Nope, nu e misleading. Șansa a vrut ca Pepsi să devină nu numai primul produs occidental vândut în URSS, ci și deținătorul unei părți a flotei comuniste. E una dintre poveștile alea parcă rupte din cărțile lui Gerald de Villiers.
Aparent totul a pornit în 1959, când la o întâlnire între Nixon, pe atunci doar vice președinte al SUA, și Hrușciov, liderul suprem al URSSului, au început să poarte celebrele discuții despre care sistem e mai viabil, comunismul sau capitalismul. Și desigur, pe lângă minți, și atmosfera a devenit una înfierbântată. Ajutați de căldura lunii lui Cuptor, și de subiectul discuției, cei doi s-au foarte încălzit, aspect remarcat și de Donald M. Kendall, pe atunci președintele de marketing al companiei Pepsi. Iar cum oamenilor bine pregătiți într-un domeniu le vin și idei geniale, acesta se grăbește să-i ofere lui Hrușciov un pahar plin cu Pepsi, pentru a se răcori.
Hrușciov și Nixon în 1959 la American National Exhibition, Parcul Sokolniki, Moscova
Amu vă dați seama că fotografia cu liderul suprem al URSSului, bucurându-se de un ”pahar de capitalism”, a devenit pe cât de virală permiteau acele vremuri. Și o bună perioadă de timp a fost și cea mai bună reclamă pentru Pepsi.
Însă nimic nu s-a schimbat în urma acestui eveniment. Ci puțin mai târziu.
A fost nevoie ca Nixon să devină președintele SUA, iar Donald Kendall președintele Pepsi, pentru ca acest binom să reușească să introducă licoarea preferată a occidentalilor și în blocul sovietic. În 1971 înțelegerea era aproape semnată, singurul bai era că URSS-ul nu prea avea acces la valută, iar cumpărarea prin ruble nu ar fi acceptat-o niciodată americanii. Soluție aleasă a fost un troc, unul tipic pentru vod…, pentru ruși, căci au optat să plătească cu vodkă, și nu orice vodkă, ci celebra și rafinata Stolichnaya, un brand la care se spune că a contribuit și Mendelev, da, da, ăla cu tabelul la chimie din clasa a VII-a. Trocul a rămas în istorie, Pepsi reușind să devină primul produs occidental ce a reușit să penetreze piața comercială a lagărului sovietic.
…din 1967 Pepsi s-a produs și in Constanța
Toate bune și frumoase, până la sfârșitul urss-ului, pardon, a anilor 80, când contracul comercial era pe cale să expire. Și pentru a fi semnat unul nou, era nevoie de mai mult decât aromata Vodkă. Pentru că valorea contractului depășea 3 miliarde de dolari, iar Pepsi deja avea 20 de fabrici adânc în teritoriul URSS-ului. S-au gândit sovieticii cât s-au gândit, și pentru că încă le era greu să schimbe ruble pe valută, au ajuns la concluzia că dacă în anii ”70 aveau multă vodkă, amuș au prea multe submarine rămase de când credeau că pot câștiga Războiul Rece, bască că erau și foarte scumpe de întreținut. „Așa că hai să mai tăiem din ele…” și-au zis Ivanii.
Pepsi a acceptat, pentru că știau că altfel n-o să mai poate vinde bătura în URSS.
submarin diesel sovietic
Înțelegerea includea 17 submarine Diesel, o fregată, un crucișător și un distrugător (ceea ce nu e deloc puțin!).
No și așa, timp de câteva săptămâni, Pepsi a devenit a 6-a flota de submarine a lumii. Asta până când le-au vândut la rândul lor unei firme de reciclări din Suedia. Probabil doar după ce au fost supuse sistematic metodelor de back engineering ale armatei SUA. Tot normal 
Președintele Pepsi, și artizanul ”operațiunilor, Donald Kendall, i-ar fi spus consilierului pe securitatea națională că ”dezarmăm urss-ul mai repede ca voi”
webografie: https://smarthistoryblog.com/…/pepsi-had-its-own-soviet-wa…/ , www.redkalinka.com
https://etimpu.com/2010/12/02/amintiri-din-copilarie-episodul-1-bauturi-racoritoare/
Super fain articolul! Tin minte pepsiul de la mare. Unii il beau indoit cu apa minerala.. 🙂
Da, CONCERNUL (in cazul de fata Pepsi) este o mare putere caci este „sprijinit” de statul apartinator ! (v-ati prins care-i acela, nu-i asa ?)
Obs. Am zis STAT si nu PARTID !
Intrebarea 1: or mai fi prin lume si alte concerne cu „sprijin” similar ?
Intrebarea 1.1: O fi bine, o fi rau pentru ei ? Dar pentru noi cum o fi ?
Intrebarea 2 : cunoasteti dumneavoastra ca ar exista prin lumea larga vreo afacere bastinasa, oricat de micuta, cu „sprijin” statal ROmanesc ?
Da, capsunarii. Cu sprijinul larg al organelor de partid si de stat, Romania a devenit cea mai mare tara de emigratie in timp de pace. Pam-pam
Exact!
http://www.masapresei.ro/cinci-milioane-de-romani-sunt-plecati-in-strainatate-unde-traiesc-si-muncesc-acestia/
Nu e mai corect „… o crucisatoare si o distrugatoare”? ?
No fain articol. Cand ma gandesc cata chimicala de asta am bagat si noi pe langa vin, votca, coniac, s.a.m.d. Pe litoral nu gaseai la un moment dat numai coniac-cola, vodca-cola, aia-cola, ailalta-cola. De borsec-cola n-am auzit da’ o fi fost.
Noi ce dumnezeu le dadeam ca nici noi nu stateam pe valiza de verzi si nici mari exporturi in vest nu aveam? Mai exportam ceva incaltaminte, textile, papica si tractoare care mergeau direct la topit. Ah, sa nu uit, armament, ca pe vremea aia aveam industrie militara.
Apropo, aia de la Medelin si Cali de la firma aia suedeza de reciclare o fi cumparat submarinele?
Corectat crucisatorul 🙂
Ce înseamnă să nu fi făcut armata…
Aveam în cap explicația domnului Ghiță Bizonu, conform căreia crucişător vine de la modul de navigare în cruce. Mea culpa
Ce sa vezi! cica denumirea de cruiser vine de la olandezul kruise care inseamna cruce.
Da, luati-va dupa aia ca le stiu pe toate. Sa nu cumva sa intelegeti din gresala ca „cruiser” vine de la englezescu „cruise”-croaziera, care arata principalul tip de misiune pt acest tip de nava. Cuvant care intr-adevar are originea in olandezul Kruise dar nu cu sensul de Santa Cruce ci cu sensul de „a traversa” la fel cum unul din bratele crucii il traverseaza pe celalalt dintr-o parte in alta. La fel cum se spune si „cross-section” la desen tehnic fara sa aibe alta legatura decat lingvistica cu crucea.
Crucisatorul e o nava independenta destinata misiunilor lungi de protectie si mentinere a liniilor maritime, „cruises” se chemau si se cheama in continuare, de aici denumirea de „cruiser”. Cu ocazia asta veti intelege si de ce bietu’ Marasesti n-avea cum sa fie in viata lui „crucisator usor” cum l-a vrut Ceausescu.
Termenul vine din limba olandeză, în care Kruiser înseamnă „ceva care încrucișează„.
During the Age of Sail, the term cruising referred to certain kinds of missions – independent scouting, commerce protection, or raiding – fulfilled by a frigate or sloop, which were the cruising warships of a fleet.
Ce e aia a „încrucișa” ? Pe vremea velelor , dupa apritia caravelei s-a putit naviuga si cu vant cintrar. Asta se facea pand nava in (relativ) travers fata de vant si nava se deplasa oblic fata de directia dorita .. Dupa un timp se schimba directia si nava se deplasa tot oblic insa „in sens contrar” . Aica daca o nasa de deplasa sa zxicem catre vest iar vantul batea din vest … dintai navca se deplasa pe direcfti NNV ca apoi sa se deplasese pe directis SSV , „taind” astef directia V . Ceva cam asa – dinati se depalsa / ca apoi sa se deplaseze \. Adica nava se deplasa „ în cruciș” . Asta era unicul mod de a te dplasa la distante mari – ca nu puai sa astepti sa iti bata vantul numai in fund (chiezii … se deplasua odata cu musonul. Odata in Sud , asteoptau cateva luni si cand se schimba musonul hai catre casa. navele europene …. igir ca prferau sa le bata musonul in dos insa nu asteptau 3-4 luni ci naviagu „ în cruciș” contra musonului.)
Acest stil de deplasare „ în cruciș” sia numit „a încrucișa” – (ti cruise) si de aici a derivat termnul de „cruciera” adica caltairie la mar4e distanta. In acre excelau navele miliatre – in special fregatele. Se mai zicea ca si „flota încrucișează in fata portului XC sau a capului Kapakakuru” adica aplicxa blocada patrunad „încrucișat”.
Pin extensie cruciera a devnit di9ntai mars la mare diatanta cu viteza redusa (navekle cu aburi sa ecinomiseasca carbunii) ca apoi sa inseme caltairie de placere. IKnsa prima nasa de curiera a fots fregata , a doua crucisatorul … care nu erau nave de placere!
As mai zice ca la noi cam toata lumea zice „croazuera” gandindupse la caltaoirii de placere la tropice.. insa juma nu stiu ce e aia „viteza de croqaziera” si f putini cei care fac difermnta intre „croaziera” (caltairie de placere, sau cvu viteza care asigura distnta cea mia mare cu un plin) si „crucieră” (mars maritim la mare distanta utilizand navigarea in volte)
M-am amuzat sà consult Wikipedia în vreo 10 limbi (câteva cu ajutorul google translate) asupra termenului de „crucisàtor”. Câteva pomenesc de provenienta olandezà a cuvântului. În italianà i se pune chiar „incruciatore”.
Dar nicàieri nu se povesteste de istoria marsului „încrucisat” (care este bine real si plauzibil). Nici màcar în versiunea olandezà.
Toate versiunile vorbesc despre natura misiunii mai mult decât de natura navei propriu-zise.
Wikipedia este ceea ce este, unele articole sunt copiate din alte limbi, dar totusi este o anumità unanimitate. În mod interesant, doar în versiunea românà se scrie „în care Kruiser înseamnă „ceva care încrucișează””. Poate d-l Ghità a contribuit 🙂
Basme de adormit copiii.daca nici urss nu avea valuta nu stiu cine mai avea.erau pe podium la nivel mondial la productia de petrol,gaze naturale,aur,diamante,titaniu,etc.nu mai vorbesc de armament.ca au fost destepti si au conditionat patrunderea pepsi pe o piata imensa asta este cu totul altceva.papanasi au fost capitalistii ca au acceptat orice de dragul vanzarilor si al profitului.inclusiv sa ii scape de niste jafuri care ptr ei nu valorau nici macar o rubla(ex. in 2014 au scufundat voit un cruiser in crimeea doar sa blocheze flota ukrainei).
Da’ de ce plangi? Because Russia not stronk all the time? 🙂
Dar ce,a fost vreodata rusia stronG?din ’45 pana in prezent au fost locul 2,3,4sau 5.dar nici sa ii vaitam ca nu aveau valuta cand ei vindeau cantitati astronomice de hidrocarburi ,metale pretioase si strategice.auzi!dadeau votca in schimbul unui contract de miliarde.
„StronK is an eastern European/Russian pronunciation of the word „strong.” Most commonly used in the context of mocking or showing reverence…”
Amice … au scufundat o epava care astepta reciclarea. Ala nu mai era crucisator de 20 de ani.
Am vrut sa demonstrez ca ptr ei navele vechi valoreaza fix nimic.dar sa spui ca au platit miliarde de dolari in cateva zeci de mii de tone de fier vechi e sf.
Te inbseli > Rusia nu avea valuta. adica nu atata pe cat avea nevoie.
Si in anii 60-70 era putin activa ca furnizr de hdrcarburi. Aurl il vindea rar numa la necesitate iar diamentele cam la fel
Frumos, dar lucrurile nu sunt mereu așa cum tind să pară în interes publicitar asta am învățat și noi după 90, întrebarea al cărui răspuns ar fi și mai interesant îmi vine cam așa: oare câți funcționari americani au fost corupți de oamenii KGB -ului cu o parte din vodka aia bună și multă? Așa la modul zzzbang
Din pacate, acele vremuri in care puteai incenunchia un colos ca Sovietele au trecut.
Acum Rusia systematic umbla la secesiunea statelor – vezi recent cu Spania.
Sa nu uitam ca spaniolii ca si noi au majoritatatea armamentului americanesc, Fregate Aegis / F-18, etc., sunt amici USA de aici si ”interesul” rusesc.
Bolsevicii astia deveniti patroni au mai multe imaginatie decat amerikansky care s-au impotmolit cu Siria si mai recent cu nuorth Kuoreeea..
asa cum invata astia repede si aistalalti pierd teren
P.S. Brexit, cine s-ar fi fost gandit ?!
PPS – I did, I did!
Să nu ne inchipuim că Marele Urs doarme. Dacă nu poate jefui (jupui) pe alții ca să-și mențină nivelul de trai, măcar „divide et impera!”, meserie la care nu are încă rival pe planetă. Sunt rușii periculoși și în timp de pace, dar și în timp de război. Totuși nu cred că poziția noastră pro NATO ne aduce mari servicii. Rusia e colea, iar NATO adică USA hăt departe. Cred că mai bine i-am urma sfaturile lui Titulescu care spunea că o Rusie cât-de-cât prietenă este mai folositoare decât una dușmană. Ajutorul Europei vine doar dacă are interes. Și englezii în1945 și americanii în 1089 ne-au sacrificat fără remușcări. Deocamdată, în genunchi cumpărăm ciurucurile lumii la prețuri……… Oare n-ar fi mai bine ca măcar declarativ să ne uităm și-n ograda cu tehnică a rușilor? E doar o părere de român necăjit, deci nu dași cu pietre, fraților!
ba dam cu pietre! 🙂
Din ograda rusilor n-am primit chestii noi si de calitate nici cand eram in Pactul de la Varsovia, pentru ca nu eram iubiti nici atunci, mai ales ca Ceausescu era cam opinie separata, dar si pentru ca eram singurii latini care le impiedicau marea slava…
La rusi in ograda e bine sa ne uitam cum au evoluat de la anumite echipamente similare cu ale noastre, cum le-au modernizat, cum le sunt echipate categoriile de forte si care le sunt tacticile de lupta 🙂
Nu zici rău deloc, dar te aude cineva din„Rai”, să putem pune la punct strategii pe termen lung, de așa măsură încât să fim și noi odată „fruncea”?