mici 6 nave ar putea avea un tunulet din ala multi-rol care sa fie anti aerian, sol, naval si sa incapa si pe dunare in caz ca e nevoie.
Visez prea multe ? :))
Trist e faptul ca astea mici puteam sa le inlocuim de mult timp si exista multe optiuni ieftine. Cu banii pe care i-am dat pe fregatele alea gunoaie luam vreo 4 nave din astea mici dar potente. Nu ar fi excelat pe raza lunga (decat pe partea de nave AN) dar la urma urmei nici nu trebuie si ne-ar fi fost mai de folos pe termen lung…
Toate sunt variatiuni pe aceeasi tema a unei corvete. Skjold ramane o vedeta purtatoare de rachete tipica – tot corveta e, fara nici un fel de protectie AA. Viteza ajuta, dar tot este mai mica decat cea a unui elicopter sa zicem…
Este general recunoscut chiar de catre nemti ca au construit K130 ca sa inlocuiasca Gepard-urile. La ce deplasament are, poate gazdui inca patru rachete. Lejer.
Deci, VPR, Tarantul, Buyan M si K130 sunt toate corvete.
Un elicopter, fie si fara echipaj la bord, e necesar ca sa descoperi si sa iluminezi tintele. Radarul de la bord e limitat de orizont in timp ce rachetele ambarcate au raza din ce in ce mai mare.
Ce au facut rusii cu Buyan M continua cu Bykov. Iar K130 si Bykov sunt similare.
Am vazut clasificarile dar, dupa mine, la „missile boats” ar trebui sa intre:
Skjold, Tarantul, Type 022 (China), Tuo Chiang (Taiwan), Roussen, Gepard si Hamina (la limita).
Criteriile ar trebui sa fie:
– singura misiune este cea de atac cu rachete antinava, restul armamentelor fiind pentru protectia proprie;
– viteza peste 35 noduri;
– lipsa helipadului si hangarului pentru elicoptere cu echipaj uman (helipad pentru Schiebel Camcopter sau echivalent ar fi ok).
De asta am zis ca Hamina e la limita pentru ca poate efectua operatiuni de vanatoare de submarine.
La fel si Visby.
K-130 nici vorba – mare, lenta. Corveta / LCS/OPV pe steroizi, nu missile boat.
Din momentul in care pot efectua si alte misiuni (antisubmarin, minare), scade viteza spre 30 noduri si dispun de helipad (+hangar) pentru elicopter cu echipaj uman ar trebui sa fie considerate corvete.
Este drept ca linia de demarcatie e cam neclara dar asa mi s-ar parea normal sa se faca demarcatia.
Daca ne uitam la ce se intampla acum, norvegienii, chinezii si taiwanezii sunt singurii care mai promoveaza ideea VPR-urilor (chiar daca unii le incadreaza la corvete).
Tarantulele se vor retrage la pensie, Hamina vor fi inlocuite de corvetele 2020, Gepard a fost inlocuit de corvetele K-130.
Buyanele mi se par o ciorba distincta si am explicat mai sus.
Ai vazut si tu ca diferentele dintre clase tind sa se atrofieze. Eu continui sa raman fidel modelului pe care l-am explicat intr-un articol mai vechi din seria „Nave celebre”, nu-i mai trec linkul ca iar mi se spune ca sunt „lame”.
Oricum, acolo, era un domn, fost comandant din USCG, care facea o clasificare. El spunea ceva de genul: o corveta lupta intr-un singur mediu (ASuW sau ASW) si se poate apara in celelalte. Sau nu. Mediile principale de lupta ar fi: ASuW, ASW si AAW. Restul, precum EW sau minarea sunt complementare unui mediu principal.
Nu vreau sa-ti dau lectii, vreau doar sa stabilesc un cadru comun in care sa discutam.
K-130 indeplineste criteriul atacului cu rachete AN si are doar drone la bord. Nu indeplineste criteriul vitezei. Faptul ca poate lansa mine este doar o variatie a luptei in mediul ASuW.
In epoca platformelor multifunctionale si a conflictelor asimetrice o astfel de nava poate avea sens. LCS sunt tot o corveta, fie ca le place sau nu americanilor, pentru ca a fost gandita sa execute o singura misiune asa cum trebuie si sa se poata apara in cadrul celorlalte. Insa in cazul LCS-urilor vorbim de nave pur sange, capabile sa dezvolte viteze impresionante pentru ca au fost gandite sa lupte cu celebrele missile boats iraniene.
Viteza actualelor VPR nu le ajuta decat sa scape e amenintarile submarine si, la limita, de un atac cu rachete AN. Insa, le poti vana eficient cu un elicopter inarmat cu rachete AN – gen Sea Skua sau urmasa ei, Sea Venom. Sau AS-15TT.
Concluzia mea e ca, cerinta obtinerii unor viteze de peste 40 Nd nu mai este neaparat o necesitate, o caracteristica necesara pentru a scapa de atacuri. O viteza de 30 Nd este mult mai usor de obtinut, probabil utilizand un plan de forme dedicat si niste diesele mai puternice. Nu uita totusi ca viteza K-130 este >26 Nd, viteza exacta si cat timp poate metine o viteza maxima fiind clasificate.
Eu cred ca tendinta este ca VPR-urile (aprox. 200 t deplasament, viteze spre 50 Nd) sa dispara, deja acest tip de nava se invarte pe la 500 t deplasament. Vor ramane probabil o arma preferata de tari precum Turcia sau Grecia, tari care au puzderie de insule. Suedia. Poate si Norvegia. Ca sa raman in Europa.
Rusii au nevoie de nave cu calitati nautice mai bune, ca sa asigure si Mediterana, traditional treaba Flotei Marii Negre.
Noi si nemtii de exemplu, avem nevoie de ceva asemanator rusilor, pentru ca NATO si contributie la problemele NATO, noi in plus, pentru ca ZEE bogata in petrol. Ideea ar fi sa ai o nava care este capabila de misiuni in preajma litoralului, misiuni de lunga durata in propria ZEE dar si misiuni blue water atunci cand trebuie sa contribui la actiuni gen Sophie sau Atalanta. Pentru ca alianta.
Pe scurt vorbim de nave precum Tetal II dpdv arhitectura navala generala.
Bine, conceptia americanilor difera a europenilor.
La ei, corveta duce lupta intr-un singur mediu (antinava sau antisubmarin), fregata in 2 medii iar distrugatorul si crucisatorul duc lupta in cele 3 medii.
La europeni, treaba e diferita: corveta duce lupta in 2 medii iar fregata in 3. Distrugatoarele sunt rare si scumpe si folosesc fie pentru a purta sisteme de tip AEGIS fie sunt platforme pentru rachete de croaziera cu raza lunga.
In privinta VPR-urilor, sunt 3 conditii care trebuie indeplinite pentru a le utiliza eficient:
1. geografia – zone cu insule, fiorduri etc unde sa se poata ascunde;
2. suport aerian – o dotare cu aviatie care macar sa conteste suprematia adversarului daca nu sa controleze spatiul aerian in zona de operare a navelor.
3. Distante relativ mici pana la potentialele tinte (rute de navigatie sau coasta adversa)
De vazut Norvegia, Suedia, Indonezia, Malaezia, Vietnam, Singapore, China, Taiwan.
Pentru tarile bogate si care au de operat departe in larg, nu se justifica utilizarea VPR-urilor. Vor folosi corvete / fregate cu autonomie mare si cu elicopter imbarcat si purtator de rachete antinava.
In privinta Romaniei, bazele sunt in raza de lovire a rachetelor rusesti, iar contestarea suprematiei aeriene rusesti in zona litoralului nostru e cel putin discutabila. Este mai rentabil sa creezi bula de interdictie antinava-antiaeriana, cu baterii la uscat, si, in plus, sa detii rachete tactice apte sa loveasca in Crimeea.
La europeni e un caca-vax (iertat fie-mi limbajul) de nu mai stiu nici ei ce e fiecare nava… Ce sa zic, sofisticatenii europene… Fregate cu rachete de croaziera cu raza lunga, gen FREMM, distrugatoare AAW gen Type 45 sau Horizon class. Totusi, cei trei mari din Europa, folosesc termenul de distrugator pentru navele dedicate AAW.
Oricum, greu de distins intre ele dupa denumire. Cel mai simplu, dupa functiuni cu ignorarea apelativului acordat de tara cu pricina.
Nu uita ca facem parte din SU…, pardon NATO… Aviatia o asigura aliatii mai usor decat navele. Flota va ramane esentialmente problema noastra. La cel mai mic scandal se inchid stramtorile si nu ne mai pot ajuta. Aviatie insa… vezi lucrarile care se desfasoara la Campia Turzii si la MK.
Marina noastra o sa ramana iar singura cu rusii la Marea Neagra, ca-n WW2. Sa vedem ce fac cu cele 2 proiecte in curs. Asa vedem cat de seriosi sunt…
Insa pentru vremuri ca cele de acum este mult mai eficient sa trimiti in Egee si Mediterana sau chiar in Golful Aden niste nave in genul Bykov sau K-130. Nave care vor fi utile si pentru a asigura o prezenta constanta si credibila in ZEE iar in caz de conflict de mare intensitate vor fi utile atat ca multiplicator de forte prin rachetele AN de la bord cat si pentru patrulare in zona litoralului unde ar putea fi aparate de aviatia proprie sau chiar de bateriile AA cu raza lunga de la MK.
Patru nave:
deplasament 1300 – 1500 to;
propulsie Diesel;
viteza max. 30 Nd;
autonomie 3000 Mm sau 10 zile fara realimentare;
helipad pentru elicoptere de pana in 10 to – sa aterizeze Puma Naval;
hangar pentru drone gen MQ8B;
multi-mission bay sub helipad: lansare rapida RHIB, sine pentru lansarea minelor, containere, drone subacvatice pentru cautare mine s.a.m.d.
Radar descoperire, radar de control al focului, ECM, chaff etc, link 16, 11 habar n-am, ce-i mai trebuie
Tun de 57 mm
8 rachete AN
1 Sea Ram (cel cu 11 rachete)
2 tunuri usoare de 20 mm
Ce zici? 🙂
OPV ala de 65-75m?
https://www.rumaniamilitary.ro/offshore-patrol-vessel
Cel de 75 m, e fix la ce m-am gandit, mai putin hangarul retractabil. As prefera unul fix pentru drone.
Cat costa? 🙂 Vreau 4! 🙂
li s-o schimbat catalogul 🙂
http://swiftships.com/vessels/75-meter-swift-corvette/
Cam scump 🙂
Din nou, cat or costa Geparzii? 🙂
https://www.youtube.com/watch?v=xilYlZgqZl4
Ty Plouffe
Acum 2 ani
The Swiftships 75M OPV/Corvette uses a shorter haul but otherwise has an identical design to Lockheed Martin’s Littoral Combat Ship. Lockheed’s LCS costs $348 million at full rate production. The LCS is larger, has a slightly better surface radar and more munition/weapons systems stores for anti-surface warfare and mine countermeasures.
The Swiftships 75m OPV will probably cost $230 million at most, but if say 6 or more of the ships are ordered, the cost per ship would more than likely go down to around $200 million at most or possibly as low as $175 million.
The 75m OPV is powered by two MTU 20V4000 flex fuel/multi-fuel diesel engines in the Littoral Mission Ship variant, and powered by four of the 20V4000 engines in the Corvette variant. Fuel consumption at cruising speed with power at 50% is 321.7 L/Hr per engine. Since it can burn Diesel, Biodiesel, Bio-kerosene, Ethanol, or Gasoline, the fuel costs are relatively low in comparison to other OPV/LCS ships. Overall, at around $0.70 per L for the most economic fuel mix, operating the vessel for 2 days/(48 hours) at sea would put the fuel cost around $22,000.00 for the LMS version & $44,000.00 for the Corvette version. Fuel costs make up around 45% to 50% of a ship’s total operating cost, so it’s safe to say it would cost in the realm of $46,400.00 per day to operate the Corvette variant. Assuming the ship is at sea and operational for 320 out of the 365 days in a year, the ship’s annual operating cost is probably around $14.8 Million for the Corvette variant and $7.4 Million for the pure OPV/LMS variant.
In comparison, it apparently costs nearly $6.5 million per day to operate the new U.S.S Gerald R Ford aircraft carrier. Of course she has a crew of 6,700 versus an the mere crew of 65 on an OPV. Nonetheless, That’s still equal to a cost of $2.3 billion per year to operate only one ship!!
In loc de ce propui aici as prefera inca 2 corvete de tipul celor pentru care se face licitatia.
Cu un Marasesti bagat la modernizare, am avea trei grupari cu 1fregata+2 corvete.
Pe langa astea, modernizate Tarantulele.
Bagate pe rand Tetal II la un schimb de motoare, instalatii, senzori etc, pus pe ele un RAM, schimbate torpilele.
Apoi (daca nu se scufunda pana atunci) bagate si Tetal I. Instalat cate un RBU6000 de pe Marasesti, schimbat motoare, instalatii, senzori, torpile, pus un RAM. Date jos turelele AK726 si inlocuite cu un Bofors 57mm la prova.
Si-ar face treaba decent, ca OPV-uri, chiar daca nu ar fi nave de prima linie.
Si la Tetal I si la Tetal II, instalate, la pupa, sine pentru lansarea minelor si prevazut locas pentru instalarea unei macarale pentru manevrarea lor. Am avea deodata inca 4 puitoare decente, fara costuri mari.
In restul timpului, puntea pupa ar fi folosita ca helipad pentru drone sau elicoptere usoare.
Tarantulele merita modernizate.
Marasestiul, nu. Retras si inca 2 fregate adevarate in locul Marasestiului, de ex. Type 23 deja modernizate.
Dintre Tetaluri, as moderniza conform licitatiei relativ recente, Tetal II si le-as transforma in OPV-uri pure. Adica as pastra tunul de 76 si cele patru de 30 mm. Un radar de descoperire si unul de control al focului, noi si moderne. Contramasuri noi. Drone, ca tot se va face licitatie. Cat mai ieftin cu putinta, pentru misiuni anti-piraterie s.a.m.d.
Ma rog, fiecare cu ideile lui. 🙂
eu cu Marasesti as incerca o minima dotare, avand déjà un CMS cat de cat functional, insa ar trebui inlocuite in primul rand radarele/EO si contramasurile, apoi rachetele antinava si adaugat minim niste Mistral/Sadral sau Sea-Ram. Daca ar fi bani, poate as inlocui a doua turela cu o ciupercarie antiaeriana cu raza medie, eventual, cum ziceam ESSM in lansator MK-28 orientabil.
si cam asta ar fi… l-as pune sa lucreze cu Tetalurile, si secundar ca nava-scoala.
De acord si cu restul meniului, Tetaluri + Tarantule 🙂
sau parca as lua direct Geparzii aia decomisionati, ca sunt bine echipati pentru ce vrem noi cu mici modificari (poate si un Millenium). Oare cat costa?
Parca tot un fel de Tetal…
http://www.russiadefence.net/t647p800-russian-navy-status-news-1
http://i42.tinypic.com/2airpf6.jpg
http://i41.tinypic.com/6q9kl1.jpg
La 2000 t deplasament si capacitatea de a cara 48 de Kalibr sau Oniks, numai a Tetal n-arata… 🙂
In loc de Marasesti ar trebui luata o fregata serioasa. Second sau nu, functie de buget. Sunt cateva modele interesante care vor intra curand pe piata: Type 23, La Fayette… Sau o Meko 200, noua.
pai e Tetal mai „nou” chiar decat Project 23420… mai apropiat de nevoile noastre la corvete. Sa ingramadesti toate alea la 2000t e ceva.
Aia au ingramadit 48 de Kalibr care sunt rachete de croaziera cu raza de 1500 km ca sa aiba niste baterii mobile. Noi n-avem ce face cu 48 de rachete anti-nava fie ele si cu capabilitati de atac la sol pe o barca… stricam echilibrul strategic! 😉
Navele alea de 2000 t au o aparare AA foarte subtire… pentru cate rachete de croaziera au. Daca ai prins-o singura si fara acoperirea aviatiei e cam nasol.
Oricum, e doar un pdf din cate inteleg…
Oricum, numai a Tetal nu seamana. De fapt, nu prea seamana cu nimic existent. Nici macar cu ceva israelian. 😉
pai tocmai, noi inlocuim o parte din ciupercarie cu partea de AA si ce ne mai intereseaza.
Pai Marius, nu facem asta deja? 🙂 Proiectul corveta multifunctionala? 🙂
Ideea articolului era ca lumea renunta la VPR/NPR-urile clasice din gama 200 – 500 t pentru ceva pe la 900 – 1500 t.
De unde am plecat, si unde am ajuns? 🙂
ca sa vezi ca nu am idei fixe 🙂
dar tot imi plac alea mici!
si eu sunt pentru chestii mai mici si mai rapide, similare OSA, care sa se deplaseze „invizibil” pe langa coasta, mult mai rapid decat bateriile de coasta, sa poata lansa de la distante mari si sa o stearga tiptil. De-aia tot dau articole cu nave mici si rapide, LO sau stealth.
Prefer mizerii mai mici si mai multe, pe genul roiurilor de drone, greu de anihilat, dar ca si complement la cateva nave mari cu senzori si umpbrela AA, si nu in locul lor.
Clasa Tetal, ca si dimensiuni, imi pare ideala ca si echipare gen OPV cu capacitati ASW, AA scurta si foarte scurta si ceva capacitati antinava.
Apropos de bateriile de coasta, parca mi-r face cu ochiul si niste artilerie cu proiectile cu raza lunga, nu doar rachete.
Ok scuza-ma ca o sa ma iau de comentariul tau
Dar eu nu inteleg mult logica asta cu a lovi si a fugi
O nava din asta mica o poti scoate din lupta doar cu aviatia cu tunurile de bord ..sau folosind prnd-uri , fara a intra in raza aa lor..banuiesc ca diversitate de munitie
Unde fugi cu ele???
Litoralul nostru …nici valuri mari …nici golfuri sau altele …plat si atat cu 2 baze
Daca fugi cu ele ce aperi????
Rusii …chiar daca si-ar propune vreun fel de invazie ..nu ar fi „grosul” pe mare in prima faza , ptr ca nu au medii , nu au nave de debarcare mari , etc
Ar veni pe calea aerului masiv..aici au cu ce , unitatile aeropurtate par bine dotate , urmand ca dupa sa vina pe mare
Daca tu nu poti asigura superioritate aeriana in zona vei expune navele astea aviatiei lor ..si sunt cam cu multe …
Parca un ka52 avea rachete supersonice antitanc cu raza de 10 km
Ce rost ar avea nave sa defileze prin fata portului daca nu aduc nimic in plus fata de niste baterii de coasta?
Pe logica asta cumpar 17 baterii de coasta …cinspe barci de pescuit din alea israielienesti ..le las 24 de ore in larg si gata
Cu o corveta in patrulare cu un radar de cercetare de 100 km ..odata scoasa in larg asiguri acoperire cam tot litoralul
Cu 2 deja tot
Cu o fregata cu ceva mai mult ..mut umbrela de descoperire aproape de „insula nescufundabila”
Deci stiu de cand pleaca suhoaiele de la ele acasa …cate sunt , ce si cum
Ce fac cu astea???
Au un radar ptr dirijarea tunurilor
Atat
Sperand ca le vor spune statiile de descoperire pe ce directie vine adversarul
Pe ce baza vor „sti” sa lanseze rachete cu raza lunga????
Sateliti?elicoptere?
Avem din astea?
La noi vor lansa utilizand mediile de la bord
Raspunsul este „lucrul in retea”. Apoi UAS/UAV-uri care pot fi operate si de nave mai mici, insa cu raza de actiune (distanta de legatura de date) spre 100-150km(nici rachetele antinava nu sunt folosite de obicei la distanta maxima din prospect, ci mai spre 2/3 din aia).
Vezi UAV-urile pt. 6 sisteme din licitatia MApN, din categoria ScanEagle/RQ-21 Blackjack/AAI Aerosonde/Shadow M2/ IAI Orbiter3:
https://www.rumaniamilitary.ro/uav-si-senzori-electro-optici-pentru-mapn
https://aeronautics-sys.com/home-page/page-systems/page-systems-orbiter-3-stuas/
La astfel de nave mici, predominant ar fi senzorii pasivi si apoi radare cu bataie relativ scurta, iar la rachete poti folosi si Spike NLOS dar si rachete antinava mai mici: Marte-NR/NSM/Sea Venom.
Cu camuflaj si emisii EM reduse, ar fi greu de reperat pe fundalul litoralului nostru, mai ales in partea sa de la nord de Constanta, care e cea mai apropiata si de Crimeea, si de Transnistria si de zona economica bogata in hidrocarburi de pe platforma continentala a M. Negre (si cea mai expusa spre NE catre Crimeea):
http://beta.deschide.md/get_img?ImageId=36967
http://fumn.eu/analiza-fumn-spre-un-nou-concept-strategic-nato-in-regiunea-marii-negre/
Corvetele si fregatele vor fi primele tinte, prioritare, angajate de rusi in caz de tavaleala la M. Neagra, impreuna cu bateriile de coasta (de fapt bateria, ca nu cred ca vom avea mai multe), logistica si sistemele AA. Asa cum arata acum datele, navele noastre nu cred ca vor excela la aparare AA.
In al doilea rand, eu nu ma astept la un razboi deschis, ci mai degraba la magarii, mici mizerii, hartuieli: infiltrari, sicanari, taiat cabluri submarine, show-off-uri in zona apelor internationale, posibile dezghetari de conflict pe litoralul ucrainean, poate pana spre gurile Dunarii si insula Serpilor. La hartuieli din astea mai usor, rapid si ieftin rasunzi cu iesiri de nave rapide, elicoptere, drone, decat sa scoti navele amiral ale flotei de razboi la gard.
Una e sa iesi cu tot alaiul de fregate si corvete din port si alta e sa te fatai cu tantari din astia oriunde pe coasta, putand campa si la gurile Dunarii, pe Dunare si in orice mic golf sau port, fara sa fie vizibile.
Eu vad mai util sa raspunzi cu forte ce pot persista
Ptr ca pui grup de forte speciale si ii trimiti
Samd
Ce faci cu o vedeta cu echipaj de cativa ..din care 3 ofiteri , restul de 10 maistri si restul militari ..cum le spune in termen sau platiti
Crezi ca ar fi capabili sa gestioneze situatii de criza complexe???
Eu cred ca nu
E bine sa ai ditamai comandantul ..ofiteri de grad superior , posibilitati de comunicatie si control sa implice fortele aeriene si de stat major
Si forte ce pot reactiona …nu trec cu vedeta pe langa cablul submarin
Si ce fac?? Cum verific???
Cum poti controla imprejurul sondelor fara scafandri speciali ..drone marine etc???
Cum poti controla , inspectiona o platforma marina in toiul noptii???
Cum poti supraveghea radar , optic zona ???…sau „capta” semnale
Am mai spus cerinta dicteaza necesitatile ..nu frica pierderii unitatilor
tot nu ai nevoie de corvete, cel mult OPV-uri…
Pune pe hartie avantaje si dezavantaje intre ceva gen OSA si ceva gen Swift-ul de 75 m. 🙂
nu pun nimic pe hartie, sunt eco-friendly 🙂
Parerea mea e ca navele sunt clasificate de o forma doar ptr a fi „incadrate” in norma de utilizare a tarii respective
De aici unele sunt clasificate fregate la unii ..distrugatoare la altii
De asta marasesti a fost conceput ca si crucisator usor , declasificat la distrugator , apoi incadrat ca fregata..fiind vorba de aceeasi nava
Dezvoltarea rachetelor ..oricare ar fi ele , antinava , antiaeriene …cat si a metodelor, mijloacelor de descoperire ..urmarire , etc..permit abordari diferite
Vedetele purtatoare de rachete sau torpiloare ..au avut epoca lor de „glorie” ..dar , dupa mine vor disparea usor
Aveau avantajul vitezei ptr a se apropia rapid si usor de tinte , lansa si folosi viteza ptr a scapa , ghidate de alte nave sau altele
Odata cu cresterea preciziei , cat si a razei rachetelor , dar si perfectionarea mediilor de descoperire …devin oarecum..daca nu vulnerabile doar si putin depasite
Ceva in genul migurilor in confruntarile cu f-urile israeliene ce beneficiau de o cunoastere a situatie tactice(situational awerness) ..mult superioare , chiar de performantele dinamice nu erau neaparat mult superioare
Eu le vad mentinute in serviciu cu rachetele si instalatiile din dotare , cosmetizate si cu reparatiile pertinente , unde se impune(motoare , grupuri electrogene, etc)..cu instalatii de conducere a focului sa poata fi conduse in lupta de navele de rang superior , cu capabilitati limitate de a duce lupta independent
Nu are rost risipa de resurse
Prefer dirijarea resurselor in zone de mai mult interes ..eventual dotarea noii brigazi de infanterie marina(sper sa nu ma insel ..fostul batalion im)
Dotarea acestora cu elicoptere ..cine stie , poate parte din preconizatele huey si poate sprijiniti de viper
As prefera sa se ia in calcul dotarea f16 cu rachete antinava ..sa se accelereze venirea urmatoarelor
Eventual sa se ia in calcul o nava cu capabilitati de comanda control superioare , capacitatea de a opera mai multe elicoptere ..cat si barci rapide ptr infantetia marina ..atat ptr personal cat si tehnica
Cand iese marasestiul la pensie ..transformat in nava muzeu , cu noua nava in rol de nava amiral
Niko, ai dreptate, avem altele care tipa mult mai tare.
Discutia este pur teoretica, astia de la marina nu mai pupa nimic pana spre sfarsitul anilor 2020 (ca e la moda 😉 ) Tetal I, Marasesti, la revedere! Discutabil daca transformarea Tetal II in OPV este rentabila dpdv financiar vs eficienta si durata de viata.
Totusi nu inteleg de ce crezi ca e necesara cresterea infanteriei marine. Sunt curios la ce te gandesti pe subiectul asta…
Ok
La noi capacitatile de lupta dispare , eterogene pot si usor „sparte” , separate in cazul unui conflict cu unul mare cum sunt rusii
Patim ca georgienii cu astea mici anihilate in port
Transformarea in opv as vedea-o „rentabila” ..cum spui tu , daca se justifica
O forta coagulata in jurul unei nave mar , sau 2 grupuri puternice pot fi o nuca mai greu de spart
Cu toate mediile lor
A doua ar fi ca o nava din asta ..nu mai demult nu ii vedeam mult utilitatea( marina nu e punctul meu forte ..opinez pe deasupra), dar incep sa inteleg optica ce ne obliga sa impingem punctul de greutate inspre interiorul marii negre
Si atunci e foarte utila si utilizarea ei poate aduce economii in arhitectura globala nu comparat unitate vs unitate
Plus ca ar fi un punct in jurul caruia ar pivota utilizarea fortelor speciale si din prisma razboiului hibrid „promovat” de rusia
Daca usa aduce aici parte de infanteria marina ..chiar prin rotatie , avem cu ce oferi suport , chiar si in cazul unei inflamari a turciei
E clar ca punctul de greutate in domeniul apararii la noi s-a mutat odata inspre zona de sud -est ..acum e impins mai in fata
Sunt ptr utilizarea flexibila a fortelor de reactie rapida ale noastre (tot ce tine de fortele speciale)..cu asigurarea sprijinului direct si a logisticii aferente
E clar c odata cu conflictul ucrainean s-au schimbat multe coordonate ptr noi
La fel platformele ..nu cred sa fie mai utila (e ptr @marius ) o nava mica cu mijloace limitate de observare , descoperire , fara posibilitatea de a opera barci rapide sau elicoptere
Dronele de cercetare sunt bune , totusi au limitari ..e bine sa ai prezenta fizica
Daca ar fi sa fie si submarine ..undeva intr-un orizont previzibil ar fi si mai bine
O nava de comanda , 2 fregate , 4 corvete inarmate ..vedetele cum am mai spus pastrate cu mici modernizari , baterii de coasta..deja
Am putea tine sub observatie portavionul nescufundabil rusesc ..ar bombani in plus astia
Apropos de VPR-uri:
http://www.navyrecognition.com/index.php/news/naval-exhibitions/2018/sna-2018/5877-lockheed-martin-studying-integration-of-lrasm-anti-ship-missile-on-usv-platforms.html
http://www.navyrecognition.com/images/stories/north_america/usa/exhibition/SNA_2018/news/LRASM_Mark_VI_Patrol_Boat_SNA_2017_1.jpg
Frumoasa…
Eh? Si io cand va ziceam de Shaldaguri cu rachete antinava pe ele, ce ziceati:
„Hai domne, cum sa pui asa ceva pe barcile alea?”
Of, m-am saturat sa tot am dreptate …. 🙂
ai putea si tu sa-mi multumesti ca am retinut ideea 🙂
🙂 ))))