Ziua Artileriei – La Mulți Ani!

1. – O dată memorabilă în istoria artileriei române: 10 noiembrie 1843. Prima Baterie de artilerie.

În anul 1843, domnitorul ţării Româneşti, Gheorghe Bibescu, întreprinde o călătorie la Constantinopol. La înapoiere sultanul îi dăruieşte patru tunuri cu ţeava din bronz (calibru 80 mm) ca „să slujească întru paza bunei rânduieli şi liniştei obşteşti”.

In ce context istoric are loc această danie?

Dominaţiile străine – îndeosebi dominaţia otomană şi a domniilor fanariote – au slăbit ţara din toate punctele de vedere, inclusiv sub aspectul potenţialului ei militar. Un eveniment care a grăbit procesul de renaştere a armatei naţionale a fost pacea de la Adrianopol, încheiată în urma războiului ruso-turc din anii 1828-1829. În baza „Regulamentului ostăşesc pentru miliţia naţională a Principatului Valahiei” şi a „Regulamentului pentru miliţia naţională a Moldovei”, în anul 1830 s-a trecut la organizarea noilor oştiri pământene.

În anul 1835, Adunarea Naţională din ţara Românească a propus introducerea artileriei în organizarea armatei naţionale. Motivând necesitatea reînfiinţării acestei arme, membrii adunării făceau referiri la tradiţia ei, arătând că este necesară „cumpărarea de tunuri pentru desăvârşirea şi împodobirea organizaţiei regulatei oştiri ce avem, cum şi spre cuviinţa sărbătorilor naţionale, pentru un stat ca acesta, care şi mai înainte nu era lipsit de această podoabă”. Dar abia în anul 1841 a fost întocmit un proiect de lege pentru constituirea primei baterii de artilerie. Numai că lipseau tunurile. Abia în anul 1843, la 10 noiembrie, prin Porunca Domnească nr. 198, după ce Gheorghe Bibescu primeşte de la sultan cele patru tunuri, s-a legiferat înfiinţarea primei baterii de artilerie a ţării Româneşti şi încadrarea acesteia cu ofiţerii, subofiţerii şi militarii necesari. Primul comandant al primei baterii de artilerie a fost căpitanul Pavel Lenz, iar locotenenţii Scarlat Ciocârlan şi Nicolae Haralambie, primii săi subalterni.

10 noiembrie 1843 este pentru istoria artileriei române o dată memorabilă, un nou punct de plecare, ce marchează începutul procesului devenirii artileriei moderne în ţara noastră.

… … …

Pe termen lung, (în orizontul anilor 2011-2020) se prevede:

• producerea (achiziţionarea) unui sistem de rachete sol-sol cu bătaie medie (300 km);
• dotarea cu subunităţi de elicoptere antiblindate standard NATO;
• achiziţionarea de rachete şi avioane de cercetare fără pilot pentru artilerie;
• modernizarea muniţiilor pentru calibrele de bază;
• realizarea de muniţie neletală.

În acelaşi mod, conform documentului amintit, este abordată problematica dotării şi modernizării artileriei antiaeriene din Forţele Terestre. În orizontul prefigurat de documentele menţionate este avută în vedere dezvoltarea capacităţii artileriei terestre de a realiza atât apărarea proprie antiaeriană, cât şi apărarea sub acest aspect a forţelor militare dispuse în zona de responsabilitate a Marilor Unităţi şi Unităţilor pe care le sprijină cu foc.

Realitatea de azi ne arată că sistemul artileristic, ca toate sistemele militare, va fi redus în efective, dar mai sofisticat şi mai eficient. În viitor, artileria română va trebui să poată lovi:

• în adâncime, nemijlocit şi circular,
• indiferent de nivel,
• în max. 5 minute,

ţintele sesizate prin oricare din sistemele active de localizare, identificare, determinare şi comunicare a acestora.

Articol integral: ForTeR…pe la jumătatea anilor 2000

http://istoriamilitara.org/stiinta/publicatii/174-tunurile-din-bronz-din-timpul-lui-stefan-cel-mare-si-sfant-descoperite-in-cetaea-medievala-de-la-orheiul-vechi.html

http://www.moldova.org/un-tun-capturat-de-stefan-cel-mare-de-la-turci-batalia-din-codrii-cosminului-adus-de-la-orhei-la-suceava/

______________________________

______________________________

Și să ne amintim ce publica ACTTM prin aprilie anul trecut:

2 – CERERE DE INFORMAŢII (RFI)

Sistem obuzier cal. 155 mm autopropulsat pe şenile

Generalităţi:

Ministerul Apărării Naţionale doreşte introducerea în înzestrarea a două batalioane de obuziere cal. 155 mm autopropulsate pe şenile.

Termene:

– 18+4 bucăţi obuzier cal. 155 mm autopropulsate pe şenile – anul 2017

(4 bucăţi sunt pentru Centrul de Instruire pentru Artilerie Terestră şi Antiaeriană)

– 18 bucăţi obuzier cal. 155 mm autopropulsate pe şenile – anul 2018

Structura batalionului este:

1. subsistemul de conducere (comandă şi control)
   • centrul de decizie şi conducere (CDC);
   • centrul operaţional tactic (TOC);
   • centrul de conducere al susţinerii logistice (CCSL);
2. subsistemul de comunicaţii şi asigurare cu date:
   • subsistemul de comunicaţii:

• platforma de comunicaţii a fiecărui centru de conducere;
• platforma de comunicaţii a Punctului de Comandă al Bateriei de Tragere;
• platforma de comunicaţii a mijloacelor de cercetare şi de asigurare cu date;
• platforma de comunicaţii a obuzierului.
  • subsistemul de asigurare cu date – se constituie din subunităţi de cercetare/asigurare date, organice (bateria de asigurare date) subordonate temporar sau permanent, (staţii de cercetare de/prin radiolocaţie, acustice, staţii meteo, avioane fără pilot etc.), precum şi din subunităţile de asigurare a datelor meteorologice şi topogeodezice.

1. subsistemul mijloacelor de lovire;
2. subsistemul de sprijin logistic;
   • subsistemul de aprovizionare;
   • subsistemul de mentenanţă.
3. subsistemul de instruire prin simulare:
   • pregătirea la nivel piesă;
   • pregătire la nivel baterie;
   • pregătire la nivel batalion;
   • pregătire la nivel mijloace de cercetare.

____________________

96 de obuziere Krab pentru Polonia