ZB 530 vs AK 47

533px-Zb530-2

ZB 530

Exercitiu tip “what-if”: cum ar fi aratat dotarea cu armament usor a Romaniei postbelice daca, printr-o minune, s-ar fi evitat sovietizarea si in directia asta?

Asa cum am aratat deja aici, nu e nevoie de a imagina un scenariu finlandez, chiar si unii membrii ai Tratatului de la Varsovia reusind sa se eschiveze de la adoptarea echipamentului standard rusesc.

Care ar fi fost alternativa la familia AK / RPK / PKM avuta de Romania, stiindu-se faptul ca industria locala de profil, desi prinsese ceva avant in timpul razboiului, nu era totusi la acelasi nivel cu cea a Cehoslovaciei si, din cauza izolarii politice, e greu de crezut ca s-ar fi putut obtine licente din Vest?

Un bun punct de plecare ar fi fost o arma cu potential in mare parte risipit, produsa la Cugir dupa licenta cehoslovaca, ZB-30.

Pusca-mitraliera (sau LMG cum ar fi clasificata acum) provenea din modelul de baza ZB vz. 26,  ce s-a bucurat de mult succes la export, printre cei mai cunoscuti si entuziasti utilizatori fiind britancii, care au produs-o intr-o varianta modificata, numita BREN (BRno-ENfield).

Bren e un exemplu important pentru a realiza cat de logeviv si adaptabil a fost mecanismul de baza al vz. 26, englezii mentinand-o in serviciu, cu modificari, mult dupa incheierea razboiului. Ultima participare certa la un conflict a fost scurtul Razboi al Malvinelor, retragerea efectiva din dotare a Bren facandu-se, dupa unele informatii, abia la sfarsitul primului razboi din Golf.

In privinta ZB vz. 26/ZB-30 se poate spune ca a fost o arma judicios proiectata, solida, care si-a facut datoria cu brio peste tot unde a fost folosita.

Punctele slabe veneau din constructia tipica perioadei anilor ’20-’30, care necesita o uzinare laborioasa si scumpa, destul de nepotrivita perioadei din timpul razboiului, accentul schimbandu-se in acel moment pe arme ieftine, produse in cantitati mari.

Nu numai industria romaneasca a avut aceasta problema, inclusiv britanicii incercand sa simplifice proiectul, renuntand totusi sa introduca varianta “de criza” in dotare.

BSA Besal, Bren-ul de criza - Sursa: forum.axishistory.com

 BSA Besal, Bren-ul de criza

Ca o paranteza, romanii s-au lovit de aceeasi problema si cu pistolul-mitraliera Orita, o arma cu o tehnologie de fabricatie necesitand operatiuni complexe si scumpe, tipice SMG-urilor de dinainte de razboi. Fata de britanici, care au rezolvat problema de la radacina producand Sten, exemplul suprem de simplitate al SMG-urilor din timpul razboiului, romanii nu au parut ca au vreo intentie de a se alinia cerintelor productiei de razboi. Rezultatul a fost un numar insuficient de pm-uri Orita produse si o dotare precare la acest capitol a trupelor romane.

Ca orice mecanism construit cu tolerante foarte mici, si ZB-30 era relativ sensibil la praf dar, cu intretinerea corespunzatoare, avea o fiabilitate exemplara de unde si durata de viata operationala foarte lunga, cel putin cea a corespondentului britanic.

Au existat unele tentative, foarte putin cunoscute, de modificare a versiunii romanesti ZB-30pentru a realiza o familie de arme usoare, inclusiv o arma de asalt (pistol automat sau mitraliera, conform propunerii inaintate Maresalului Antonescu de catre inventator), planurile ramanand cel mai probabil la stadiul de propunere pe hartie, ca multe alte initiative de acest gen din Romania anilor ’40.

Ideea transformarii mitralierei usoare intr-o arma de asalt a fost totusi pusa in practica de cehi, care dupa razboi au realizat prototipul ZB530, intrat intr-o competitie (specificatiile initiale cereau munitia 7,62x45mm) castigata intr-un final (dupa  schimbarea cerintelor ca urmare a standardizarii calibrului 7,62x39mm sovietic) de mai cunoscutul Vz. 58.

De remarcat ca proiectul castigator, Vz. 58, folosea un principiu de functionare asemanator, cehii bazandu-se in continuare pe tehnologia cu care aveau cea mai mare experienta.

Merita mentionat ca si StG-44, una din cele mai influente arme ale razboiului, folosea un sistem daca nu inspirat, atunci similar cu al Vz. 26. Germanii probabil ar nega vehement orice legatura dar motive de a-i suspecta exista.

Inchizator si port-inchizator Bren - Sursa: milsurps.com

 

Inchizator si port-inchizator Bren

Aceleasi componente la StG44 - Sursa: gotavapen.se

 

Aceleasi componente la StG44 

Retrospectiv, se poate spune ca principiul sistemului de inchidere al vz. 26, perfect adaptat pentru mitraliere, nu s-a dovedit cel mai potrivit armelor de asalt, mai ales in cazul in care se opta pentru constructia corpului din tabla ambutisata, care asigura o rezistenta mai scazuta.
Desi a fost folosit in diverse variante de o intreaga generatie, din care mai fac parte, pe langa STG44 si Vz. 58 deja amintite si mai vechiul SKS sau modernul FN FAL, a pierdut in final batalia cu ceea ce este astazi acceptat drept standard, sistemele derivate din AR-18 sau AK.

O conversie romaneasca a ZB-30 la o arma de asalt ar fi fost deci intr-o companie buna si ar fi reprezentat ceva mult superior dotarii din timpul razboiului. Alta paranteza: romanii au folosit un numar mic de StG-44, cel mai probabil de captura.

Ca mitraliera usoara, cariera Bren a continuat in perioada de dupa razboi cu trecerea la calibrul NATO 7,62x51mm (Bren L4), fiind astfel echivalentul britanic al RPK. A disparut ca tip prin adoptarea GPMG-ului si a mitralierelor usoare de 5,56mm.

Bren L4 7,62x51mm NATO - Sursa: gunstar.co.uk

 Bren L4 7,62x51mm NATO

Britanicii au avut chiar intentia de a transforma Bren intr-o GPMG prin conversia la alimentare cu banda. Au existat cateva tentative in acest sens si unul dintre proiecte (X11) a fost finalist al competitiei, pierzand insa “la mustata” in fata FN MAG, cele doua arme fiind considerate foarte apropiate ca performante.

 Bren GPMG X11E2 - Sursa: forum.axishistory.com

 

Bren GPMG X11E2

O alta versiune Bren GPMG, X16E4 - Sursa: forum.axishistory.com

 O alta versiune Bren GPMG, X16E4

Daca X11 ar fi fost adoptat, ar fi reprezentat omologul PK/PKM-ului sovietic.

Ideea folosirii ZB-30 ca baza pentru o intreaga familie de arme s-a dovedit astfel a fi viabila, mecanica tolerand modificarile.

Evident, nimic din toate astea nu s-a intamplat in Romania, dupa o traiectorie curioasa (Mosin-Nagant si SKS) ajungandu-se la productia de AK si derivatele sale.

Tehnomil

41 de comentarii:

  1. Si pana la urma ce a fost rau cu AK-ul? Cred totusi ca este cea mai buna arma pe care a avut-o Romania, dovada ca este inca apreciata la peste 50 ani de la intrarea in productie.

  2. ma, ai face bine sa-ti modifici nick-ul altfel se isca neste confuzii..io-s putin mai ‘vechi’ pe forumu’ asta..sau trolezi?

  3. robi
    pai si noi folosim ‘ak 74’ in varianta 5,45 mm..dar si cal 7,62 isi pastreza ‘vigoarea’ de acu 50 ani..

    • Am mai avut discutia asta acum ceva timp pe acest forum. Ak47 e o arma care isi face treaba dar departe de a fi cea mai buna la standardele de azi.

      Problema sa majora este reculul foarte mare ce se datoreaza pistonului foarte mare si tolerantelor generoase ale armei. Asta afecteaza precizia si consistenta cu care poti pune focuri la distanta.
      Lipsa modularitatii si lipsa capacitatii armei de a suporta modificari sunt iar minusuri foarte mari. Numai spui ca e o arma destul de grea la aproape 5 kg.
      La foc automat este foarte greu de controlat.
      Singurele capitole la care puncteaza pozitiv sunt mentenanta,fiabilitate si usurinta cu care poate fi folosit.

  4. Ce ma fi avut ?!
    Pai simplu : Garand, M1, M2 si poate stenu …
    Apoi schimabte (cat mai tarziu) cu altceva …. Poate o varianta FN FAL, poa G3 .. poa M16 da nu salivati dupa un Steyer!! Ntz.
    Ca cum sa va iecpsplic a nu 39 ne-a prins cam cu ala gol.

    • „Pai simplu : Garand, M1, M2 si poate stenu ” Astea sunt pusti si un submachinegun…nu le poti compara

      • Vezi ce avea Grecia .. Sau Italia .. In ce an a schimbat naglia Lee Enfildu si cu ce …
        Si mai bvezi prima ptopozite cum ar fi aratat dotarea cu armament usor a Romaniei postbelice Armament usor .. [ai si tzapina (ZB) este tot armamant usor de infanterie

        Plus mareata ta descoperie :Astea sunt pusti si un submachinegun Hm .. pasi sa zicem : copmdantau de grupa are un Sten sau lat pistol metralera (ptr unii care nu au facut armata si nu stiu nici limba romana – submach .. este pistorl litraliera!) , puscasu poa cara un BAR sau BREN , aialati pot avea pusti …

  5. AK47 a facut si face probleme peste tot unde e folosit de baietii rai.
    Varianta de 7mm e perfecta pentru zone gen Iraq si Afganistan, chiar soldatii americani au solicitat arme de calibru mai mare, 5mm fiind prea slab.
    Varianta de 7mm e suficient de puternica sa te scoata din lupta de la 100 m chiar daca porti vesta anti-glont. Chestia legata de precizie este destul de subiectiva. Cu un AK am reusit sa bag in tinta de 100 de m 3 focuri grupate intr-o raza de vr-o 10cm. Totul tine de antrenament si sa ai norocul sa nimeresti o arma cu care nu s-au mutat butuci sau mai stiu eu ce, cu alte cuvinte o arma in parametri optimi.
    Cu reculul te obisnuiesti, nu e chiar asa puternic.
    Nota bene – israelienii au fost poate singurii care au utilizat aceasta arma in dotarea fortelor speciale (bine… motivele pot fi diverse, dar cu siguranta nu ar fi folosit-o daca nu ar fi fost o arma cu adevarat performanta).

    • Scartz (nu ptr tine) e unii cam donsoare de gradinita … reculu la AK .. is curis ce ar zice cu un G3 sau M14 sau FN FAL cu munitie de 7,62/51 .. aoleao maica m-a rupt! )nu ca l-a lovot glontu ci doar reculu)

      Cestia asta cu arma „regalata” … targicocmic tot dobitocu incepe sa „indrepte” surbu catarii .. Am luat pe4 vreo 2 la suturi da nu le-a folosit .. ca se pare cva au profitat de faptu ca nu staeam meru langa ei .. Si dobotocii la tragere …. uf ! Erau asa de regalate Ak urile lor ca daca tinmdeai cu grija nu nimerai vaca (vaca vaca nu tinta vaca!) de la 30 de metri !! Ma rog pe urma la ordinu expres al lt col cmd batalion am facut cu aia o intoarce la regimenti .. parapad !! Culcaturi, salturi, tarasuri tot tacamu

      Ma rpg mai era cestia cu cazxut p0-e cimnet si ate prosteli

      Oricum se cam uita ca AKI 47 este de fapt pistol mitraliera nu pusca sau carabina automata

      • AK 47 NU este pistol mitraliera, este pusca de asalt sau eventual pusca automata dupa clasificarea sovietica.
        Pistoale mitraliera sunt armele automate care folosesc munitie conceputa pentru pistol.

        • @vlad in armata romana ak-urile au fost clasificate ca pistoale mitraliera, de acoloa si numele de PM Md. 63/65/80/90 etc…mai nou au inceput sa ii zica puca automata(PA Md. 86-arma standard a infanteriei)

          • Deci PM vine de la pistol mitraliera? Cine si-ar fi imaginat … 🙂
            Am spus ca PM-ul NU este pistol mitraliera pentru ca sunt inca destui militari care fac aceasta confuzie.
            A fost clasificat gresit la noi si in RDG (MPi).

            • si nemtii au clasificat la inceput stg-44 ca pistol mitraliera pentru ca birocratia nu ii lasa sa construiasca o „pusca mitraliera” asa ca au dat spre constructie acelasi produs cu alt nume…la urma urmei nici nu prea conteaza

              • De acord.
                Stg 44 este cam prima pusca de asalt, pe vremea aceea cred ca nici nemtii nu constientizau ca vor creea o noua categorie de arme de foc.

            • Vlad

              cand am scris [pistol mitraliera stiam ce scriu …. macar [ptr faptu ca ma facut armat5a si asa scria in regulament.

              Apoi …. armel; astea zise si de asalt … dupa „conformarea” lor ar fi de genu :
              – Pusca – lungi , tevi lungi . in gnl arme NATO cu munitie 7,62/51 (LUNGA!) cu recul cam mare si dacre la foc automat … la al 5lea glont umpusti norii!! Ins asunt arme precise cu care unu bun trage la 500 metri (si peste cu luneta) Foc cu foc . Adic sunt facute sa traga foc cu foc si in cazuri extreme foc automat ..

              Carabine – mai scurte.. De ex M16 si derivatele sale . Munitie mai slaba decat a de 7,62 lunga (care in gnl trece de 3500 j) . Normalu este munitia de 5,6 NATO . Precizia este buna . Datorita muinitiei mai slabe pot trage foc automat „in mod normal”

              Pistol mitralrera . Asta este AKM ul . Are si slector ins aOvanii l-au gandit sa traga mai ales la automat. Noi ffind mai scarzatani .. dam minitie mai putina si cerem mai mult foc cu foc (ha! Taica Mariutanu ma „dresase” sa trag f scurt .. 2 cartuse si chiar foc cu foc pe automat!! Cand trageam 5 mi se parea rafala f lunga!! Poa acu dupa decenii vreo 4 sa reusesc sa trag 10 cartuse )
              De fapt AKM ul a fots conceput ca un pistol mitraliera „pe steroizi” .. adica sa foloseasdca munitia md 1943 – 7,62/39.

              Si inca ceva … pistol mitaliera s-a zis nu din cauza munitiei. Ci „logic”. findca arma era mai .. mica. Ca fusese mitraliera (Maxim cu radiator, Broowning idem, , si altele fara radiator). Arme grele, 12-18 kile care trageau de pe afet trepied.
              Au apraut si niste cestii mai usoare – prima in gen mi se pare ca a fost daneza Madsen care si din cazau formei au fost numite de francezi pusti mitraliera (fusil mitrailleur ) Englezi prefera sa le zica mitraliere usoare ..
              Cand mai traziu au aparut arme automate usoare, mai mici (care uzitau munite de pistol) li s-a zis „pistoale” nu ata ptr muniteo cat mai ales ptr dimensiuni (mai mici) . A se observa ca au fost si pusti sau carabine utlizand munitie de pistol …Nemtii i-au zis Macheinepistol (Machinen – mitraliera .. Ca unii izi zic „masina” mitraliwerei) Francezi au preferat „mitaliutza” (mitralliette) si englezii submaschine gun .

          • Nu este greșit.
            PM vine de la pușca mitralieră/, că s-a încetățenit pistol mitralieră asta este ….

            • „Pistolul mitraliera” romanesc a iesit in 1963, pusca mitraliera cu un an mai tarziu. Deci este destul de clar care a fost oul si care gaina.

              PM Md 1963 inseamna Pistol Mitraliera model 1963. Nu se stie cine a stampilat astfel arma, probabil un politruc. Daca era armurier… Era varza.

    • feed back de la un baiat din Dej de la trupele din teatre … au capturat un ak47 praf care clantanea de se desfacea bucati cand puneai mana pe el de la un cioben. si nu nimerea nimeni tinta cu el … nici cei din green berets cu care erau in patrula. si ciobenul la fix de la 400m. ca cica o avea de la 16 ani … 🙂

      • feedback de la ce a văzut ochiul meu albastru în 2006, la Tarnak Farms, unde mergam noi să ne jucăm cu pa-urile și alte scule gălăgioase…într-una din zile, cînd aveam trageri, s-au nimerit pe lîngă noi și niște băjeți afghani, din ANA, sau ANP, nu mai țin minte, zdrențăroși , echipați vai mamalor, cu niște AK-uri răpciugoase în spinare. Au stat ei, s-au uitat la noi cum ne făceam de lucru p-acolo cu țintele noastre, după care ne-au cerut voie să se bage și ei în joacă.I-am lăsat, nu era fason să le dăm flit, dar ne uitam cam de sus la ei. S-au dus băieții frumos la ținte, undeva pe la 100 de metri, au pus pe țintele noastre tradiționale din carton pe schelet de scîndură niste bolovani de cca. 10-15 cm, și au început să tragă. și zburau bolovanii ăia de numa-numa…ne-a crescut respectul pentru ei instant, de zici că băgaseră drojdie în el…

  6. Bun articol, felicitari!
    In privinta rivalitatii 5,45/5,56 vs 7,62, eu prefer 7,62 din start.
    Cred ca nu numai eu.

    • Celor care trag intotdeauna le plac calibre mari si arme automate chiar daca in anumite privinte sunt un dezavantaj 😀

      7,62 poate sa treaca prin tine si sa lase o rana curata iar tu sa mai poti lupta si maine pe cand daca te loveste 5,56 se va rostogoli prin tine si va rupe tot ce atinge iar probabilitatea sa mai poti lupta este mai mica. Pe langa asta un glont mai usor cate mai putin la distante mai mari ceea ce il face mai precis si bonus e mai usor fizic si poti cara mai multe.
      Fiecare calibru are propriile avantaje si conteaza foarte mult si care este misiunea ta. Daca lupti la distanta sau aproape daca inamicul are veste antiglont sau o fata de masa plus turban etc.
      Discutiile despre calibruri sunt neterminabile pentru ca fiecare are dreptate si poate aduce argumente pro si contra pentru aproape orice calibru. (aproape toate http://en.wikipedia.org/wiki/.44_Magnum )

    • și mai subscriu o dată…7,62 mm all the way, baby!
      părerea mea, hîc.

  7. Daca ar fi sa aleg probabil 7.62mm. Ideal ar fi sa ai o combinatie intre cele 2 dar este un cosmar logistic…
    Plus varianta de 7mm poate penetra obstacole mai solide si are efect omorator la distanta mai mare decat unul de 5mm iar asta este foarte important mai ales cand razboiul nu este unul de transee (in zonele urbane sau paduri adica in acele zone unde nu iti vezi adversarul).
    Sigur, 7.62mm complica putin logistica dar degeaba poti avea mai multe gloante daca iti trebuie mult mai multe ca sa elimini un adversar aflat in spatele unui obstacol.
    http://www.youtube.com/watch?v=FwQvBWBY7is&feature=youtu.be

  8. Era ceva daca aveam noi deja, PA Md. 2000 in dotare sau o versiune inbunatatita… what/if?_?:))

  9. Pai ,daca tot ar fi cu ” what if ”-ul , imi place al naibi jucarioara aiasta .Nemtii scosera spre sfarsitul razboiului niste scule foarte bune , parte din inspiratia AK-ului presupunandu-se a fi si asa ceva …

    https://www.youtube.com/watch?v=_TMswStoPzY

    desi n-ar strica si asa ceva produs ”pus subleru” pe asa ceva , eventual modernizat

    https://www.youtube.com/watch?v=0nsOGfjNk3c

    de asa ceva , ce sa mai zic …

    https://www.youtube.com/watch?v=uhOrY88MGbM

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *